KorAP: Find »[drukola/base=anticomunist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...154 >

3,836 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

mai mici sau unități de partizani ce cuprindeau 15-120 de combatanți. Cele mai active grupuri au fost cele conduse de Vladimir Macoveiciuc, grupul Constantin Cenușă, grupul Ion Vatamaniuc, grupul „Vulturii”, grupul Vasile Motrescu 18. A doua perioadă a rezistenței armate anticomuniste, fixată cronologic Între 23 august 1944 și toamna anului 1945, se caracterizează prin activitatea unităților de rezistență antisovietică, parașutate din Germania și Austria În România și formate În special din foști legionari refugiați după 1941 - odată cu lichidarea mișcării legionare de către

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
aceste organizații mari, paramilitare, au existat și o serie de grupări civile (unele dintre ele și cu o componentă militară), În număr de 35, care au activat În 1945-1947 și care, pe lângă acțiuni militare, au dus o importantă activitate propagandistică anticomunistă 19. A doua etapă, 1948-1962, reprezintă cea mai amplă și mai complexă manifestare a rezistenței armate anticomuniste, diseminată În toate regiunile țării. Ea s-a desfășurat Într-un context politic intern masiv comunizat și sovietizat. În acestă perioadă au existat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
o componentă militară), În număr de 35, care au activat În 1945-1947 și care, pe lângă acțiuni militare, au dus o importantă activitate propagandistică anticomunistă 19. A doua etapă, 1948-1962, reprezintă cea mai amplă și mai complexă manifestare a rezistenței armate anticomuniste, diseminată În toate regiunile țării. Ea s-a desfășurat Într-un context politic intern masiv comunizat și sovietizat. În acestă perioadă au existat zece centre de rezistență distribuite În toate zonele țării, fiecare dintre ele Încorporând mai multe grupuri a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
un grup; Vrancea - șase grupuri; Sibiu - cinci grupuri; Maramureș - șase grupuri; Munții Apuseni - 12 grupuri; Arad - cinci grupuri; Dobrogea - trei grupuri; Bacău - două grupuri; Muscel - două grupuri; Făgăraș - două grupuri 20. O confruntare statistică Între cele două tabere, forțele rezistenței anticomuniste și forțele de Securitate, pune În evidență dimensiunile fenomenului, spaima provocată În rândul autorităților comuniste, iar pe de altă parte, inegalitatea În planul dotărilor și al forțelor angajate. Astfel, În 1953, structura organizatorică a Direcției Trupelor Operative de Securitate din cadrul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
196 de „grupuri și organizații subversive” dintre care 119 În 1948, 200 În 1949, 182 În 1958 și 180 În 195922. Există așadar o evaluare a activității „subversive” cu aproape 1.200 de identificări, fapt ce evidențiază dimensiunile fenomenului rezistenței anticomuniste, iar În spatele rapoartelor Întocmite În anii comunismului se legitimizează supradimensionarea aparatului represiv și totodată se insinuează un proces de eroizare a acestuia, atât de necesar panteonului și mitologiei comuniste. Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistătc "Motivații

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
legitimizează supradimensionarea aparatului represiv și totodată se insinuează un proces de eroizare a acestuia, atât de necesar panteonului și mitologiei comuniste. Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistătc "Motivații, forme Și manifestări ale mișcĂrii de rezistenȚĂ armată anticomunistă" O analiză din perspectivă morfologică a acestor grupuri anticomuniste poate pune În evidență următoarele aspecte: modul de agregare, structura conducerii grupurilor, componența lor, obiectivele specifice, strategii de acțiune, zone de operații și formele de represiune direcționate asupra acestor grupuri. Agregarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
proces de eroizare a acestuia, atât de necesar panteonului și mitologiei comuniste. Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistătc "Motivații, forme Și manifestări ale mișcĂrii de rezistenȚĂ armată anticomunistă" O analiză din perspectivă morfologică a acestor grupuri anticomuniste poate pune În evidență următoarele aspecte: modul de agregare, structura conducerii grupurilor, componența lor, obiectivele specifice, strategii de acțiune, zone de operații și formele de represiune direcționate asupra acestor grupuri. Agregarea grupurilor s-a făcut pe baza convingerilor anticomuniste ale

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
grupuri anticomuniste poate pune În evidență următoarele aspecte: modul de agregare, structura conducerii grupurilor, componența lor, obiectivele specifice, strategii de acțiune, zone de operații și formele de represiune direcționate asupra acestor grupuri. Agregarea grupurilor s-a făcut pe baza convingerilor anticomuniste ale membrilor, În condițiile În care aceștia erau urmăriți, persecutați sau pasibili de a fi arestați, mai ales după 1947, o dată cu desființarea partidelor istorice PNȚ și PNL. Alte grupuri au fost organizate de persoane cu puternice convingeri anticomuniste care nu

