1,589 matches
-
("Ampulla recti") este porțiunea inferioară tubulară dilatată a rectului, situată în concavitatea sacrului, imediat deasupra sfincterului anal, ea se continuă distal cu canalul anal. Rectul are două porțiuni: una pelviană, mai lungă și mai largă, care este numită ampula rectului; alta perineală, îngustă și mai scurtă, numită canalul anal. servește la depozitarea materiilor fecale între defecații, înainte de
Ampula rectală () [Corola-website/Science/335464_a_336793]
-
("Ampulla recti") este porțiunea inferioară tubulară dilatată a rectului, situată în concavitatea sacrului, imediat deasupra sfincterului anal, ea se continuă distal cu canalul anal. Rectul are două porțiuni: una pelviană, mai lungă și mai largă, care este numită ampula rectului; alta perineală, îngustă și mai scurtă, numită canalul anal. servește la depozitarea materiilor fecale între defecații, înainte de expulzarea lor prin canalul anal. Rectul este
Ampula rectală () [Corola-website/Science/335464_a_336793]
-
rectului, situată în concavitatea sacrului, imediat deasupra sfincterului anal, ea se continuă distal cu canalul anal. Rectul are două porțiuni: una pelviană, mai lungă și mai largă, care este numită ampula rectului; alta perineală, îngustă și mai scurtă, numită canalul anal. servește la depozitarea materiilor fecale între defecații, înainte de expulzarea lor prin canalul anal. Rectul este foarte extensibil în porțiunea sa ampulară. Relieful interior al ampulei rectale prezintă o serie de plici longitudinale pasagere, care există doar la rectul în stare
Ampula rectală () [Corola-website/Science/335464_a_336793]
-
cu canalul anal. Rectul are două porțiuni: una pelviană, mai lungă și mai largă, care este numită ampula rectului; alta perineală, îngustă și mai scurtă, numită canalul anal. servește la depozitarea materiilor fecale între defecații, înainte de expulzarea lor prin canalul anal. Rectul este foarte extensibil în porțiunea sa ampulară. Relieful interior al ampulei rectale prezintă o serie de plici longitudinale pasagere, care există doar la rectul în stare de vacuitate și care dispar la rectul destins; pe lângă acestea, relieful interior al
Ampula rectală () [Corola-website/Science/335464_a_336793]
-
ascuțit, cu gura mică, transversală, semiinferioară, prevăzută cu dinți mici ascuțiți, dispuși pe un singur rând. Ochiul este mare, acoperit în partea sa anterioară de o pleoapă transparentă, semilunară. Înotătoarea dorsală cu baza lungă este înaltă, iar înotătoarele ventrale și anală au marginea rotunjită. Au o înotătoare adipoasă. Înotătoarea caudală puternic excavată, cu lobii aproape egali. Coloritul corpului este verzui-cenușiu pe spate, flancurile gălbui-roziu sau vânăt-argintiu, iar abdomenul alb argintiu, uneori bătând în roșu. Deasupra liniei laterale are puncte negre, mici
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
și acoperit cu solzi cicloizi relativ mari. Capul relativ mic. Ochiul situat în jumătatea anterioară a capului. Botul trunchiat, marginea sa anterioară fiind verticală sau oblică. Gura mică, dispusă subterminal. Înotătoarele pectorale și ventralele au vârful ascuțit. Înotătoarea dorsală și anală cu marginea concavă, înotătoarea caudală adânc scobită. Au și o înotătoare adipoasă. Coloritul corpului argintiu, mai întunecat pe spate; vârful înotătoarelor negru. Se hrănește cu zooplancton și nevertebrate bentonice: crustacee, moluște, viermi, larve de insecte (chironomide etc.) și insecte adulte
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
