3,784 matches
-
legătură mai mult sau mai puțin fictivă cu poporul, și „organismele de elită”, ce alcătuiesc anturajul protector al Conducătorului. în final, dacă pentru Arendt dominația totalitară are ca principiu „ideologia” și ca natură „teroarea”, ea are ca motiv ultim „mișcarea”, antrenarea maselor într-un ciclu neîntrerupt de obiective care se presupune că aduc la îndeplinire făgăduințele Naturii sau Istoriei. Concepție energetică despre totalitarism care explică de ce Arendt îi reperează o aplicabilitate până la urmă parcimonioasă, rezervată unor perioade limitate ale regimului nazist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rezolvarea sarcinilor date, în același timp, unii lucrează pe bază de programare, recuperare, exercițiu, iar alții prin metodele descoperirii, creației. Alegerea metodelor este determinată încă de formele de organizare a instruirii, de tipurile și variantele structurale ale lecțiilor, de formele antrenării elevilor în învățare. Menirea oricărei metode de învățământ este de a oferi modalități concrete de realizare efectivă a operațiilor de detaliu pe care învățătorul le realizează în actul predării și elevii în actul învățării. Ea reprezintă un instrument de muncă
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
necesar să se ocupe și de alte sarcini. El apelează atunci la un bun manager capabil să organizeze gestiunea și să introducă un plus de rigoare. Prima criză este deci o criză de leadership. • faza a II-a: creștere prin antrenare. Acțiunile managerului vor sfârși prin crearea unei structuri funcționale. Întreprinderea, guvernată de o nouă echipă de cadre, ia un nou avânt. Dar creșterea poate antrena tensiuni între echipa managerială și responsabilii aflați în contact direct cu actorii exteriori și cu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
determinate și constitutive, este necesar și recomandat de către literatura de specialitate ca aceste determinări să se efectueze și la părinți, constituind astfel o prognozare valoroasă pentru perspectiva sportivă a subiectului selectat. De asemenea, lucrările din ultimul timp atestă faptul că antrenarea ambidextriei în realizarea actului motric atrage după sine un plus de îndemânare, fiind decisivă uneori în victoria sportivă (Ifrim, M., 1986, pag. 182). 2.4. Caracteristicile motrice Motricitatea la această vârstă este debordantă, capacitatea de învățare motrică remarcabilă, dar posibilitățile
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
cercetări centrate îndeosebi pe diagnoza și evaluarea diferitelor stiluri de conducere (problemă la care ne vom referi într‑un alt paragraf). De asemenea, spre deosebire de teoria trăsăturilor, interesată în plan practic de selecția liderilor, noua teorie se preocupă de formarea și antrenarea liderilor (prin autoevaluări, cursuri, discuții în grup, studii de caz, jocuri de roluri etc.). Nu‑i mai puțin adevărat că nu rezultă prea clar cum schimbările atitudinale și comportamentale ale liderilor cresc eficacitatea grupului. Unii autori (Schriesheim, Kerr, 1966; Korman
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
extrem de important pentru o cultură democratică. În fine, în timp ce teoriile personologice aveau tendința, cel puțin în faza lor inițială, de a exacerba rolul însușirilor înnăscute ale persoanei în actele de conducere, teoriile comportamentiste acordă o mare atenție procesului formării și antrenării eficiente a liderilor în exercitarea cât mai bună a unora dintre funcțiile sau rolurile conducerii, astfel încât să se obțină eficiență maximă. Indivizii nu au nevoie de talente înnăscute sau de momente istorice bune pentru a deveni lideri, ci de un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
condiții, singurul stil potrivit este GII). Dat fiind faptul că teoria elaborată de Vroom și Yetton presupune respectarea riguroasă a unor norme și reguli, ea a mai fost considerată ca fiind o teorie de tip normativ. Axându‑se pe posibilitatea antrenării, ea este mai degrabă în acord cu teoria lui Hersey și Blanchard, decât cu cea a lui Fiedler care, așa cum ne reamintim, propunea schimbarea situațiilor în vederea potrivirii lor cu stilul liderului. Instruirea și antrenarea liderilor în folosirea teoriei vor duce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tip normativ. Axându‑se pe posibilitatea antrenării, ea este mai degrabă în acord cu teoria lui Hersey și Blanchard, decât cu cea a lui Fiedler care, așa cum ne reamintim, propunea schimbarea situațiilor în vederea potrivirii lor cu stilul liderului. Instruirea și antrenarea liderilor în folosirea teoriei vor duce la o conducere mai eficientă, permițând liderilor să aleagă nivelul corespunzător de participare a subordonaților în procesul deciziei. Comportamentul liderului este în funcție de evoluția situațiilor, ceea ce îl determină pe acesta să adopte un stil sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
