67,494 matches
-
să remarcăm din nou că libretul de operă romantică în secolul al XIX-lea - excepție operele declarat comice- este axat, în majoritatea cazurilor, pe povești triste cu deznodământ tragic: majoritatea eroilor verdieni mor în momentul în care cortina cade: îi amintim pe Ernani, Gilda, Leonora, Violetta, Boccanegra, Riccardo, Carlo, Aida, Radames, Otello.... Și, în general, uverturile și preludiile instrumentale fixează această atmosferă. Amintim în mod deosebit Otello, lucrare extrem de dramatică, ale cărei prime acorduri sunt extrase din Credo-ul demonic al
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
cazurilor, pe povești triste cu deznodământ tragic: majoritatea eroilor verdieni mor în momentul în care cortina cade: îi amintim pe Ernani, Gilda, Leonora, Violetta, Boccanegra, Riccardo, Carlo, Aida, Radames, Otello.... Și, în general, uverturile și preludiile instrumentale fixează această atmosferă. Amintim în mod deosebit Otello, lucrare extrem de dramatică, ale cărei prime acorduri sunt extrase din Credo-ul demonic al lui Iago. Credem că linia este directă de la acest opus la Tosca lui Puccini, unde nu se mai poate vorbi de uvertură
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Madama Butterfly mai târziu- ia rețeta aplicată de Verdi în Otello - o primă jumătate de act dramatică și o a doua lirică, dominată de iubire. Agitația studenților și sosirea diligenței urmate de dialoguri și apoi, duetul între cei doi indrăgostiți, amintește de duetul dintre Elisabeta și Carlo, din primul act al lui Don Carlo<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p.510. footnote>, în care orchestra se implică masiv și colorat. Primele
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
al cărui model se întoarce. După experiența americană, după Fata vestului sălbatec și operele din Triptic - printre ele Gianni Schicchi, singura sa partitură comică -sfidând timpul său și modernitatea teatrului muzical marcat de Schőnberg, Strawinski, Ravel sau Berg, Puccini își amintește că este compozitor italian și scrie Turandot, partitura ce se întoarce declarat, ca un omagiu, către tradiția grand opéra așa cum a înțeles-o și Verdi, în somptuoasa lui Aida. Mari scene de ansamblu, un cor numeros și puternic implicat în
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
sens era matematica. Credea că mate îi poate oferi toate răspunsurile. Visul lui era să ajungă un mare matematician. Să fie respectat si să fie iubit de o lume întreagă. Să poată descoperi necunoscute legături logice și reguli. Să se amintească de el și peste sute de ani. Avea încredere totală doar în două lucruri: în Dumnezeu și în numere. Pentru că, zicea el, orice putea fi redus la numere. Și se punea pe filosofat. Chiar viața era o ecuație, și încă
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
sau populară. Se poate vorbi despre chestiuni fundamentale legate de dezvoltarea muzicii în Spania și Portugalia, despre un instrumentar muzical extrem de bogat rămas în Europa după plecarea arabilor, ce a favorizat înflorirea ulterioară a muzicii instrumentale pe tot continentul european. Amintim aici luth-ul, devenit extrem de popular în Renaștere și atingând apogeul în Baroc, dar mai ales introducerea instrumentelor cu coarde și arcuș - și anume rebab-ul - ce nu existau la acea dată în Europa de Vest, fiind prezente numai în anumite zone
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Teodorovici sau Florin Lăzărescu există fie că un critic literar scrie despre ei de bine sau de rău. Există, pentru că volumele lor se vând, sunt citiți pretutindeni. Criticul literar trebuie să se adapteze vremurilor de astăzi. Dacă e să ne amintim de ceea ce spunea Călinescu, critica literară este și ea o artă, dacă se validează, se validează prin propriul ei limbaj. - CUM AȚI DEFINI CRITICA LITERARA IN CULTURA POSTMODERNISTĂ? În postmodernitate, există un gen numit critic fiction, adică o critică ficționalizată
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
autoarea ultimului „răspuns”care a luat forma unui eseu privind condiția profesorului de literatură. Descrieți/imaginați-vă cea mai plictisitoare oră de literatură din liceu. Pentru tinerii cititori Întâlnirea cu un roman Înseamnă, În primul rând, Întâlnirea cu un personaj. Amintiți-vă de un personaj literar care v-a plictisit cumplit. Marius PACHIȚARIU absolvent „Național”, fost olimpic internațional la matematică A studiat la Princeton University, În prezent este cercetător la UCL. Cea mai plictisitoare oră de literatura pentru mine ar fi
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