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
baza convingerilor anticomuniste ale membrilor, În condițiile În care aceștia erau urmăriți, persecutați sau pasibili de a fi arestați, mai ales după 1947, o dată cu desființarea partidelor istorice PNȚ și PNL. Alte grupuri au fost organizate de persoane cu puternice convingeri anticomuniste care nu au fost urmărite sau care nu au fost În pericol de a fi arestate. Convingerile anticomuniste s-au format prin asocierea unor motivații de natură economică, politică și cultural-etică. O succintă analiză a participanților și martorilor la mișcarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
arestați, mai ales după 1947, o dată cu desființarea partidelor istorice PNȚ și PNL. Alte grupuri au fost organizate de persoane cu puternice convingeri anticomuniste care nu au fost urmărite sau care nu au fost În pericol de a fi arestate. Convingerile anticomuniste s-au format prin asocierea unor motivații de natură economică, politică și cultural-etică. O succintă analiză a participanților și martorilor la mișcarea de rezistență armată anticomunistă este deosebit de relevantă În acest sens. Astfel, din punctul de vedere al motivațiilor de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fost urmărite sau care nu au fost În pericol de a fi arestate. Convingerile anticomuniste s-au format prin asocierea unor motivații de natură economică, politică și cultural-etică. O succintă analiză a participanților și martorilor la mișcarea de rezistență armată anticomunistă este deosebit de relevantă În acest sens. Astfel, din punctul de vedere al motivațiilor de natură economică, opiniile martorilor Înregistrează sistemul oneros de cote și obligații către stat sau pericolele profilate pe fondul colectivizării, de confiscare a muncii și proprietății după

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fost luat de patrafir și strâns de gât.25 Noi fugeam ca dracu’ de tămâie de colectiv, că nu ne plăcea colectivu’, știam de la părinții noștri ce fuseseră Rusia și văzuseră ce Înseamnă colectiv.26 Motivațiile politice ale formării convingerilor anticomuniste au fost induse În conștiința publică În școlile din perioada intrebelică: „Am știut din școală ce-i comunismul, care nu-i spre binele omenirii, Îi o doctrină care asuprește lumea. Am aflat În școala primară, am fost educați În stilul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
școală ce-i comunismul, care nu-i spre binele omenirii, Îi o doctrină care asuprește lumea. Am aflat În școala primară, am fost educați În stilul ăsta”27. Contactul cu realitățile Rusiei sovietice din timpul războiului a consolidat aceste convingeri anticomuniste: În Rusia am văzut sărăcie, era colectiv... Numai dacă ceva făceau, primarul, starosta, că așa Îi spuneau, cu milițianul puteau să-i Împuște. (ă) Era deja un an de front și știu ce-i comunismu’, cum sunt colhozurile, era exact

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
la școală: jârezi șgrămeziț de grâu pe câmp sau la gară adunate zeci de vagoane de grâu, plouau pe ele, vai ș-amar28. La nivelul unor lideri de grupuri din rezistență, cum a fost Teodor șușman din Munții Apuseni, formarea opiniilor anticomuniste este rezultatul unor lecturi formative și reflexive din anii premergători comunismului. Ele și-au primit confirmarea În istorie-realitate prin instalarea iminentă a comunismului al cărui pericol a fost perceput cu acuitate de lumea elitară românească: Tatăl meu nu putea suferi

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
el zicea că asta Îl așteaptă și pe el. și, cum a citit mult, și-a dat seama că-i un pericol și mai spunea la câte un om cum Îi comunismu’29. Motivațiile cultural-etice În formarea și consolidarea opiniilor anticomuniste aveau cea mai mare relevanță În condițiile În care comunismul presupunea răsturnarea ierarhiei valorilor din lumea românească, a structurii ei axio-normative și o forțare a conștiinței colective identitare, un atentat la patrimoniul simbolic al leadership-ului centrat pe prestigiu, demnitate, sistem

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ăia or condus comuna.”31 Doctrina comunistă „este adversara creștinismului... Se vor dărâma biserici, rămânem fără preoți. Crescând În religia creștină, am urât cu Înverșunare comunismul”32. Acest aspect a constituit una dintre cele mai puternice reprezentări În asamblarea atitudinilor anticomuniste. O destructurare În planul valorilor consolidate În durata lungă a identității spirituale, religioase, creștine era percepută drept cel mai mare pericol și proiecta cea mai imprescriptibilă adversitate față de un sistem alogen și ateu. Conducerea și componența grupurilor de rezistență anticomunistă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
anticomuniste. O destructurare În planul valorilor consolidate În durata lungă a identității spirituale, religioase, creștine era percepută drept cel mai mare pericol și proiecta cea mai imprescriptibilă adversitate față de un sistem alogen și ateu. Conducerea și componența grupurilor de rezistență anticomunistă semnifică angajamente și implicări din toate categoriile sociale, fapt ce conturează aderența variată la rezistența anticomunistă armată, ce a reverberat În toate structurile sociale, chiar dacă - ținând cont de dimensiunile sau numărul celor angajați În această rezistență - ea nu a devenit