premaxilar, maxilar, dentar, prevomer, palatine, limba de obicei fără dinți. Înotătoarea dorsală lungă și înaltă cu 18-25 radii (IV-XII radii simple și 10-17 radii divizate). La masculii maturi înotătoarea dorsală este prelungită și înălțată (în special în partea posterioară). Înotătoarea anală cu 10—16 radii (II-IV radii simple + 7-12 radii divizate). Ultima radie a analei este prelungită, adesea osificată. Înotătoarea caudală adânc excavată. Au o înotătoare adipoase, fără raze aparente, așezata înapoia celei dorsale. Apendicele pilorice în număr de 11-30. Osul
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
înaltă cu 18-25 radii (IV-XII radii simple și 10-17 radii divizate). La masculii maturi înotătoarea dorsală este prelungită și înălțată (în special în partea posterioară). Înotătoarea anală cu 10—16 radii (II-IV radii simple + 7-12 radii divizate). Ultima radie a analei este prelungită, adesea osificată. Înotătoarea caudală adânc excavată. Au o înotătoare adipoase, fără raze aparente, așezata înapoia celei dorsale. Apendicele pilorice în număr de 11-30. Osul maxilar nu ajunge până la verticala posterioară a ochiului. Oasele postorbitare acoperă întreg spațiul dintre
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
8-3,3 ori în lungimea capului. Între ceafă și începutul înotătoarei dorsală se observă o cărare fără solzi. Abdomenul prezintă, de asemenea, o cărare lipsită de solzi. Înotătoarea dorsală înaltă și îngustă are marginea dreaptă și 8-9 radii ramificate. Înotătoarea anală este foarte alungită (mult mai lungă decât la batcă), are 38-41 radii ramificate. Înotătoarea caudală puternic bifurcată, lobul inferior fiind mult mai mare ca cel superior. Partea superioară a capului și spatele sunt albastre-cenușii, flancurile și abdomenul albe-argintii, cu reflexe
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
se află 33-40 solzi. Capul alungit, relativ mare, cu bot obtuz. Gura terminală mică. Dinții faringieni dispuși pe 2 rânduri. Ochii sunt mari, cu un diametru mai mare decât lungimea botului. Marginea înotătoarei dorsale este dreaptă sau ușor rotunjită. Înotătoarea anală cu marginea exterioară ușor convexă sau aproape dreaptă. Înotătoarea caudală scurtă, bifurcată. Este asemănător la colorit cu babușca. Capul este aproape negru. Spatele cenușiu-verzui sau cenușiu-brun sau brun negricios. Laturile sunt acoperite de solzi argintii, de aceeași culoare ca partea
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
care poate fi lată. Marginea liberă a solzilor nu este pigmentată. În porțiunea superioară a flancurilor solzii au la baza lor câte o pată brună. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii bătând în violaceu sau portocalii. Înotătoarele perechi și înotătoarea anală sunt portocalii sau roșii. Irisul ochilor este portocaliu sau roșu, cu mici pete întunecate. Dimorfism sexual apare numai în timpul perioadei de reproducere, când masculii au tuberculi nupțiali pe cap și pe partea antero-superioară a corpului. Este un pește omnivor, cu
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
în medie 34,7 %) din spațiul interorbital. Înotătoarele relativ mici în comparație cu corpul. Înotătoarea dorsală înaltă, începe deasupra bazei înotătoarei ventrale. Înotătoarele pectorale cu 17-18 radii. Înotătoarea caudală mare și lată; lobul inferior al ei este mai lung decât capul. Înotătoarea anală începe în urma verticalei capătului anterior al bazei înotătoarei dorsale . Linia laterală este ușor curbată, cu 53-69 solzi. Dinții faringieni sunt netezi și dispuși pe un rând, cu o formulă 6-5, adică 6 dinți pe stânga și 5 pe dreapta; rareori
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
mici decât la babușcă, tarancă și văduviță. Spatele este verzui-închis, cenușiu-închis, brun deschis, cu o tentă de albastru-verzui. Laturile sunt argintii. Abdomenul este alb perlat sau gălbui, cu reflexe rozacee. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii închise. Înotătoarele ventrale și anală sunt gălbui sau roșcate. Înotătoarele pectorale pot avea nuanțe portocalii sau roșii, în special în perioada de reproducere. Irisul ochilor cenușiu întunecat sau gălbui. În timpul reproducerii, masculii sunt mai frumoși ca de obicei, flancurile lor și capul căpătând mugurași (tuberculi
