2,440 matches
-
în sine este eseu antologic pe tema timbrului interior al fiecăruia și al "timbrului" pe care îl are mersul, în special al mersului feminin, în funcție de vocea interioară. Cităm câteva afirmații cvasiaforistice despre mers: "A ști să calci e o raritate antropologică". Sau: "Marea bizarerie este că farmecul pe care îl emană o femeie nu ține de grația unui trup tânăr, ci de o încordare psihică ce răzbate în ținuta pașilor". Privitul oamenilor care trec pe lângă noi, spune autorul, nu înseamnă trupuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]
-
l. Tot aici d-sa amintește și caracterul luciferic al personajului din Domnișoara Christina, care fusese semnalat anterior de Al.Ciorănescu într-un articol apărut în 1990 în Synthesis, defuncta azi revistă a Academiei. În profunzimea textului micului roman, lectura antropologică - în linia lui Gilbert Durand - și repetarea paradigmatică a conflictului erotic irezolvabil dintre o pământeană și un increat, un nemuritor deci, duce nu doar la semnalarea câtorva paralele izbitoare, ci chiar la o cheie de interpretare a însuși poemului eminescian
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
în cercul ei spirite cultivate, cu origini urbane și un nivel de educație artistică foarte înalt: Sabin Drăgoi, Mihail Vulpescu ș.a. Din acest motiv, restituirea operată cu atâta acribie de Constantin Eretescu reprezintă o contribuție prețioasă pentru cercetarea etnologică și antropologică a secolului al XX-lea românesc. Sistematizarea colecției de discuri aflate la Paris se vrea, bănuiesc, și un îndemn la copierea și aducerea ei în România.
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
să-i descopere alteritatea. Unele sînt mai bine scrise, altele sînt mai stîngace, unii dintre cei priviți cu ochi de antropolog sînt mai interesanți, alții sînt, luați la întîmplare, doar umbre fără contur; uneori căutarea e ea însăși o experiență antropologică, mai interesantă decît povestea în sine. În marea lor majoritate, istoriile filtrate prin simțirea celui care scrie prind doar partea vizibilă a marginalității sociale, emergența ei în spațiul public: cei care stau cu mîna-ntinsă lîngă un mare magazin ori în
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
că asistăm astăzi la anestezierea tot mai accentuată a voinței ca principiu vital. Nu concepe să scrie o carte cu un personaj oarecare, care să nu reprezinte chintesența occidentalului de început de secol XXI: bogat dar/și nefericit, o figură antropologică sleită, pe cale de extincție. La adăpostul ficțiunii și totodată mult mai credibil astfel, romancierul francez anunță cu exasperare moartea lui homo occidentalus. Cu exasperare, pentru că ține să se acrediteze drept un luptător pînă la capăt. Dacă Foucault conchidea cu moartea
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
înregistrări a foarte activului grup de cercetare; se continuă astfel o importantă întreprindere culturală, orientată în spirit modern, cu eleganță și cu substanță, demonstrînd ceea ce are mai bun afirmarea diversității. Corpusul de documente orale bănățene prezintă un interes multiplu: istoric, antropologic, folcloristic, lingvistic (în septembrie, de altfel, a avut loc la Timișoara o interesantă dezbatere despre relevanța pluridisciplinară a mărturiilor) - dar se oferă și unei lecturi pasionante, atrase de experiențele umane, de simplitatea și autenticitatea vocilor memoriei și ale identității; personajele
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
mai ales, impostura în raport cu această "Cenușăreasă" ajung la cote din ce în ce mai alarmante. Printr-o asociație de idei, articolul m-a determinat să mă refer la soarta culturii la noi astăzi și perspectivele continuei sale deteriorări, deteriorare ce vizează însăși esența sa antropologică. îmi sprijin aceasta afirmație pe două modalități de definire a culturii (fără a intra în meandrele acestei "infinite" teme). Dacă admitem că ea poate fi interpretată într-o manieră generală drept modul de viață specific unei comunități, transmis din generație
Cultura generală by Rodica Topor () [Corola-journal/Journalistic/7054_a_8379]
-
română cuprinsă în singura replică-înjurătură aduce vag a parafrază parodică la introducerea durilor din filmele lui Guy Richie, gen Lock, Stock and Two Smoking Barrels (1998) sau Snatch (Unde dai și unde crapă, 2000). Filmul suscită o serie de reflecții antropologice. The clash of civilization, tema introdusă prin teoria lui Samuel P. Huntington care pare să fie în spiritul secolului, chiar și cînd ea ia aspectul unor ciocniri armate, ajunge în film o caricatură fabulatorie. Deși purtător de costum cu cravată
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
