1,619 matches
-
România apar abia în anii ’20... Deși geneza „paginilor bizare” urmuziene este situată de regulă în perioada 1907-1908, „premergătorul”, ale cărui texte circulau, se pare, informal în cîteva cercuri de boemă artistică și teatrală din perioada neutralității, a rămas un anonim pînă în 1922, cînd Tudor Arghezi îi publică trei proze în paginile Cugetului românesc. „Preavangardismul” nostru de dinaintea Primului Război Mondial se reduce la firave pusee de frondă postsimbolistă, vag antiacademistă și la cîteva timide manifestări de simpatie declarativă față de cubism și futurism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
apreciază situarea inițială a publicației în speță la „stînga plasticei și a lirismului poetic”, cu o „atitudine democratică cuviincioasă”. O notiță din nr. 18 comentează amabil editorialul „Cheia viselor“ al lui Ion Vinea, iar afinitatea cu suprarealismul nu scapă comentatorului anonim, care își amintește astfel că directorul Contimporanului este „un literat de bună speță”. Nu va fi uitat însă faptul că, de la o vreme, revista condusă de el a (re)devenit mai mult politică decît literară. Politică - în ce sens? Autorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
neobosit al spectacolelor trupei din Vilna, s-au pronunțat elogios și alți scriitori români, oameni de teatru cu grutate în epocă, de la Ion Marin Sadoveanu (care compara montarea cu Cîntărețul tristeții sale - „poveste tristă de dragoste a unui tînăr și anonim evreu din nesfîrșita Rusie” - cu cele mai bune scene realizate de Copeau pe scena de la „Vieux Colombier”) la Victor Eftimiu, care vedea în respectiva piesă „un model de teatru realist stilizat”, aducînd „ceva din sforțările spre perfecțiune ale teatrului rusesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
deslușite. Găsind viață după moarte, Iubindu-i privirea lucitoare, Iubindu-i sufletul divin Și fața-i încrezătoare, Găsesc pierdut curajul de demult. Cu sufletul îl privesc. Cu ochii îl iubesc. Cu zâmbetul îl ating. Doar timpul trece tăcut și inocent... Anonim O simplă șoaptă ascultă tăcerea Lumii ce-mi zguduie inima Când eternitatea se scufundă în neant. Astăzi totul este schimbat. Răul de ieri, Zâmbetul de azi Au privit în viitor căci Timpul a încetinit remarcabil - O zi din marea viață
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
neuronii pierduți vor muri ca-n palat. Ca din aripi, din mâini dau acum, lunecând de pe trepte pe străzi, parcă tot ne-auzim, cât de mult am să fug, tot la tine în rând mă visez concertând și-ți promit anonim, de oriunde voi fi, la chemarea-ți de oricând o să-ți fiu la cântatul cocoșilor prim.... furtună ... dă mai (departe) Azi e prăpăd și pomii să răstoarnă, pe drumuri sunt baloți dă vată grea, la radio s'-anunță că ar
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
îi zboară la casa cu flori, Etern și frumos paradis. Poeți contemporani Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Un vers profund dintr-un poem sublim Metaforă sau rimă alb-ar spune unii Sau o poveste de amor ... un anonim. S-au scris de mult și-or dăinui pe veci Poeme fără rimă, albe ... dar cuvinte în fața cărora te-nclini și le petreci Cu “Eu iubesc și ochi și flori și buze și morminte”. Acum se scrie mult și-adeseori
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
aude vocea lui Roja pe un ton sumbru și liniștit. Ochii i se înțepenesc pe un punct fix în mijlocul focului care dansează tot mai viu, prinzînd viață, făcîndu-și loc în mijlocul întunericului, învăluindu-l. — Ai noștri în schimb au făcut pe anonimii, se aude din nou vocea lui Tîrnăcop care se gîndește la Noua Teorie Cosmogonică al cărei autor nu dorise să-și dezvăluie numele, fiind o persoană publică. Spre deosebire de Ion Corbu, colaborator al revistei Orion și membru al Societății Astronomice Române
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
venea uneori și fără el. Locul acela, singurul din oraș, părea condus după legi care În alte părți nu funcționau. Aici Însă erau de neocolit. Eventualii insurgenți erau evacuați fără menajamente de oameni bine antrenați pentru astfel de misiuni. Pe lângă anonimi, puteai Întâlni acolo, zilnic, În pauze lungi Între două tușe sau două cuvinte, pictori, poeți și chiar prozatori. Dacă picturile erau mai greu de povestit, proiectele de poeme și romane erau prezentate În detaliu. Chiar el, Petru, asistase la nașterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cărora zăngănea mai întîi unghia, desfăcea apoi, fără somație, și bocceluța cu fecale, și, asigurîndu-se de imposibilitatea evacuării incintelor, mizerabilul recita apoi ore întregi, mulțimilor îngrozite, din versurile sale descălțate. I se înfundase târziu, după ani de distracție, pe un anonim și nocturn stadion din Ploiești, când o ceată de adolescenți buboși și fără vocație se pretaseră la a se lăsa zdrobiți în picioare de către mulțimile înfuriate, alergând vioaie, ca la hipodrom, dintr-un capăt la celălalt al ovalului de beton