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
solzi cicloizi mici, strălucitori și caduci (se desprind ușor). Capul este mic, cu ochii mari. Gura terminală, îndreptată oblic în sus, lipsită de mustăți. Înotătoarea dorsală așezată la mijlocul spatelui are baza scurtă și începe mai aproape de verticala anterioară a înotătoarei anale decât de aceea a înotătoarei ventrale. Înotătoare anală alungită și începe sub capătul posterior al înotătoarei dorsale sau chiar înaintea verticalei acesteia. Înotătoarea caudală adânc bifurcată, cu lobii aproape egali. Linia laterală este întreagă și curbată. Coloritul corpului este verzui
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
ușor). Capul este mic, cu ochii mari. Gura terminală, îndreptată oblic în sus, lipsită de mustăți. Înotătoarea dorsală așezată la mijlocul spatelui are baza scurtă și începe mai aproape de verticala anterioară a înotătoarei anale decât de aceea a înotătoarei ventrale. Înotătoare anală alungită și începe sub capătul posterior al înotătoarei dorsale sau chiar înaintea verticalei acesteia. Înotătoarea caudală adânc bifurcată, cu lobii aproape egali. Linia laterală este întreagă și curbată. Coloritul corpului este verzui sau albăstrui pe spate și alb-argintiu pe laturi
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
formată din 7-8 raze moi și 2-3 raze spinoase (spini), dintre care ultima rază spinoasă aproape neîngroșată și lipsită de zimți. Înotătoarea dorsală începe înaintea înotătoarei ventrale; înălțimea ei este cuprinsă de 5,3-6,1 ori în lungimea corpului. Înotătoarea anală scurtă și înaltă cu o margine aproape dreaptă; culcată, ajunge până la baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală este slab excavată. Corpul mrenei vânăte este mai închis la culoare decât la mreana comună. Spinarea este vânătă, brun-ruginie închisă sau verde-brună, laturile galben-ruginii
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
decât la mreana comună. Spinarea este vânătă, brun-ruginie închisă sau verde-brună, laturile galben-ruginii, iar abdomenul alb-gălbui. Pe spate, pe flancuri și pe cap, este acoperită cu puncte și pete mari, închise, ce se unesc între ele. Înotătoarele ventrale, pectorale și anală sunt galbene. Înotătoarea dorsală și caudală urmează colorația corpului, și au rânduri de pete întunecate. Mustățile sunt gălbui, de culoarea lămâii, fără o axă roșie. Peritoneul este negru. Dimorfismul sexual este pronunțat: la masculi, în epoca de reproducere, apar niște
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
urmează colorația corpului, și au rânduri de pete întunecate. Mustățile sunt gălbui, de culoarea lămâii, fără o axă roșie. Peritoneul este negru. Dimorfismul sexual este pronunțat: la masculi, în epoca de reproducere, apar niște tuberculi albicioși pe cap, iar înotătoarea anală este mult mai scurtă ca la femelă; la aceasta din urmă, înotătoarele pectorale și ventrale sunt ceva mai lungi. Se hrănește cu larve de insecte acvatice (perlide, efemeride, diptere, chironomide), crustacee (lătăuși), viermi (anelide) și vegetație acvatică. Depunerea icrelor are
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
Capul este mare și ușor comprimat dorso-ventral. Gura este mică, așezată subterminal și este înzestrată cu dinți mărunți. Are două înotătoare dorsale, apropiate între ele, prima este scurtă și cu raze țepoase drepte, iar a doua cu raze moi. Înotătoarea anală are o bază scurtă. Înotătoarele ventralele sunt dispuse mult înainte. Coloritul corpului este brun-cenușiu pe spate, cu pete mai întunecate, iar abdomenul alb-gălbui. Câteva șiruri de pete întunecate străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Se hrănește cu larve de insecte
