4,171 matches
-
elaborarea noțiunii de persoană. Punctul culminant îl constituie meditarea dogmei sfintei Treimi, dând naștere unei noi modalități de a concepe Ființa lui Dumnezeu ca Relație, iar persoana umană ca o ființă relațională după imaginea Trinității. Potrivit cercetătorilor gândirii sale, în antropologia sa creaționistă Augustin afirmă că „sufletul nu este de la Dumnezeu, nici de natură trupească, ci spiritual, creat de asemenea din nimic și nemuritor”. În acest sens, se poate recunoaște cu ușurință influența lui Ambrozie din Milano, care determină în evoluția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Dumnezeu. Același Augustin explică modul în care trebuie să se înțeleagă cuvintele care descriu crearea omului, cu referire la plural doar la crearea omului, inserându-se în tradiția Sfinților Părinți care au recunoscut prezența și acțiunea Sfintei Treimi, preluând o antropologie creaționistă de tip trinitară. De asemenea, este sugestivă mențiunea pe care o face Augustin în De Trinitate, legată de problema „De ce nu se spune că în Sfânta Treime există o singură persoană și trei esențe”: „Grecii, este adevărat, dacă ar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
suflet”, unde sufletul nu depinde de trup; „sufletul nu este omul și nu este persoana”, dar avem omul ca o substanță complexă apărută din unirea celor două principii ale ființei, „sufletul forma” și „materia primă”, adică „omul spirit întrupat”. Această antropologie a secolului al XIII-lea o regăsim, în mod deosebit, în gândirea lui Alexandru de Hales, care se referă la anumite definiții dualiste despre om, de origine augustiniană: înainte de toate, el afirmă că „există două substanțe în om, sufletul și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unei astfel de tentative în prezentarea panoramicii personalismului lui Max Scheler (1874-1928). De asemenea, suntem conștienți atât de luminile, cât și de umbrele acestei tentative, din cauza opticii nu întotdeauna precise a discursului filosofic pe care vrem să-l tratăm. 1. Antropologia sa fenomenologică Se constată că evoluția gândirii lui Scheler este marcată de o continuitate evidentă între „Scheler spiritualist și Scheler catolic” și de o ruptură implicită „între Scheler teist și Scheler panteist”. Din cauza schimbărilor care au avut loc în evoluția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt individualizate și înțelese, Scheler demonstrează o capacitate pătrunzătoare de înțelegere a ființei umane și a schimbărilor sale în timp, reușind să atingă în profunzime misterul persoanei, care va fi un element de care nu va putea face abstracție în antropologia sa fenomenologică. În această ordine se încadrează evaluarea atentă a intelectului uman. El evaluează intelectul ca pe o „boală a spiritului”, care funcționează ca o „specie de remediu” pentru existența omului, exaltă în schimb rolul instinctului înțeles ca o „formă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dintre filosofia greacă și filosofia medievală a diminuat emfaza iubirii realizată de Cristos. De aici Scheler conchide că proprietatea intelectului asupra iubirii și asupra voinței este motivul care demonstrează de ce filosofia creștină nu este autentică. Concluzie Tema persoanei din perspectiva antropologiei fenomenologice a evidențiat complexitatea conceptelor utilizate și profunzimea lor în reflecția lui Scheler. Este evident influxul pe care l-a exercitat asupra generațiilor de filosofi și oameni de cultură prin studiul său serios și critic asupra moștenirii filosofice, antice și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că nu este doar Magisterul episcopilor, dar și învățătura specializată a teologilor; nu este doar învățătura teologilor, dar și sensus fidei, intuiția sfinților, intuiția poporului lui Dumnezeu. Concluzie Considerăm că referința la experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a antropologiei și a teologiei morale. Chiar dacă este vorba de o tratare limitată a temei ca extensie și profunzime, am vrut înainte de toate să oferim o privire riguroasă asupra conceptului de „experiență”, în intersectarea ei cu științele teologice și umane. De asemenea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a cărei referință imediată este conștiința: „atât conștiința celui care trăiește legea iubirii și a dreptății, cât și conștiința care-l cheamă la căință pe acela care a acționat împotriva îndemnului conștiinței sale”. Fundamentul discursului despre conștiință îl regăsim în antropologia imitației lui Isus. În cadrul acesta, teologul din Böttingen afirmă că: „În conștiință răsună ecoul interior al chemării lui Cristos, care ne invită să-l urmăm. În ea, omul simte în mod irezistibil că existența sa intimă este încătușată de Cristos