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îi ascunsese identitatea acestui bărbat. Nu, nu eșarfa era vinovată. Ea nu fusese suficient de curajoasă să o dezlege când încă era acolo, în brațele lui. Atunci considerase că era mult mai important să-i respecte dorința de a rămâne anonim, decât să-l vadă. Mereu se gândea la ce era mai bine pentru ceilalți și abia mai apoi la ea, iar asta nu-i aducea decât suferință și tristețe. Se opri pentru un moment pentru a privi în jur. Nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
violului, Încercînd să evit privirea disperată a ochilor aproape cufundați În așternutul de satin. Mireasa nu mai juca niciun rol și nu mai cocheta cu camera. Filmul porno cu lesbiene fusese o Înscenare menită s-o ademenească În apartamentul acesta anonim, mise-en-scène pentru violul cît se poate de real, care o luase pe nepregătite doar pe mireasă, nu și pe domnișoarele de onoare. RÎnd pe rînd, bărbații o agresară pe mireasa răvășită, trecînd printr-un Întreg repertoriu de acte sexuale dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
le dă lor lumina, nu îi e tocmai simplu să lucească așa, agățat, cât e ziua de lungă. A doua ar fi fost despre masă și despre obiceiurile de a mânca. Un tom gros, ba chiar catastif, în care mulți anonimi s-ar fi oferit să îi spună cât, ce și în ce fel le place lor să mănânce. Abia ultima ar fi fost cartea lui și ar fi rămas fără titlu, fiindcă n-ar fi pretins decât să surprindă imagini
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-și aprindă focurile. Meletus a fost lapidat. Anitus exilat. Dovadă că prin moartea lui Socrate adversarii săi n-au obținut decât să grăbească nemurirea operei. ― Dar poate că sunt martiri care, în ultima clipă, ar fi preferat să fie niște anonimi fericiți. ― Ei și-au urmat calea lor. Și nu putem abjura totul. ― Pentru mine lucrurile sunt mai simple. De o parte Inchiziția, de cealaltă soarele care încălzește aceste coline și pe noi. Vreau să mă bucur mai departe ascultând cum
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
mondial, dandysmul pare a se automarginaliza. Într-o Europă „fără tați”, cum s-a spus de atâtea ori, când modelul masculin cerut de vremuri se află la antipodul gracilității impasibil-elegante, când militarul - o cifră pierdută Într-o uriașă masă de anonimi - contrazice clipă de clipă, prin felul său de a trăi (brutal, vulgar, devorat de instincte), esența Însăși a dandysmului, ce le mai rămâne de făcut unui Proust, Montesquiou, Vaché, D’Annunzio? Aparent, ei nu au nici o șansă În fața „marelui măcel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de bulendre. Și mai cumpăra un vas, o scrumieră sau o carpetă, mai depozita câțiva metri de lenjerie în șifonier, le căuta un loc în interiorul supraîncărcat, le admira și apoi ochea altceva, chibzuia alte economii, cu gândul la el, un anonim fără chip. Se uită la bătrână. Rămăsese în prag măruntă, neputincioasă, cu mâinile atârnând pe lângă trup. ― Nu obișnuia să încuie ușa când pleca? Melania Lupu își umezi buzele. ― La serviciu? ― În general. ― Ba da... În sfârșit, poate nu totdeauna. N-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tinde să ni se impună astăzi. Dar dacă existența unei lumi imaginare poate fi construită matematic, atunci confuzia între ceea ce poate fi imaginat și ceea ce poate fi conceput e maximă. * În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un anonim scrie în prefața cărții la care a lucrat o viață întreagă: „Douăzeci de ani mi-au trebuit ca să alcătuiesc această lucrare; oamenii cu discernământ știu dintotdeauna că satisfacția cea mai înaltă și mai pură pe care o poți încerca în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Anula rea deosebirilor, restaurarea unei omogenități comunitare, coborîrea în profunzimile vagi ale tradiției sînt tot atîtea lucruri care, slavă Domnului, n-au putut fi puse în practică. Setea noastră de vechi, spaima noastră de gol, dorința de a da glas anonimilor, toate acestea sînt împotriva tradiției. De la bolnavul vindecat prin descîntec pînă la omul colindei, îmbrăcat cu soarele și luna, nu veți întîlni nicăieri, într-o oralitate aristocratică prin excelență, cumințenia nevăzută a omului de rînd. Țăranii sînt o clasă care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