a titre collectif „orele de literatură" o singură piesă de lego și să proclam că doar ea e stricată. Mai ales că, potrivit unei legi a fizicii, ceea ce te plictisește nu rămâne în memorie. Referitor însă la fenomenul plictiselii, îmi amintesc cu o destul de mare claritate un aforism al profesoarei noastre de română de care vorbesc: numai cei mediocri se plictisesc. Elitele mereu găsesc ceva, un artificiu intelectual, cu care să ocolească plictisul. Asta e... se pare că nu a fost
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
că nu a fost să mă aflu printre cei aleși. Literatura germană ar putea foarte ușor să se revendice inventatoarea plictisului ca tehnică literară. Aș vorbi de Berlin Aiexanderpiatz de Alfred Doblin, dar mă tem că nici nu-mi mai amintesc numele personajelor, atât mi s-au părut de insipide. De asemenea, profesorul sinolog Peter Kien din Orbirea lui Canetti sau protagonistul din Eu nu sunt Stiller de Max Frisch ar putea ocupa un podium al plictiselii, dar numai cu medalii
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
sunt Stiller de Max Frisch ar putea ocupa un podium al plictiselii, dar numai cu medalii de argint și de bronz (în orice ordine doriți). Oricât s-ar fi străduit autorii respectivelor lucrări să-și pună personajele în situații-limită care amintesc de Dostoievski și Kafka, cei doi eroi au rămas, cel puțin pentru mine, niște burghezi simpatici, dar neinteresanți. Un fel de SpieBer, cum sunt numiți depreciativ în germană, sau Biedermanner. De ce am zis însă argint și bronz mai devreme? Pentru că
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
care se poate presupune că l-ar fi dorit autorul (o tendință de sorginte hermeneutică).O asemenea atitudine este denumită Wirkungsobjektivität (obiectivitate a efectului) opunând-o tendinței simplificatoare de a limita demersul interpretativ la „fidelitatea istorică”. În acest scop, este amintită și exprimarea lui Arturo Toscanini, citat de Heinrich Neuhaus cu aforismul: „tradizione e tradimento” (tradiția e trădare). Desigur suntem încă departe de concepția exprimată de Gisèle Brelet, care afirmă că « ființa muzicii este însuși actul realizării, trecerea neîncetată de la posibil
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
liturgic deprimant, apăsător și trist din Biserica Anglicană într-unul plăcut, luminos și afabil. Compozitorii englezi au compus conform cerințelor moderne de tehnică componistică, cu siguranță ei fiind cei mai valoroși compozitori care au scris pentru Biserica Anglicană. Melodiile lor amintesc de stilul pleni song în modalitatea și flexibilitatea lui ritmică, dar ele se împletesc polifonic în jurul armoniilor cu rezonanțe impetuoase ce ar dori să se apropie de entuziasmul hedonistic al jazzului. În tradiția Anglicană muzica corală ocupă un loc important
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
unirea cu El. I-a fost dăruită iuțimea pentru a o folosi împotriva a tot ce ar fi încercat să-l îndepărteze de Creatorul Său; i-a dăruit libertate ca să Îl aleagă pe El; memorie ca să nu înceteze să-și amintească de Dumnezeu care l-a creat și care este Iubire și să rămână mereu unit cu El prin legătura dragostei; aducerea-aminte de Dumnezeu i-a fost dăruită omului, ca amintindu-și porunca s-o împlinească și aducându-și aminte de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Îl aleagă pe El; memorie ca să nu înceteze să-și amintească de Dumnezeu care l-a creat și care este Iubire și să rămână mereu unit cu El prin legătura dragostei; aducerea-aminte de Dumnezeu i-a fost dăruită omului, ca amintindu-și porunca s-o împlinească și aducându-și aminte de binefacerile dăruite de Bunul Creator, să-L slăvească neîncetat; imaginația, ca prin reprezentarea celor ce-l înconjurau să ajungă la contemplarea Lui. Înainte de căderea în păcat, omul își reprezenta lucrurile
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
dătătoare de viață, sau din care puteau să mănânce numai cei care erau vrednici de viață și nesupuși morții<footnote Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, ediția a III-a, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Scripta, București, 1993, p. 95. footnote>. Amintind că predecesorii săi înclină unii spre a considera paradisul în mod duhovnicesc, iar alții în mod sensibil, el continuă: [...] dar mie mi se pare că după cum omul a fost creat în același timp corporal și spiritual, tot astfel și locașul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi ale lui Dumnezeu, avem menirea de a face fapte bune. Cel care este darnic în milă, care nu se comportă pe cât de strict și de aspru am merita (dacă ar fi să ne ghidăm după criteriile