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
decât prima și este formată din 1-2 radii țepoase subțiri și scurte și 14-16 (mai rar 13) radii ramificate moi; radia a treia este mai înaltă. Formula înotătoarelor dorsale este D (VIII) IX, D I—II (13) 14—16. Înotătoarea anală e foarte înaltă și scurtă și are o bază scurtă; ea este formată dintr-o radie simplă și 7 radii moi. Formula înotătoarei anale este A I 7. Înotătoarea caudală este bifurcată, slab scobită. Înotătoarele pectorale sunt ovale cu marginile
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
mai înaltă. Formula înotătoarelor dorsale este D (VIII) IX, D I—II (13) 14—16. Înotătoarea anală e foarte înaltă și scurtă și are o bază scurtă; ea este formată dintr-o radie simplă și 7 radii moi. Formula înotătoarei anale este A I 7. Înotătoarea caudală este bifurcată, slab scobită. Înotătoarele pectorale sunt ovale cu marginile oval-ascuțite; vârful lor ajunge până în dreptul extremității posterioare a primei înotătoare dorsale. Înotătoarea pectorală este formată dintr-o radie simplă și 12-13 radii ramificate
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea a înotătoarelor dorsale, cu 5 rânduri de pete brune dispuse neregulat sau în benzi transversale verticale regulate. Înotătoarele pectorale au 6 șiruri de pete brune. Înotătoarele ventrale și înotătoarea anală sunt translucide, de culoare alb-opacă, cu doar câteva pete mici întunecate, foarte puțin distincte. Dimorfismul sexual este evident numai în epoca de reproducere. În restul anului (în afara perioadei de reproducere) cele două sexe nu se deosebesc. La masculi, în perioada
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
înguste și subțiri, cărnoase numai la capete. Dinții faringieni sunt dispuși pe două rânduri. Falca inferioară este puternic proeminentă și se urcă în sus, aproape vertical. Botul scurt, ochiul mijlociu. Înotătoarea dorsală mică și scurtă este deplasată mult înapoi, înotătoarea anală este alungită, iar înotătoarea caudală bifurcată cu lobii neegali. Înotătoarele pectorale foarte lungi și ascuțite, ajungând până la baza înotătoarelor ventrale. Spatele este albastru ca oțelul călit sau cenușiu-verzui, cu reflexe metalice; iar laturile și abdomenul albe-argintii, bătând câteodată foarte ușor
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
gros, aproximativ cilindric, slab comprimat lateral, și acoperit cu solzi mari. Capul este comprimat lateral și are o gură mică semilunară, superioară, dispusă oblic în sus, lipsită de mustăți. Linia laterală este dreaptă și situată la mijlocul flancurilor. Înotătoarele dorsală și anală sunt scurte, cu marginile convexe, lipsite de radii țepoase. Înotătoarea caudală adânc bifurcată cu lobi egali, rotunjiți. Coloritul corpului cenușiu sau sur-galben pe spate, laturile argintii cu câte o dungă neagră semilunară pe fiecare solz, iar abdomenul alb. Pe laturile
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
egali, rotunjiți. Coloritul corpului cenușiu sau sur-galben pe spate, laturile argintii cu câte o dungă neagră semilunară pe fiecare solz, iar abdomenul alb. Pe laturile puietului se întinde o dungă subțire cenușiu-argintie, care la adulți dispare. Înotătoarele ventrale, pectorale și anală sunt de culoare galben deschis. Pe înotătoarele dorsală și anală există uneori pete întunecate mici. Se hrănește pe fundul apelor. Hrana include mai ales diverse specii de larve de insecte și insecte acvatice sau care cad în apă (plecoptere, trihoptere
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]