3,154 matches
-
apariția unei opoziții, a unei ostilități la nivelul relațiilor. 4. Stabilitatea care vizează perpetuarea unei stări de fapt pentru o perioadă mai lungă de timp. Efectele stabilității pot fi în egală măsură favorabile sau nefavorabile climatului organizațional, în funcție de gradul de ancorare a organizației la cerințele mediului general. Dacă organizația dovedește o bună capacitate de anticipare a schimbărilor, gravitatea fluctuațiilor intraorganizaționale va fi mai mică. Deși aparent acești indicatori se pretează mai mult pentru analiza mediului extern, ei pot constitui în bună
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conservatorismului sau indiferenței, ori considerându-le esențiale doar în economia altor organizații, șansele unei schimbări reale a profilului său sunt minime. Acestea pot fi evitate prin asumarea schimbării ca principiu fundamental al dezvoltării organizației școlare, ceea ce implică modificarea filosofiei școlii, ancorarea acesteia în solicitările educației postmoderne, acceptarea noului rol de organizație care învață și produce învățare. Schimbarea și dezvoltarea organizațională reprezintă o nouă provocare căreia, sperăm, școala îi va răspunde adecvat. Capitolul VI Modele și instrumente ale managementului schimbărilor educaționale Orice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
opiniilor la nivelul mulțimilor. Deși derulată pe alt plan, investigația sa fiind profund ancorată în elementul genetico-istoric al popoarelor, nu putem să nu observăm pertinența concluziilor sale pentru încercarea noastră de a înțelege care sunt mecanismele care pot determina puternic ancorarea în conservatorismul acțional și al mentalităților sau generarea și promovarea schimbărilor la nivelul educației. Problematica schimbării, în genere, și a schimbării educaționale, în special, reprezintă astăzi o provocare, un domeniu de analiză deosebit de ofertant, atât pentru teoreticienii domeniului, cât și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Plotin reprezintă un punct de plecare, un reazem pentru fundamentarea ulterioară în psihologie a introspecționismului. 3. Apologia creștinătății Frământările sociale din perioada istorică a începutului de mileniu au fost contrabalansate pe planul conștiinței sociale a oamenilor de o centrare și ancorare a acesteia într-o bunăvestire generală, într-o speranță a unei plenitudini sufletești și trupești măcar într-o viață de apoi. Întreaga lor dragoste și bunătate era convertită moral, radical, spre Creator, spre Dumnezeu Tatăl și alte creații cerești. Nu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și mistificare. Politica recurge la limbaj pentru a-și face cunoscută ideologia, dar mai ales pentru a-și consolida poziția, pentru a-și legitima actele și pentru a crește numărul adepților. Vizând preluarea și gestionarea puterii, limbajul politic poartă amprenta ancorării sale pragmatice, dobândind o fizionomie distinctă între celelalte tipuri de limbaj. Doctrina politică impune locutorilor manifestări discursive specifice, așezând sub semnul interdicției subiecte și expresii care contravin acesteia. Limbajul politic leagă indivizi împărtășind aceeași ideologie și, în același timp, îi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
plăcut mult veacului al XIX-lea să-l așeze"194. Îndemnurile lui Noica rămân valabile și astăzi, când tendința preluării unor clișee interpretative funcționează încă. Fiecare dintre măștile care i-au fost atribuite jurnalistului împreună și considerate separat poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților. Lipsa unei situări în context a operei eminesciene determină distanțarea de lumea de sensuri pe care poetul o construiește, iar întoarcerea la texte, din prisma epistemei caracteristice epocii noastre și cu conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea, oferă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cuprind simple note informative, dimensiunea interpretativă este conferită de selecția pe care jurnalistul o operează în materia referențialului politic și de valorificarea unor informații particulare. Impactul publicisticii eminesciene în epocă derivă din erudiția și competențele discursive ale gazetarului, din refuzul ancorării ideologice și din respectul față de publicul cititor. Reprezentarea problematicii politicii interne și internaționale primează în cadrul scrisului jurnalistic, dar "relația fatică" cu cititorii impune selecția atentă a mijloacelor de exprimare. Chiar dacă "presiunea mediatizării vieții politice implică în primul rând determinarea "agendei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de semnificații și are la bază conștiința că ceva din lumea de sensuri a creației poetului scapă încă înțelegerii noastre. Am dorit să arătăm, în lucrarea noastră, că fiecare dintre etichetele atribuite jurnalistului Eminescu de-a lungul timpului poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților și a eludării contextului referențial al epocii. În aceste condiții, întoarcerea la textul eminescian, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, cu instrumentarul pe care ni-l pune la dispoziție știința modernă și cu asumarea presupozițiilor care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fumatul dăunează sănătății, că statul a promulgat legi împotriva fumatului, că există campanii publicitare în acest sens etc. Sîntem astfel înconjurați de un interdiscurs, de un ansamblu imens de alte discursuri, care vin în sprijinul interdicției din sala de așteptare. Ancorarea în situația de enunțare Plăcuța noastră cu "Fumatul interzis" este construită dintr-o singură frază și prezintă particularitatea de a forma singură un text complet și de a nu avea nici mărci de persoană, nici de timp. Este o situație
