8,737 matches
-
imperiu și aplaudată ca o baletistă nu-și mai poate usca pantofii și ciorapii de sânge. Ea dansează încă, dar după un ritm halucinat: în vârtejul muzicii, partenerii au ajuns cu dansatoarea în cimitir. Niște cavaleri scheletici și-au pierdut anatomia pe drum și cântă, cu o suvenire a vocilor stinse, romanțe culese din epitafe"199. Dimensiunea tragediei nu poate fi afirmată pur și simplu, ea apare într-o scenă filmată sau, cum ar spune Arghezi, "concretizată vizual", care bulversează senzorialitatea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Editura Cartea Românească, București, 1974. Parpală, Emilia, Poetica lui Tudor Arghezi. Modele semiotice și tipuri de text, Editura Minerva, București, 1984. Regman, Cornel, Caragiale pamfletar și parodist, Eminescu, Arghezi și metafora satirică, Editura Minerva, București, 1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, Editura Minerva, București, 1994. Spiridon, Monica, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003. Tomuș Mircea, "Prefață" la Ce-ai cu mine vântule?, Editura Minerva, București, 1970. Țugui, Pavel, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998. Paler, Octavian, Polemici
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
București, Editura Cartea Românească, 1974. Parpală, Emilia, Poetica lui Tudor Arghezi. Modele semiotice și tipuri de text, București, Editura Minerva, 1984. Regman, Cornel, Caragiale pamfletar și parodist, Eminescu, Arghezi și metafora satirică, București, Editura Minerva, 1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, Editura Minerva, 1994. Eminescu. Proza jurnalistică, București, Editura Curtea veche, 2003. Tomuș Mircea, Prefață la Ce-ai cu mine vântule?, București, Editura Minerva, 1970. Țugui, Pavel, Arghezi necunoscut, București, Editura Vestala, 1998. Paler, Octavian, Polemici cordiale, București
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pp. 14-16. 190 Marc Angenot, op. cit., p. 74. 191 Tudor Arghezi, "Antisemitisme...", în Pagini din trecut, p. 54; până la următoarea notă, citatele sunt extrase din acest text. 192 Marc Angenot, op. cit., p. 199. 193 Mariana Ionescu, în cercetarea sa privind "anatomia" pamfletului arghezian, le-a descris minuțios. Vezi Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981, pp. 29-52. 194 Tudor Arghezi, "Postul cel mare și teatrul", în Pagini din trecut, p. 14. 195 Marc Angenot, op. cit., p. 197. 196 Tudor Arghezi, "Rețete", în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
272 În ceea ce-l privește pe Eminescu-gazetarul, după "scandalul", provocat, în 1998, de revista Dilema, el a avut parte, așa cum am arătat într-un capitol anterior, de o interpretare de excepție din partea Monicăi Spiridon, în două intervenții, prima Eminescu o anatomie a elocvenței, și a doua Eminescu. Proza jurnalistică (vezi bibliografie), intervenții oportune, "într-o vreme în care actualitatea lui Eminescu a devenit o obsesie colectivă", care repun în discuție și, mai mult, reafirmă statutul unui scriitor romantic, "universalie" a structurii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Castelli / 140 Cartea a II-a Mitul artei / 155 Capitolul V Spirala fără sfârșit a istoriei / 157 Un cuvânt-ripolin / 159 Miza unui articol hotărât / 161 Așa mamă, așa fiică / 164 Refolosirea unei vechituri: "avangarda" / 166 Casa scării / 169 Capitolul VI Anatomia unei fantome: "arta antică" / 179 "Arta greacă": o halucinație colectivă? / 182 Chestiuni de vocabular / 185 Motivul unei absențe / 194 Cazul roman / 197 Ecoul creștin / 200 Capitolul VII Geografia artei / 203 Peisajul absent / 205 Profanarea lumii / 209 După peisaj / 214 Capitolul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
viteză de execuție tot mai mare și o circulație accelerată a semnelor (monetar, pictural, religios etc.). Atunci poate apărea o nevoie de liniște și reculegere. Sihăstrie, mănăstiri, pustiu. Psalmi, rugăciuni, înțelepciune. Dezgust pentru noutate, nou apetit pentru sens. Capitolul VI Anatomia unei fantome: "arta antică" "Atunci, pe drept, am putea să-l luăm [pe poet] și să-l așezăm față în față cu pictorul. Căci el seamănă cu acesta prin aceea că produce lucruri nevrednice în raport cu adevărul..." Platon, Republica, 605a* Grecia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
au străbătut "ținuturi", nu peisaje). În multe culturi, nici pentru artă. Curios e că sunt aceleași. Pentru a rămâne în aria noastră de civilizație, elenismul, universul bizantin, latinitatea medievală. Arta, peisajul, țăranul: abia pierzându-le le descoperim. Au existat întotdeauna anatomii, dar nudul este recent. Au existat dintotdeauna munți, păduri și râuri în jurul așezărilor, ca și efigii, graffitti și pietre înălțate în mijlocul grupurilor sedentare. Dar natura nu creează cultul frumuseților naturale, și nici prezența imaginilor fabricate sensibilitatea estetică. Spectacolul unui lucru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Blamoutier), Berger-Levrault, Paris, 1983. Winckelmann. La Naissance de l'histoire de l'art à l'époque des Lumières, sub direcția lui E. Pommier, Actes du cycle de conférences prononcées à l'Auditorium du Louvre, La Documentation française, Paris, 1991. VI. ANATOMIA UNEI FANTOME: "ARTA ANTICĂ" FRONTISI-DUCROUX (Françoise), Dédale. Mythologie de l'artisan en Grèce ancienne, Paris, Maspero, 1975. GASSIOT-TALABOT (Gérald), La Peinture romaine et paléo-chrétienne, Rencontre, Lausanne,1965. GRABAR (André), L'Art du Moyen Âge en Europe orientale, Albin Michel, Paris