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi ale lui Dumnezeu, avem menirea de a face fapte bune. Cel care este darnic în milă, care nu se comportă pe cât de strict și de aspru am merita (dacă ar fi să ne ghidăm după criteriile
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
că aceia care au fixat data au avut în vedere ,,distracția cernăuțenilor”, fiind ,,îndrăgostiți de magia seducătoare a toamnei”. Este posibil să fi cunoscut și puțină istorie... După care constată sec: ,,de Ziua Cernăuților n-am prea auzit să se amintească și de numele întemeietorului care i-a eternizat intrarea în istorie” - pentru că, reliefează mai departe Maria Toacă, răbojul anilor consemnează că urbea ,,își are începutul de la actele domnești semnate de voievodul Țării Moldovei Alexandru cel Bun, printre care și un
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și în tăcerea grea a pietrelor, plimbându-ne încet, cu privirile în jos, pe străzile înguste, care mai păstrează pavajul din perioada interbelică, îl intuim în eleganța unor vechi clădiri și în somptuozitatea turnurilor bisericilor”. Pasajul de mai înainte îmi amintește o precizare pe care, într-un octombrie 2008, pe 21-22, mi-a oferit-o poetul și marele tribun al românismului din Bucovina, Vasile Tărâțeanu, la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți, inscripția exclusivă de pe capacele de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
obida autoarei nu trece pragul exploziei distructive, ci se esențializează într-o decantare - autentic poem în proză: Nu le-a șters nici trecerea vertiginoasă a timpului, căci ele s-au brăzdat ca niște lacrimi pietrificate în inima orașului.”. Maria Toacă amintește, mai departe, că pe ușile unor apartamente de lux din centrul Cernăuțiului mai atârnă cutii poștale cu inscripția românească ,,Scrisori”, după care adaugă cu malițiozitate mușcătoare: Se vede că ele sunt destul de trainice și comode, dacă noii stăpâni le suportă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în curând aveau să-l năpăstuiască altele mult mai grave - pierderea universității, a publicațiilor sale dragi Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Codrii Cosminului, dimpreună cu tipografia, editura și librăria din fosta capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de groază, îmi amintesc de figura monumentală a academicianului Vladimir Trebici, care și-a săvârșit drumul vieții pământești la 13 februarie 1999, la vârsta de 83 de ani.(...) Știam că, puțin mai înainte, vizitase Cernăuțiul, după grele încercări pe drumul războiului și umilințele prizonieratului
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la oalele și farfuriile decorative - TOATE în stil UCRAINEAN” (s.n.). Aglutinând motivele de nemulțumire, coautoarea incitantului volum Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți devine cvasi-tranșantă: ,,Obiectele de ceramică neagră ale olarilor din satul Kobolcin, raionul Secureni, și din Lviv doar aminteau de minunile incomparabililor meșteri de la Marginea suceveană, icoanele și ouăle încondeiate, din alte pavilioane, având, de asemenea, ceva afinități (s.n.) cu cele ale pictorilor populari din sudul Bucovinei.”. Paragraful de încheiere nu este deloc cruțător, dimpotrivă, pune ...cireașa/ bomboana pe
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
din lumina sfintei ctitorii ștefaniene și acel mult dorit cuvânt de <Doamne, ajută!> pentru limba noastră.”; ,, Or, de mulți ani n-am mai auzit vreun mesaj de binecuvântare din partea fețelor bisericești, cum se făcea mai înainte, la inaugurarea sărbătorii.”; ,, Îmi amintesc cu nostalgie de anii când răposatul Boris Țapu, parohul Bisericii din Boian, ctitorite de Ion Neculce, și alți preoți veneau cu zeci de enoriași, cu steaguri tricolore, intonând cântări religioase și rugăciuni pentru perenitatea limbii române. Sub îndrumarea lor, tinerii
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de ani, în 1969? O țară în proces de industrializare, cu o agricultură mecanizată, modernă, cu sisteme de irigații ample, cu un export activ, puternic. Se ridicaseră mari scriitori, mari slujbași ai scenei și ecranului. Nu voi încerca să îi amintesc nu doar din teama ca nu cumva să omit pe cineva, ci pentru că aș consuma tot spațiul alocat acestui articol, dacă aș enumăra marile glorii artistice ale momentului. Nici pe plan sportiv nu stăteam rău. În handbal, volei, tenis de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]