sale de către o doamnă extrem de amabilă, reușește să ruineze programatic totul. Aici filmul capătă aspectul unei terapii de grup, bunul sălbatic fiind invitat să facă frumos, ceea ce el nu reușește în ciuda străduințelor. Doar e kazah! O altă încercare cu semnificații antropologice este aceea de a-l face pe Borat să guste din umorul american. Glumele kazahe nu intră în tiparul american și invers, cele americane nu sunt pe potriva frustului kazah. Umorul american rezidă, așa cum i se explică minuțios kazahului, de a
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
o metascriitură explicită și mai ales implicită. Se impune, oricum, prioritatea descrierii față de trama narativă, ceea ce denotă, aș spune, acutizarea funcției poetice a descrierii. Peste tot aceasta înrudește textul cu poeticitatea spațiului, a lucrurilor, a ființelor înseși, apoi a alcătuirilor antropologice ale existenței umane; se adaugă de multe ori potențarea acestor universuri cu aura stilistică și retorică. Cartea Mihaelei Mancaș este un reper de seamă, de la care se poate concepe o tratare universalistă a descrierii. Ca unul care a bătătorit potecile
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
a găsi un sens profund, de a interpreta, e firească și e imposibil să-i reziști atunci cînd dai de un răspuns ca cel pe care l-am ales ca titlu al recenziei. Probabil că analizele de orice fel, psihologice, antropologice, literare chiar - sînt răspunsuri de o neașteptată plasticitate, superbe explicații suprarealiste ale lumii, ar oferi rezultate nebănuite. Lectura cea mai "indicată" e totuși prima, inevitabilă de altfel, cea care nu te lasă să citești mai departe pentru că nu îți poți
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
în general, și a celui poetic / plastic în articular. ș...ț Noua paradigmă explorează tăcerea sub-/inconștientului, masa colectivă de arhetipuri / anarhetipuri, descojește, dezvăluie maya de pe simboluri, taie în două concepte îmbătrînite, reînsămînțează în frageda țarină a semioticii / retoricii mituri antropologice / ontologice, reasamblează fragmente de cosmos, într-un haosmos (sic! - n.n ) anticipator de alte și alte esențe / aparențe ale cunoașerii / interpretării/ valorizării; corpul omenesc creează preajma, ca să se reflecte în ea; își însușește exterioritatea ca să-și habitalizeze și recontextualizeze propria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
culoare, un agent FBI, agentul Billy Castigan și ultimul pe listă, marele trădător, Colin Sullivan, lichidat prompt de mîna dreaptă a căpitanului Queenan, Dignam, Mark Wahlberg pe numele său de băiat, pe care l-am văzut într-un spectaculos remake antropologic, Planeta maimuțelor. Ceea ce face farmecul filmelor lui Martin Scorsese nu este o aba-tere de la litera filmului de gen, cît mai de-grabă o nuanță. Sfîrșitul e servit a sec, fără li-rism, fără milă, fără lecții de morală, care după probele
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
artificioase, a romanului său. Cartea poate fi însă citită și ca un tratat al exilului. Și tocmai de aceea, această ultimă scriere a lui Milan Kundera nu-i poate lăsa indiferenți pe cei care au traversat experiența emigrației. Dincolo de componentele antropologice și culturale ale exilului (abordate deja strălucit între alții de Julia Kristeva sau mai recent de Sorin Alexandrescu, ale căror scrieri îmi sunt acum cel mai la îndemînă), romanul lui Milan Kundera este și o suprafață de proiecție pentru intelectualul
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi De câțiva ani, Astra Film Fest a devenit un eveniment-reper al urbei de pe Cibin. Având la început o miză strict culturală și, la drept vorbind, destul de elitistă, se înțelege că un festival de film documentar axat pe teme antropologice nu putea lansa o ofertă convingătoare către marele public. Am putut constata la ediția din acest an - a șasea - că obiectivul cultural (și nu doar cel de strictă specialitate) a fost, în fapt, cu mult lărgit, festivalul crescând, prin afluența
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
spectatori la filme și la manifestările conexe, până la dimensiunile unui fenomen turistic. Nu este vorba doar despre ceea ce numim, cu o sintagmă la modă, "turism cultural", despre un pretext seducător tipărit de agențiile de voiaj, ci chiar despre un "turism antropologic", care a suscitat un neașteptat trafic de interese cinefile. Așadar, nume din sfera antropologiei și din cea a mediei, a realizatorilor de film și a jurnaliștilor - dar și un număr incredibil de mare de spectatori de film documentar. Un public-vedetă
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
de asimilat de către public. S-a simțit în cazurile respective lipsa unui spirit critic, care să acționeze curajos la montaj asupra materialului brut, eliberându-l de monotonie și de părțile prolixe. Bineînțeles, a discuta despre lungimea unor documentare cu țintă antropologică rămâne o încercare riscantă, în condițiile în care cele mai tipice pentru domeniu sunt tocmai așa-numitele documentare observaționale, care includ mulți timpi reali și cadre nesfârșite, priviri insistente asupra detaliilor și asupra ritmului firesc al personajelor și al mediului
