12,241 matches
-
este - într-adevăr - o necesitate și un eveniment, mai ales după anii îndelungați în care ele au fost evitate, în mod strategic. Cu toate acestea, gruparea într-o antologie dă o ușoară senzație de artificios. Dacă dispunem, în general, de antologii drastice de autor, de selecții tematice sau de opuscule generaționiste, e lesne de înțeles că, aici s-a pus accentul pe altceva, pe o cuprindere extraliterară a câtorva autoare admirabile prin spirit și prin amprentă. Altfel spus, este vizată feminitatea
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
este ales, cum nu se poate mai potrivit, un fragment din La bal cu Marcel Proust. Textul, citit cu ochi atent, pune în valoare numeroase subtilități diplomatice, de salon, aproape aceleași la București și la Paris. Prezența sa face onoare antologiei și o legitimează, o dată în plus. Maria Cantacuzino-Enescu, soția lui George Enescu, "iubirea târzie a lui Nae Ionescu" , este o prezență grațioasă a bogatului corpus de texte. Fără a miza pe abilități stilistice, Maruca înfățișează - în fragmentul din Umbre și
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
și încă obișnuite cu libertatea. Sunt mărturiile unei arhicunoscute femei din popor, ale unei țărănci superioare, pentru care intensitatea trăirii și sinceritatea copleșitoare suplinesc remarcabil o tehnică elaborată și intenționat subtilă a scrisului. Anița Nandriș-Cudla este prezența feminină care încheie antologia și în același timp cea mare marchează extrema Cercului Polar: Amintiri din viață. 20 de ani în Siberia. Ca și Elisabeta Rizea, Anița Nandriș-Cudla rememorează chinurile suferite odată cu intrarea rușilor în Bucovina, în 1941. Povestea impresionează printr-un scenariu neplanificat
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
dar spectaculos în cruzime, cu atât mai dur cu cât realismul i se străvede prin pori. Chiar Dan C. Mihăilescu notează, cu entuziasm nestăpânit: "Domne, ce film fabulos s-ar face după Amintiri din viață. 20 de ani în Siberia!" Antologia e notabilă, în primul rând, pentru autoarele sale, abia apoi pentru scrierile acestora. Cert este că redarea vizibilității acestor femei - nu le-aș numi reprezentative -, ci tocmai, sublime, care s-au opus prin atitudine sau prin viziune fluxului vremurilor lor
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
Cristian Teodorescu Murise de vreo cinci ani Țîțo, croatul care a ținut Iugoslavia unită. Apare la București o antologie de proza din Iugoslavia. Erau acolo scriitori sîrbi, croați din toate generațiile, care păreau, nu numai literar, mult mai liberi decît cei de pe-aici. N-aveau nimic de împărțit unii cu altii. În povestiri în care era vorba despre
Literatura unei lumi dispărute by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8769_a_10094]
-
clinciuri, într-o situație dramatică. Simțind presiunea opiniei publice și a bunului simț elementar, era limpede că nu puteau lăsa un astfel de personaj să ocupe funcția pentru care se lupta cu ghearele și cu dinții. Ar fi intrat în antologiile infamiei, chiar și într-o țară fără reguli și convingeri precum România, numirea unei ministrese a cărei biografie publică și personală arată cum arată. În aceste condiții, Curtea Constituțională a acționat perfect schizofrenic: a dat o decizie pe considerente etice
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
Victor Ivanovici În ultima săptămână a lui ianuarie a avut loc la București, în amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Academiei Ro-mâ-ne, lansarea cărții Hamus. O antologie de poezie balcanică. Editat la Atena, în românește, de către asociația non-profit "Prietenii Revistei Anti", masivul și frumosul volum este destinat să apară în toate limbile și să fie distribuit în toate țările din zonă (până în prezent circulă în albaneză, bulgară
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
făcut să am un cuvânt mai greu de spus în definitivarea setului corespunzător României, vreau să ies în întâmpinarea eventualelor critici, pe care, pe de altă parte, le-aș dori cât mai multe și mai substanțiale. * După cum se știe, o antologie nu poate mulțumi pe toată lumea, ba, pe cei mai mulți, îi nemulțumește. Și aceasta pentru că, după cum se știe de asemenea, nu poate exista o antologie obiectivă: prin forța lucrurilor ea reflectă preferințele sau viziunea antologatorului asupra "obiectului" antologat. Existența unui board, tream
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
pe de altă parte, le-aș dori cât mai multe și mai substanțiale. * După cum se știe, o antologie nu poate mulțumi pe toată lumea, ba, pe cei mai mulți, îi nemulțumește. Și aceasta pentru că, după cum se știe de asemenea, nu poate exista o antologie obiectivă: prin forța lucrurilor ea reflectă preferințele sau viziunea antologatorului asupra "obiectului" antologat. Existența unui board, tream, "consiliu de înțelepți" (sau specialiști) etc. nu constituie nici pe departe garanția unei mai mari obiectivități. Dimpotrivă: rezultatul va fi o sumă de