discuție rolul diferențelor interindividuale în explicarea satisfacției și performanțelor. În planul implicațiilor organizaționale, teoria atenționează asupra unor caracteristici ale formării conducătorilor. Această formare nu trebuie să se centreze doar pe achiziția unui nou stil comportamental de către lider, ci și pe antrenarea liderilor în diagnosticarea situațiilor de conducere și în punerea în disponibilitate a comportamentelor adaptate particularităților situației (Jago, 1994, pp. 132‑133). 2.6.4. Teoria atribuiriitc "6.4. Teoria atribuirii" Este expresia teoriilor atribuirii dezvoltate în psihologia socială în anii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tentată să considere că realizarea maximală de către un conducător a celor două dimensiuni este imposibilă. Sunt și autori care consideră că o asemenea combinație este posibilă. De altfel, chiar autorii „grilei manageriale”, Blake și Mouton, au propus un program de antrenare a liderilor în vederea dezvoltării unor interese crescute ale acestora atât față de producție, cât și față de oameni. Deși programul este larg acceptat, se apreciază că rezultatele obținute sunt inegale și, în cele mai multe cazuri, dificil de interpretat (Lévy‑Leboyer, 2003, p. 393
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activităților de muncă, definirea și delegarea autorității, stabilirea relațiilor de conducere); funcția de coordonare (presupune echilibrarea oamenilor și structurilor, a timpilor de execuție, integrarea intereselor); funcția de motivare (vizează o multitudine de acțiuni cum ar fi: selecția, comunicarea, participarea, consilierea, antrenarea, învățarea, compensarea, dirijarea, concedierea); funcția de control (se centrează pe stabilirea standardelor de performanță, măsurarea progreselor realizate în muncă, evaluarea rezultatelor obținute, generarea unor acțiuni corective) (vezi Allen, 1958, pp. 24‑48). Ne‑am referit mai în detaliu asupra conținutului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un spirit penetrant, cu aptitudini de gândire analitică, strategică și multilaterală, cu abilități psihosociale, managerul dispune de aptitudini operaționale, de capacitatea de „a ști să facă” (savoir faire). Leadership‑ul ar fi mai degrabă dimensiunea umană, latura de implicare și antrenare în activitate, iar managementul, exercitarea efectivă a unor funcții. În fine, leadership‑ul ar fi ceea ce s‑ar numi o „conducere psihologică”, pe când managementul - o „conducere administrativă”. Ducând opoziția dintre leadership și management la extrem, Mintzberg considera că # managementul este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o serie de elemente comune, fapt care facilitează interacțiunea și potențarea lor reciprocă. Încercăm să schițăm în continuare câteva argumente în favoarea acestei idei. În primul rând, și unii, și alții (liderii și managerii) îndeplinesc aproximativ aceleași funcții (previziune, organizare, coordonare, antrenare, control), însă în moduri diferite. De exemplu, funcția de previziune este realizată de lideri pe baza unor perspective și viziuni largi, iar de manageri pe baza unor perspective relativ limitate. De asemenea, liderii previzionează pe termen lung, în timp ce managerii fac
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceste informații, evenimente, situații, la decizia ce urmează a fi luată, la scopurile generale ale organizației. În acest sens, corelarea unor necesități și doleanțe individuale sau de grup cu cele organizaționale implică o oarecare maturitate a grupurilor de muncă, o antrenare a lor la conducerea problemelor întregii organizații. Or, în activitatea practică, în acest moment al deciziei se săvârșesc o serie de erori care constau în neconștientizarea grupurilor de muncă asupra utilității datelor culese, asupra semnificației și finalității lor, fapt care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întotdeauna deciziile face ca el să fie supraîncărcat, să se ocupe cu probleme mărunte, minore, ceea ce se va repercuta, în final, și asupra calității deciziilor, deoarece el nu poate fi competent în toate domeniile și în toate problemele. Iată de ce antrenarea verigilor inferioare în procesul decizional ar fi, se pare, una dintre relațiile viabile care ar asigura, pe de o parte, participarea membrilor grupurilor la procesul decizional, iar pe de altă parte, ar descongestiona conducerea superioară de o serie de probleme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a momentului luării deciziei. Dat fiind faptul că acești factori sunt variați și multipli, vom stărui doar asupra rolului câtorva dintre ei. Intrarea în rol și exercitarea lui. Rolul de decident este, poate, unul dintre cele mai complexe, el presupunând antrenarea tuturor disponibilităților individuale și psihosociale în momentul în care urmează să se opteze pentru anumite variante acționale sau modalități ameliorative. Rolul de decident poate fi jucat de fiecare membru al organizației, cu atât mai mult de conducătorii și managerii organizației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