omul în statuie când avem certitudinea că va rezista principalelor intemperii. Uneori este mai sănătos să te acoperi cu o pătură, decât de glorie. Egoismul geniilor poate fi și creator. Artiștii trudesc din greu, dar ștaiful gloriei îl lustruiește timpul. Anonim pe timpul lui Tiberiu, Iisus salvează acum anonimatul împăratului. Scriitorul trebuie să-i cucerească întâi pe cei de pe scara lui de bloc și apoi să curteze mapamondul. Oamenilor celebri li se exagerează meritele, dar și slăbiciunile. Pariul cu eternitatea rămâne tot
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lui. Stăm unii pe la ușile altora, urlăm și ne vânăm de parcă am reprezenta specii diferite. Față de abuzurile mărunte, oamenii au fost întotdeauna extrem de vigilenți. Marea plăcere a proștilor e să bulverseze ierarhiile. Ce să facă prostul cu o perucă de anonim ? Ucenicul care uită să-și insulte maestrul este lipsit de personalitate. Târâtoarele râd întotdeauna de puii de vultur care se mai izbesc uneori de stânci. Unii nu acceptă să-și bălăcească picioarele decât la izvor. Ca procent, prostia nu a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un talent deosebit, aproape înrudit cu geniul. Lucrul cu adevărat extraordinar este că și el își vedea înzestrarea literară ca fiindu-i de acum o parte constantă a eului său. „Am să scriu o carte și am s-o dedic anonimului din mine!, își spunea acesta. Numai așa, aș putea eu mulțumi talentului meu lăuntric, ce-mi conduce adesea condeiul cu atâta siguranță și avânt!” Iar aceasta fu adeziunea supremă, pe care o făcu el față de sine însuși și de la care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Ai numit însă un domn banal, între două vârste, care s-a arătat mai mirat decât cei din sală. Te-ai așezat în pluton, în locul lui, și ce a urmat a fost de vis: sala a aplaudat în picioare interpretarea anonimului. Cred că unele aplauze îți erau adresate și ție. Atunci mi-am zis: "Ăsta nu-i Z! E vreo sósie amărâtă de-a lui". Dacă într-adevăr erai tu, scuze. Ai evoluat neașteptat de... pozitiv. Te credeam un narcisist incurabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ar putea ca munca mea în administrație să presupună un aflux de situații ca cele enumerate și să am o imagine puțin deformată, dar vă asigur că multe din observațiile mele au fost extrase din prezența mea în lume ca anonim. Îmi amintesc de o cuvîntare ținută de Adrian Moruzi la Bruxelles. O cuvîntare superbă, îndelung aprobată prin aplauze, de cei prezenți în sală. A fost singura intervenție aplaudată. La masa care a urmat eram zece persoane și încă vorbeam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
2001 Bordura de ipsos Editura Polirom. 2001 Simfonia vieții Editura Trinitas, 2003 Arca lui Noe Editura Polirom, 2003 Izgoniții din Rai Editura Junimea, 2005 Iguana neagră Editura Junimea, 2006 Coruptul Editura Junimea, 2008 Berbecul de la cruce Editura Junimea, 2008 Scena anonimilor Editura Junimea, 2009 Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Dă! 2 Și pe urmă? 3 Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Creionul din buzunarul de la piept; costumul mototolit; expresia aceea caracteristică unui om obișnuit să i se dea peste nas; cutele din jurul ochilor blazați - toate astea Îi risipiră Îndoielile. — Detectiv particular, exclamă el. — Ai ghicit de la prima vedere. Totuși, omulețul ăsta anonim avea un nume... — Jones, presupun, zise Rowe zîmbind. — Orice-ai spune, domnule Rowe, Între dumneata și omul acesta - să-i zicem Jones - există o asemănare. Amîndoi ați dispărut. Numai că dumneata te-ai Întors. Ascultă, Beavis, cum se numea agenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și la discursurile motivaționale pe care le țineam În căminele de bătrâni: În urma vizitelor mele, tot mai mulți pensionari cădeau În depresie, refuzând până și jocul de bingo ori vizitele urmașilor. La patruzeci și doi de ani, devenisem, așadar, un anonim tocit și plictisit. În plus, trebuie să recunosc, frumusețea trupească Își pierduse ceva din lustru, genunchiul stâng scârțâia ca o ușă de sobă neunsă, iar În cap auzeam mereu un cor antic de voci cântând piesele lui Marilyn Manson. Cam
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]