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
nici pe departe garanția unei mai mari obiectivități. Dimpotrivă: rezultatul va fi o sumă de subiectivități divergente, aproape imposibil de sintetizat coerent. Vorba unei vechi butade: "Ce e o cămilă?" "Un cal cofecționat de o echipă". Secțiunea rezervată României în antologia Haemus reflectă propria mea viziune asupra poeziei românești, sau, mai bine zis, asupra acelei imagini a poeziei românești care socot că trebuie arătată străinătății. Pentru promovarea opțiunii mele în ochii celorlalți membri ai (să-i zicem) board-ului național, mărturisesc
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
național, mărturisesc că am uzat în mod cam "nedemocratic" de argumentul de autoritate decurgând din cealaltă calitate a mea (pe lângă cea de antologator), și anume aceea de traducător (spre greacă). Căci un principiu de care e bine să țină seama antologiile de traduceri este acela că traducătorul trebuie să aibă un cuvânt greu de spus în alcătuirea lor, el fiind singurul îndrituit să decidă ce i se potrivește și ce nu, și mai ales cunoscând mai bine ca oricine "piața bunurilor
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
de Introducerea regretatului Gheorghe Crăciun, care și-a expus propria-i viziune a poeziei românești, ce ar fi justificat o selecție diferită de a mea. M-am condus, deci, după două reguli ad hoc: una practică: e mai bine ca antologia să cuprindă mai puțini poeți, dar semnificativ reprezentați, decât mai mulți, prezenți doar cu una-două piese; și o a doua, operativă: antologia trebuie să ofere cititorului străin un canon plauzibil al poeziei românești și anume - dat fiind că este vorba
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
de a mea. M-am condus, deci, după două reguli ad hoc: una practică: e mai bine ca antologia să cuprindă mai puțini poeți, dar semnificativ reprezentați, decât mai mulți, prezenți doar cu una-două piese; și o a doua, operativă: antologia trebuie să ofere cititorului străin un canon plauzibil al poeziei românești și anume - dat fiind că este vorba de literatura ultimelor două secole - canonul modern, singurul în măsură să intre în dialog cu canoanele echivalente din alte spații culturale. În virtutea
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
cum îl numește Liviu Grăsoiu, pe care l-a scris el însuși o bună bucată de vreme, până când se împlineau 65 de ani de la inițierea programului de către V. Voiculescu. De aici, titlul oarecum încifrat al cărții. Se proiectase o masivă antologie, care, din păcate, nu a mai apărut, situație în care Liviu Grăsoiu și-a adunat o parte din editorialele înregistrate în ultimii ani pentru "Revista literară radio '60", publicându-le pe cont propriu. Tematica este foarte variată, ea cuprinzând consemnări
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
să consacre sau să consfințească un canon al prozei contemporane, alături de alte titluri din domeniul nuvelei și povestirii: Ioan Groșan, Caravana cinematografică și alte povestiri (ediție definitivă), cu o prefață de Nicoleta Cliveț; Cristian Tudor Popescu, Trigrama Shakespeare. Ficțiuni speculative, antologie și prefață de Mihai Iovănel. Din proza interbelică sunt reeditați numai Tudor Arghezi, cu Cimitirul Buna-Vestire (ediția a VII-a, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu), prefață de Eugen Simion, și Panait Istrati, cu Chira Chiralina. Alături de acești prozatori
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]
-
prefață de Andrei Terian. În afara colecției a apărut spre sfârșitul anului 2007 Jurnal secret. Noi dezvăluiri de Alex Ștefănescu. Mai recent, colecția Scriitori români s-a extins și spre poezie, editând în 2007 trei volume: Invizibilul soare de Nichita Stănescu, antologie și prefață de Ion Mircea; No exit de Ioan Es. Pop, cu o prefață de Dan C. Mihăilescu și, de curând, Urcarea muntelui de Ileana Mălăncioiu, prefață de Eugen Negrici. Volumele de poezii sunt însoțite cu ilustrații de Valeria Moldovan
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]
-
Nichita Stănescu, de unde a fost împrumutat, pentru a merge drept la inima cititorului grec. Antologatorul și traducătorul volumului, neoelenistul ieșean Andreas Rados, promotor, deopotrivă, al literaturii neoelene în România (căruia i se datorează, între altele, nu mai puțin de cinci antologii de poezie greacă și cipriotă) și al literaturii române în Grecia (prezent adesea în publicațiile literare grecești cu transpuneri îndeosebi din lirica românească), a selectat de data aceasta poeme din creația Anei Blandiana, a lui Marin Sorescu, Nichita Stănescu și