factorii virtuali sau reali care le influențează. Am furnizat suficient de multe informații până acum cu privire la aceste aspecte, așa încât nu le mai reluăm. În schimb, să schițăm doar câteva modalități utilizate mai frecvent în optimizarea procesului decizional. Folosirea tehnicilor de antrenare a membrilor grupurilor în procesul decizional. La două dintre ele - discuția progresivă și discuția liberă - ne-am referit într-un alt paragraf. La acestea poate fi adăugat un alt tip de discuții în grup, numit tehnica riscului. Membrii grupului sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o anumită autoritate, putere, care se exersează favorabil în sensul creșterii productivității muncii; în al treilea caz, el devine corelat și subordonat unei alte variabile, și anume participării. Indiferent însă de perspectiva în care este privit grupul, cercetările demonstrează că antrenarea grupului în totalitatea lui la procesul luării deciziilor este hotărâtoare. Aceasta este cu atât mai necesar cu cât, chiar dacă în plan formal grupul nu este învestit cu o anumită autoritate, el și-o poate căpăta în plan informal și poate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din punct de vedere teoretic. Ne îndoim însă că ea poate fi transpusă în practică. Dacă fiecare membru al organizației este și autor, și actor, dispare distincția dintre șef și subordonați, deci însăși esența conducerii. Deși, pe de o parte, antrenarea subordonaților în procesul fixării obiectivelor, în luarea deciziilor, iar, pe de altă parte, a șefilor în executarea deciziilor ar crește gradul de flexibilizare a structurilor organizatorice și ar duce, poate, la sporirea eficienței activității, distincția dintre conducători și subalterni se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trei niveluri: primar, secundar, terțiar. Nivelul primar implică detectarea surselor de stres sau presiune din organizație în cadrul unui audit ce reprezintă intervenția primară. Intervenția secundară are ca obiectiv pregătirea individului pentru a face mai bine față presiunilor job-ului său, antrenarea lui în acele arii în care are nevoie să facă față mai bine. Intervenția terțiară presupune oferirea din partea organizației a unor servicii psihologice salariaților, aceștia având ocazia să vorbească despre problemele lor de acasă și de la serviciu, să exploreze eventuale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acela de a-i dezvolta abilități și de a-i furniza instrumente capabile să realizeze transferuri de achiziții, de a dezvolta gândirea proprie. Una dintre căi este cu certitudine stimularea potențialului creativ al copilului, având ca țintă clară și directă antrenarea gândirii, prin oferirea de situații și ipostaze mereu noi și proaspete, prin provocări neîncetate, prin surprinderea elevului, prin oferirea unui suport motivațional real. De aceea am și ales să tratăm într-un capitol aparte al auxiliarului didactic rolul jocului didactic
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
gândirii, a personalității creatoare. Exprimarea prin desen poate antrena comunicarea verbală, poate lămuri noțiuni și transmite informații la disciplinele limba română, cunoștințe despre natură, educație moral-civică, chiar matematică. Aceste realizări pot fi facilitate prin realizarea de activități didactice desfășurate prin antrenarea și stimularea gândirii și creativității, bazate pe metodele consacrate, pe jocuri plastice și experimente-joc, prin abordări inter-, pluri- și multidisciplinare: Unele metode, situații de învățare și experimente creative au caracter constructivist, altele solicită gândirea analogică, simbolică, imaginația, inteligența emoțională, sinele
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio- temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo- motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv- motrice, de organizare și structurare spațio- temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Programele de intervenție destinate terapiei și dezvoltării limbajului trebuie începute cât mai timpuriu, când sistemul nervos este mai plastic
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
Asemenea figuri, identificabile în discurs, pot indica în mod satisfăcător repartizarea lui la unul dintre stilurile limbii. Studiile de pragmatică au stabilit, în cazul discursului bazat pe dialog, o multitudine de procedee și de mijloace pentru redarea contradicției, uneori cu antrenarea de elemente din limbajele nonverbale. V. diafonie, dialog. D. FILOZ. 1978; FLEW 1983; GREIMAS - COURTES 1993; MOSCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. IO CONȚINUT. Nu există îndoială în legătură cu faptul că orice discurs trebuie să aibă un conținut și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al receptării informației transmise de discurs. Astfel, discursul reprezintă un model de organizare a mijloacelor limbii prin care se realizează cunoașterea sau se extinde sfera ei, avînd uneori valențe practice, atunci cînd indică un mod de a acționa sau produce antrenarea într-o acțiune. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, latura cognitivă este antrenată în explicarea orientării spre anumite realități și în determinarea capacității de a realiza ceva
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]