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
percepută drept cel mai mare pericol și proiecta cea mai imprescriptibilă adversitate față de un sistem alogen și ateu. Conducerea și componența grupurilor de rezistență anticomunistă semnifică angajamente și implicări din toate categoriile sociale, fapt ce conturează aderența variată la rezistența anticomunistă armată, ce a reverberat În toate structurile sociale, chiar dacă - ținând cont de dimensiunile sau numărul celor angajați În această rezistență - ea nu a devenit un fenomen de masă. Conducerea grupurilor era formată În proporție de 60% din ofițeri ai armatei

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
combatanți, specifice acțiunilor de gherilă 33. Misiunea, obiectivele și formele de acțiune ale grupurilor de rezistență armată pot fi structurate În funcție de misiunea lor strategică, tactico-operativă și de urgențele impuse de contextul dat. Planul strategic al acestei mișcări de rezistență armată anticomunistă era structurat pe mai multe componente de acțiune și propagandă. Pregătirea unei insurecții naționale Împotriva comunismului În condițiile unui conflict internațional dintre URSS și țările occidentale, În momentul concret al intrării trupelor americane În țară, era principala direcție strategică În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
mai multe componente de acțiune și propagandă. Pregătirea unei insurecții naționale Împotriva comunismului În condițiile unui conflict internațional dintre URSS și țările occidentale, În momentul concret al intrării trupelor americane În țară, era principala direcție strategică În acțiunea rezistenței armate anticomuniste din România. Întreținerea și etalarea unui astfel de obiectiv s-a sedimentat pe imaginarul colectiv circumscris proiecției salvatorului, a unei ieșiri soteriologice din comunism și care a luat expresia mitului „venirii americanilor”. El se derulează În conformitate cu mecanismul construirii legendelor și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În afara timpului sau, altfel spus, acest mit Își adjudecă principiile detemporației după cum așteptarea izbăvitoare poate fi exprimată și prin non-referențialitatea din zona eshatologiei. Delocalizarea și detemporația sunt surprinse la nivelul memoriei individuale, concentrată În mărturiile participanților la mișcarea de rezistență anticomunistă: „Toată lumea ne spunea că nu mai e mult, să avem răbdare să nu ne prindă. și asta se gândeau șcă o să vină americanii - n.n.ț toți oamenii” (Lucreția Jurj); „Că oamenii trăiau tot cu speranța că mâine, poimâine se schimbă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
beneficiat de o povestire, de o anecdotică (cum?), iar Îngemănarea dintre timp și povestire recompune plasamentul istoric al „venirii americanilor”, fapt ce presupune extragerea din mit și intrarea În istorie. Înregistrările memoriei individuale a celor care au participat la rezistența anticomunistă relevă răspunsul pe care aceștia Îl așteptau, și anume momentul venirii americanilor: „Or să vină americanii, mai ales după ce o venit Truman și pă urmă toți spuneau: fraților, rezistați, ba la primăvară, ba la toamnă, ba la vară”; sau: „Planu

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
era că toată lumea vorbea atunci că se va face un război Între americani și ruși și, În caz că se făcea un război cum se vorbea, noi trebuia să fim organizați”37. Dincolo de activarea mitului „venirii americanilor” În contextul mișcării de rezistență anticomunistă, se poate contura sau evidenția un anumit reperaj istoric al acestui mit, o prefațare istorică a lui. Americanii și America pot fi circumscriși unor funcții intelectuale și simbolice ale memoriei colective, cele care livrează noțiuni, percepții, esențializări generice, valorizează fapte

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Europa Liberă 39 a americanului eliberator. Acest joc Între realitate și iluzie, Între suferință și redempțiune, Între constrângere și eliberare recompune, la nivelul mentalităților și sensibilităților colective, mitul venirii americanilor. Fără Îndoială că experiențele-limită trăite de membrii grupurilor de rezistență anticomunistă favorizau coabitarea miturilor și acțiunilor propriu-zise, ficțiunii și realității. În perimetrul acelorași acțiuni strategice ale grupurilor de rezistență erau prevăzute și alte obiective: răscularea populației pentru eliberarea unor orașe sau centre urbane mari de sub dominația comunistă, așa cum se proiecta În cadrul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
lansată de grupurile de rezistență Împotriva ideologiei comuniste s-a concretizat În tipărirea și răspândirea unor manifeste, În dislocarea lozincilor și tablourilor, a simbolurilor comuniste, În distrugerea registrelor de cote și dări din zona rurală, În paralel cu intensificarea propagandei anticomuniste de la om la om. Acțiunile justițiare, punitive În fața abuzurilor autorităților comuniste constituiau, alături de obiectivele strategice, al doilea set de manifestări ale rezistenței anticomuniste: acțiuni de apărare a proprietății (grupurile din Vrancea), pedepsirea activiștilor care Îi forțau pe țărani să se

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]