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
Blandiana, a lui Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Ioanid Romanescu. Sunt scriitori pe care traducătorul i-a cunoscut personal, cu care a discutat de câte ori le-a publicat versuri în revistele grecești. Cu ieșeanul Ioanid Romanescu a colaborat la realizarea unei antologii de poezie greacă în română. Cele 9, 10, 13 și, respectiv, 12 poeme alese din creația celor patru autori sunt însoțite de ample fișe bio-bibliografice menite să refacă pentru cititorul grec destinul scriitoricesc al celor patru autori. Doi dintre cei
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
că poezia religioasă a lui Eminescu numără puține creații; e drept, unele veritabile capodopere: Colinde, Colinde, Învierea, Christ, Dumnezeu și om, Rugăciune, Răsai asupra mea. În nici una din edițiile eminesciene menționate nu figurează poezia Imn religios. Ea figurează însă în antologia de poezii religioase Poeți în rugăciune, alcătuită de Pr. Ioan Georgescu, la Oradea în 1943, cu acest titlu Imn religios de Vasile Alecsandri și cu următoarea mențiune explicativă: "Cântat la serbarea Junimii Academiei Române, dată în memoria lui Ștefan cel Mare
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
Oradea în 1943, cu acest titlu Imn religios de Vasile Alecsandri și cu următoarea mențiune explicativă: "Cântat la serbarea Junimii Academiei Române, dată în memoria lui Ștefan cel Mare la mănăstirea Putna în 15-27 august 1871" (v. pagina 37 din această antologie). Iar în ediția V. Alecsandri, Poezii, ediție îngrijită, adnotată și comentată de G.C. Nicolescu, cu o prefață de N.I. Popa, E.S.P.L.A., 1955, vol. II, colecția Clasicii români, la capitolul " Cronologia vieții și operei lui Vasile Alecsandri", la anul 1871 citim
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
Elenă Lazăr Bibliografia traducerilor grecești din literatura română s-a îmbogățit în toamna lui 2007 cu un titlu de referință: prima antologie greacă de lirica românească feminină. Salutara inițiativa se datoreaza strădaniilor poetei Grețe Tartler, care în anii petrecuți la Ambasada României din Atena că atașat cultural și-a dorit -și a reușit cu prisosință - să aducă în atenția lumii grecești nume
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
palpabile ale acestei dinamice activități este și volumul apărut, într-o frumoasă ținută grafică, la editură ateniana Alfa, cu sprijinul Colegiului Eleno-Britanic. După un scurt prolog al editorului și un corpus de scurte note bio-bibliografice (cu accent pe traducerile în antologii sau plachete individuale, realizate în diverse limbi), urmează, în ordinea strict alfabetică a numelor românești (nici nu se putea altfel!), selecțiile (între 8 și 15 poeme) din creația celor 12 poete: Ana Blandiana (a doua oară prezenta într-o antologie
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
antologii sau plachete individuale, realizate în diverse limbi), urmează, în ordinea strict alfabetică a numelor românești (nici nu se putea altfel!), selecțiile (între 8 și 15 poeme) din creația celor 12 poete: Ana Blandiana (a doua oară prezenta într-o antologie greacă în același an), Constantă Buzea, Magda Cârneci, Nina Cassian, Denișa Comănescu, Daniela Crăsnaru, Carmen Firan, Ioana Ieronim, Monica Săvulescu-Voudouris, Saviana Stănescu, Grețe Tartler, Liliana Ursu. Transpunerea în greacă a unei pălețe tematice și stilistice atât de variate, chiar și
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
Săvulescu-Voudouris, Saviana Stănescu, Grețe Tartler, Liliana Ursu. Transpunerea în greacă a unei pălețe tematice și stilistice atât de variate, chiar și în cazul poetelor care aparțin aceleiași generații, n-a fost deloc o sarcină ușoară, de aceea inițiatorii și realizatorii antologiei au tratat problemă cu atenție și profesionalism. Traducerea propriu-zisă aparține Sandrei Mihalaki iar "transpunerea poetica" Annei Sotrini, poeta, prozatoare și regizoare. Câteva poeme au fost traduse și transpuse de Kostas Kartelias. O mână de ajutor a dat și iscusitul traducător
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
transpunerea poetica" Annei Sotrini, poeta, prozatoare și regizoare. Câteva poeme au fost traduse și transpuse de Kostas Kartelias. O mână de ajutor a dat și iscusitul traducător de poezie Victor Ivanovici. Interesant a fost și proiectul care a precedat apariția antologiei. După un prim spectacol poetic la Teatrul Alekton din Pireu, în 2004, la 4 mai 2006 a avut loc la Patras, capitala culturală europeană a anului, în regia Annei Sotrini, reprezentația intitulată "Poezia este femeie", concepută că un dialog între
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]