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
VIAȚA ȘI MOARTEA IMAGINII Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi 2 1 6 7 Cuvânt înainte GENEZA IMAGINILOR Nașterea prin moarte Transmiterea simbolică Geniul creștinismului Spre un materialism religios MITUL ARTEI Spirala fără sfârșit a istoriei Anatomia unei fantome: "arta antică" Geografia artei Cele trei vârste ale privirii O religie disperată DUPĂ SPECTACOL Cronica unui cataclism Paradoxurile videosferei Dialectica televiziunii pure Douăsprezece teze despre noua ordine... VIAȚA ȘI MOARTEA IMAGINII Bibliografie generală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cel mai consistent, operez o „disecție“ a procesului cognitiv uman, la toate cele trei niveluri ale sale: cel al simțurilor externe, cel al simțurilor interne și cel al intelectului. La fiecare nivel adresez două tipuri de întrebări: una care vizează anatomia procesului cognitiv și una care vizează fiziologia acestuia. În cadrul analizei anatomice, care stă, la fiecare nivel în parte, sub întrebarea „Cum are loc procesul cunoașterii umane?“, descriu elementele și stadiile procesului de cunoaștere, iar în cadrul analizei fiziologice, delimitata de întrebarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de puterile aferente sunt unitare; în experiența actele perceptive, spre exemplu, ne apar ca fiind unitare și putem distinge între diferitele etape doar post factum prin întoarcerea intelectului asupra actelor cognitive sau, cum este cazul cărții de față, atunci când analizăm anatomia cunoașterii. Tocmai datorită acestei unități a actelor cognitive ar fi mai potrivită decât discuția despre „legătură“ sau „relația“ dintre puterea cogitativa și intelect, discuția despre tipul de „ordine“ care se instaurează între aceste puteri. George Klubetranz identifica Termenul de „ordine
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
să îngrașe gâștele cu smochine, ca să li se mărească ficatul. Ei numeau acest ficat hépar sykotón „ficat cu smochine“, de la sýkon „smochină“. Cuvântul sykotón a apărut prima dată în secolul 2, la medicul Galenus, celebru autor a multor tratate de anatomie. Romanii l-au împrumutat ca termen de bucătărie, pentru că la Roma ficatul umplut cu smochine era un fel de mâncare apreciat. Când l-au împrumutat, latinii nu au păstrat forma grecească, ci l-au „tradus“, apropiindu-l de termenul latinesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
V. Hugo; în „Albina” din Pesta publică O scriere critică în apărarea memoriei fostului său profesor Aron Pumnul. Eminescu revine în semestrul de iarnă 1871-1872, când urmează cursuri de drept, de filozofie, de economie politică, de limbi romanice, precum și de anatomie, fiziologie și medicină legală. În întreaga perioadă vieneză, „cu toată sociabilitatea pe care o manifesta și prieteniile pe care le cultiva, cea mai mare parte a timpului E. o consacra lecturilor și creației poetice. Împrumuta fie direct, fie prin intermediul colegilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu la formă, pe când la Odobescu a procedat invers. Spre finalul cărții Stil și gîndire apreciază că expunerea sa constituie o modestă contribuție la schițarea bazelor unei științe care are drept obiectiv pătrunderea naturii intime, psihologice a creatorului literar, cercetarea anatomiei și fiziologiei intelectuale. Psihologia este considerată a fi disciplina care ne permite să analizăm atât operele literare, cât și profunzimea naturii artistului. Cartea Stil și gândire se bucură de aprecieri contemporane ale unor personalități ale culturii românești. Într-un articol
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Gruber este precizat într-o scrisoare către Arthur Gorovei: "M-am înscris la facultatea filosofică, cum se numește aici, și urmez următoarele cursuri: istoria filosofiei, la Wundt, foarte bine făcută; psihofizica la Külpe. Afara de aceasta lucrez la Institutul de anatomie și la anu voiu face fiziologia. Această ocupațiune deja îmi este destulă pentru semestrul acesta: de la 9-12 dimineața lucrez la disecție. Am căpătat de preparat un picior; am preparat deja mușchii exteriori și acum pătrund în interior la vine, artere
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
mea. Verific tot ce am lucrat cu Beldiceanu" (Gorovei, 1930, p. 113). Observăm în privința conținutului pregătirii că aceasta consta într-o parte teoretică și una practică. Cea teoretică este asigurată prin urmarea unor cursuri de psihologie teoretică, tehnici experimentale, filosofie, anatomie. Din toamna anului 1892 începe să lucreze la teza sa de doctorat intitulată "Spezifische Helligkeit der Farben" (Luminozitatea specifică a culorilor). Tema este incredințată de către maestrul său, ca în majoritatea situațiilor în care candidații realizau o teză de doctorat. Pentru
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]