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
prelegerea lui Robert Kaplan, etc.) ori cea a spectatorilor. Rămân, desigur, în discuție, criteriile de apreciere a filmelor de către juriile festivalului - dar și cele ale organizatorilor, atunci când alcătuiesc aceste jurii. în genere, se poate observa intenția de a echilibra competențele antropologice cu cele de cinematografice sau de televiziune, alegându-se reprezentanți ai ambelor domenii. Totuși, așa cum s-a putut constata și la această ediție a Astra Film Fest, antropologia vizuală își formează în ultima vreme tot mai mulți specialiști, surclasând astfel
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
implicare a cercetătorului, sau calitățile intrinseci, estetice și cinematografice ale filmului? Se va prefera un stil pur expozitiv, ori construcția ficțională? Denaturează, aceasta din urmă, faptele - ori, dimpotrivă, le delimitează și le amplifică expresiv? Ce înseamnă, în fond, un subiect antropologic, și cât poate fi extinsă sfera acestui concept? Așa cum s-a putut vedea, juriul a optat, și la această ediție, când precumpănitor estetic, când tranșant antropologic. Atunci când cele două calități s-au regăsit în același film, propunerea respectivă a fost
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
ori, dimpotrivă, le delimitează și le amplifică expresiv? Ce înseamnă, în fond, un subiect antropologic, și cât poate fi extinsă sfera acestui concept? Așa cum s-a putut vedea, juriul a optat, și la această ediție, când precumpănitor estetic, când tranșant antropologic. Atunci când cele două calități s-au regăsit în același film, propunerea respectivă a fost luată serios în calcul. Dificultățile, oricum, sunt probabil pentru totdeauna anexate domeniului. Un festival precum cel de la Sibiu are șansa și meritul de a le explora
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
dictaturii desăvârșite - la concurență cu Dumnezeu! aș zice. În această "țară" (la început, un oraș: o Suceavă concentraționară; apoi extinsă la un continent, la o planetă!) - un om caută grădinile. Un om urmat de alți oameni. Un om cu statut antropologic enigmatic (ca noi toți) caută grădinile ascunse. Cititorul va vedea cum și unde le-ar găsi. Am terminat cu regret acest roman. În sensul că scrisul la el devenise nu doar un "canon", ci și "rația" de bucurie zilnică. În
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
ficțiune (fie ea cît de erudită) în fond, dacă e să vorbim "teoretic". Înainte de a trece la analiza propriu-zisă a cărții trebuie amintit cum stau aproximativ lucrurile "în afară". Din cîte știu, disciplinele sînt destul de bine diferențiate: faci studii culturale, antropologice, gender etc. fără a te abate de la retorica specifică disciplinei. În România lucrurile se petrec altfel: pentru că toate aceste tipuri de discurs sînt departe de a fi consolidate. Și astfel, critica emancipată de la noi (critica tînără, în general) tinde să
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
și Petrea Lindenbauer abordează mai multe niveluri ale limbii, ale literaturii, ale culturii românești și ale tuturor culturilor romanice, pe care le cunosc la nivelul excelenței. Este vorba, în esență, de o abordare generalistă, din unghi etimologic, lingvistic, literar, istoric, antropologic. O concepție diferită de cea practicată în alte medii universitare, unde se preferă specializarea într-un anumit domeniu. Devotamentul celor doi față de limba, cultura, civilizația românească pare neverosimil. L-am ascultat pe Michael Metzeltin ținând prelegeri la Academia Română. Discursurile sale
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
realului. Desigur că nici orizontul teoretic general, nici ideile de forță ale studiului lui Ioan Pânzaru nu sunt cu totul personale și autorul nu face nici un secret din a se situa, din unghiul unei „pragmatici a culturii”, în siajul reflecțiilor antropologice ale lui Donald Davidson sau W.V. Quine. De altfel, bibliografia e absolut remarcabilă prin cuprindere și actualitate, iar cartea ar putea fi tradusă în Occident fără spaima că tezele lui Pânzaru ar fi edificate pe un ansamblu de informații
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
omul e un set de organe, organele au funcții, funcția întreține organul, organul susține funcția, iar din acest șir de condiții ale sănătății standard nimeni nu poate evada. Medicul devine astfel un mecanic în sens strict, un reparator fără deschidere antropologică, și fără acea minimă empatie față de ființa omului privită ca un întreg cu neputință de redus la mezenchim, parenchim, sclere, fanere și alți termeni de jargon prestigios. Acesta e mesajul cărții Charles Laugier. Medic și etnograf, publicată anul trecut la
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]