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțul care conține acel prezent. 2. Ambreiere și ambreiori Persoana, timpul, spațiul Numim ambreiere totalitatea operațiilor prin care un enunț este ancorat în situația enunțiativă și ambreiori (sau "elemente deictice", "deictice" sau, mai rar, "elemente indiciale") elementele care marchează această ancorare în enunț. Ambreiorii de persoană sînt: - tradiționalele pronume personale de persoana I și a II-a: eu, tu, noi, voi; - determinanții meu/tău, noastră/voastră și formele lor de plural; - pronumele al meu, al tău, al nostru, a voastră și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
simplu, în textele științifice, în articolele de dicționar etc. Generalizările sînt un bun exemplu de enunțuri rupte de situația de enunțare: așa se întîmplă în generalizările din proverbe sau banalități de tipul: "Francezii sînt individualiști". În acest caz nu există ancorare în situația de enunțare: nici urmă de cuplul de enunțiatori (eu-tu), sau de deictice ca aici, acum etc. Prezentul nu indică faptul că enunțul este adevărat în momentul în care locutorul spune fraza, el nu se opune unui prezent
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1. Polifonia În general, individul care vorbește și se manifestă ca "eu" în enunț este și cel care își asumă enunțul. Acestei noțiuni de "asumare" i se asociază două tipuri de operații: - faptul de a fi la originea reperajelor enunțiative, ancorarea enunțului în situația de enunțare; - faptul de a se prezenta ca responsabil al actului de vorbire realizat (afirmație, cerere, ordin, întrebare etc.). Enunțarea unei afirmații, în special, înseamnă statuarea unui enunț ca fiind adevărat și garantarea acestui adevăr. Astfel, în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Enunțiator = responsabil al actului de vorbire. Un fenomen banal precum discursul raportat o demonstrează. Atunci cînd introducem în discursul direct cuvintele cuiva, nu ne erijăm în responsabili ai acestor cuvinte și nici nu le considerăm ca punct de reper pentru ancorarea lor situația de enunțare. Acum cîteva zile, după-amiaza tîrziu, camera de agricultură din Beauvais primește un apel telefonic. La capătul firului, vocea unui copil care pare foarte speriat. Printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației: "Mama
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vârsta adultă. Indiferent de gradul de dezvoltare al societății, adolescența ca stadiu al dezvoltării individului este prezentă, dar manifestările sale sunt foarte diverse. II.2 Adolescenta sau ” În căutarea unei noi identități” Problematica adolescenței și-a găsit puncte multiple de ancorare atât în științe diferite, inclusiv în interiorul sistemului științelor psihologice, unde multe dintre ramurile psihologiei au inclus-o în sfera lor de interes (psihologia vârstelor, a dezvoltării, psihologia educațională, psihologia orientării și consilierii, psihologia personalității etc). Situată între copilărie și vârsta
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
omentală, pancreasul, duodenul, vasele pancreatice și lanțul ganglionilor simpatici, iar postero-lateral (la nivelul spațiului retroperitoneal) cu glandele suprarenale și polii superiori renali. MIJLOACELE DE FIXARE ALE DIAFRAGMULUI Diafragmul prezintă următoarele tipuri de mijloace de fixare: mijloace de suspendare, mijloace de ancorare și mijloace de susținere [6]. Mijloacele de suspendare sunt reprezentate de totalitatea formațiunilor anatomice care acționează pe fața sa toracică:coloana vertebrală, coastele și sternul;inima, pericardul, vasele mari și ligamentul tiro-aortico-pericardic;plămânii și pleurele;nervii frenici, vagi și splahnici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
de susținere [6]. Mijloacele de suspendare sunt reprezentate de totalitatea formațiunilor anatomice care acționează pe fața sa toracică:coloana vertebrală, coastele și sternul;inima, pericardul, vasele mari și ligamentul tiro-aortico-pericardic;plămânii și pleurele;nervii frenici, vagi și splahnici. Mijloacele de ancorare sunt formate din inserțiile periferice pe baza toracelui ale diafragmului și din fixarea acestuia pe organele și vasele abdominale din vecinătate. Mijloacele de susținere sunt formate de către organele abdominale aflate în contact cu diafragmul (stomac, ficat, splină etc.) și care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
restricționării libertății individuale atunci când, într-o societate constituită în mod normal, ființa umană își depășește limitele sale firești, devenind un factor de dezordine și perturbând, astfel, echilibrul societal 2. Potrivit teoriei naeionesciene, condiția sine qua non pentru exercitarea libertății este ancorarea ființei în domeniul posibilului. Nu există libertate fără posibilitatea de alegere și nu există alegere înainte de acțiune. Cu alte cuvinte, alegerea se realizează înainte de act, atunci când acesta există ca posibilitate. Dacă acceptăm că domeniul posibilității este domeniul naturii, atunci libertatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune spre elaborarea unor trepte inițiatice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LEONARDO MORLINO Democrație și democratizări Traducere de Elena-Laura VOICU și Alina STURZU Cuvânt-înainte de Gheorghe LENCAN-STOICA INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: procese de instaurare, consolidarea democrației, tranziție, ancorare, responsabilitate polítică, criza internă a democrației Cuprins Cuvânt-înainte (Gheorghe LENCAN-STOICA) / 9 Introducere / 15 Capitolul 1. Democrație, democrații, cvasi-democrații / 21 l. Schimbare și democrație / 21 2. Definiții ale democrației / 22 3. Modelele democrației / 36 4. Regimuri și hibride instituționale / 48 Capitolul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o teorie a tranziției sau a instaurării? / 139 Capitolul 5. Între consolidare și criză / 147 1. Definiție / 147 2. Legitimarea / 149 3. "Ancorele" consolidării / 156 4. Analiza empirică: Europa de Sud / 163 5. Dezancorare și criză / 176 6. "Exportarea" teoriei "ancorării"? / 183 7. Concluzie / 192 Capitolul 6. În căutare de explicații / 195 1. Întrebările / 195 2. Cum se explică prima democratizare? / 196 3. Cum se explică extinderea democrației? / 204 4. Care sunt condițiile esențiale ale democrației contemporane? / 211 Capitolul 7. Democrație
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sau, într-un sens larg, spre societatea civilă: partidele politice sunt ințelese ca instituții publice care canalizează cererea politică ce vine din partea societății, ghidând-o sau chiar controlând-o. Prin urmare, cele două dimensiuni principale ale procesului sunt, legitimarea și ancorarea. 2. Legitimarea Legitimarea este procesul prin care se dezvolta legitimitatea, adică un set de atitudini pozitive față de instituțiile democratice care sunt considerate cele mai adecvate pentru a guverna țara32. Cu alte cuvinte, este atinsă legitimitatea atunci când, în rândul cetățenilor, este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
societății civile, ca reprezentanți ai diverselor interese, dispuși la reconciliere în arena decizională. În schimb, partidele și elitele promovează interese specifice, legate de propriile aspirații, încercând să dezvolte diverse forme de relaționare sau chiar de control al societății. În plus, ancorarea implică întotdeauna posibilitatea unei schimbări limitate, flexibilitate instituțională și adaptare de moment; după cum sugerează metafora, barca se poate mișca pe suprafața apei, dar fără a depăși anumite limite. Metafora poate fi mai bine intuită dacă, prin "barcă", înțelegem un ansamblu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
după cum sugerează metafora, barca se poate mișca pe suprafața apei, dar fără a depăși anumite limite. Metafora poate fi mai bine intuită dacă, prin "barcă", înțelegem un ansamblu de instituții ale regimului democratic, "solul" în care urmează a avea loc ancorarea fiind reprezentat de societatea civilă. Eu prefer această metafora a "ancorei" și a "ancorajului", celei de "legătură" (linkage), deși ea este mai uzuală (v. Lawson, 1980 și 1988; Luttbeg, 1974) pentru a sublinia relația asimetrică (de sus în jos) și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în jos) și efectul de stabilizare al "ancorei". Această metaforă are un fundament important în psihologia cognitivă, fapt dovedit de contribuția inovativă a lui Tverski și Kahnemann (1974), fructul unei cercetări empirice realizată cu acuratețe. Tverski și Kahneman văd în "ancorare" (anchoring) una dintre schemele mentale - euristics - prelucrate de oameni în situații de incertitudine, așa cum sunt etapele de tranziție și de instaurare democratică. Sintetizând teza acestor doi autori, împărtășită și adoptată de către alți oameni de știință, înțelegem că ea evidențiază, în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
așa cum sunt etapele de tranziție și de instaurare democratică. Sintetizând teza acestor doi autori, împărtășită și adoptată de către alți oameni de știință, înțelegem că ea evidențiază, în primul rând, existența modelor simplificate de raționament, unul dintre aceste modele simplificate fiind ancorarea, adică necesitatea ca o persoană să se conecteze imediat la o anumită viziune simplificată a realității - politica, în cazul discuției noastre. Spre deosebire de "ancorarea" definită de psihologia cognitivă, care este doar un mecanism individual, aici se face referire la un proces
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]