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
precizăm câteva elemente fundamentale care constituie baza acestui discurs actual, cum ar fi: corpul, individul, omul și persoana. În cadrul personalismului creștin de inspirație tomistă, persoana și sacralitatea vieții ocupă un loc esențial în articularea statutului metafizic al ființei. Conform acestei antropologii, persoana, așa cum vom vedea, este o unitate psiho-fizică de trup și suflet care, în orice alegere, se angajează în toată realitatea sa. Ioan Paul al II-lea, de fericită amintire, în scrisoarea enciclică, Evangelium vitae, afirma că „Evanghelia demnității persoanei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ofere, după cum codurile deontologice obligă, și asistența umană de ordin moral”. 1. Corpul și valoarea 1.1 Valoarea corpului din perspectivă personalistă Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: în ce constă valoarea corpului? R. Lucas Lucas, în cartea sa Antropologia e problemi bioetici, vorbește de două semnificații care privesc corpul: corpul - obiect care indică realitatea obiectivă, considerată ca un obiect între alte obiecte, corpul plantelor sau corpul mineral și corpul - subiect, care indică realitatea umană corporală, considerată ca un subiect
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a credinței lui. Al patrulea pasaj, de la persoana bolnavă la ființa umană „radicală și finală”. Este vorba de surprinderea omului în radicalitatea și în finalitatea lui, adică în rădăcinile sale și cu referire la destinul său ultim. În perspectiva unei antropologii deschise față de transcendent și în perspectiva credinței creștine, rădăcinile omului nu stau în omul însuși, nici în cel care este generat, nici în cei care îl generează, ci în Dumnezeu Creatorul, izvorul prim al vieții umane. 1.2 Filosofia bolii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca pe o dimensiune care aparține unei realități personale unitare, corporale și spirituale în același timp. Se relevă exigența de a oferi itinerarii formative pentru tinerii cercetători, pentru a accentua nu numai pregătirea științifică, ci și dobândirea noțiunilor fundamentale de antropologie și etică. Biserica respectă și sprijină cercetarea științifică atunci când ea urmează o orientare în mod autentic umanistă, și reînnoiește chemarea ei pentru ca cercetarea științifică și biomedică să evite orice tentație de manipulare a omului, deoarece orice ființă umană este o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
vieții. O evanghelie care, traversându-i inima, lasă un sens de uimire profundă, umană și religioasă”. Concluzie În cadrul acestei teme am încercat să trasăm linia roșie a problematicii despre demnitatea persoanei umane și despre valoarea vieții sale, pornind de la viziunea antropologiei clasice, cu referire la fenomenul bolii. După o analiză scurtă, dar sistematică, am aprofundat noile probleme etice și factorii culturali și sociali, pentru a ajunge, spre sfârșit, la noile sfidări ale medicinei și geneticii, punând în evidență optica creștină, în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
căreia cititorul poate să experimenteze direct, prin exemplele date, afirmațiile teoretice. Henri Peretz își structurează lucrarea în cinci capitole care doresc să cuprindă problemele esențiale ale observației în contextul metodelor sociologice, dar și în raport cu alte discipline socio-umane, cum ar fi antropologia, etnologia sau etnografia. De remarcat rămîne efortul autorului de a accentua importantă observației în cunoașterea și descoperirea celuilalt. Exemplele puse la dispoziție de Henri Peretz din cercetările lui D. Malinowski, M. Griaule, ale "Școlii de la Chicago", dar și altele mai
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
fie descris cu claritate (n toat( bog((ia detaliului, cu toate cuvintele, liter( cu liter( (i toate aspectele care i se pot concepe contextului, precizate cu grij( (i juste(e. Junker [1960, 18]* (tiin(ele sociale, (i anume sociologia, etnografia, antropologia, dar deopotriv( toate formele de anchet( asupra unui aspect particular al vie(îi societ((îi contemporane, dispun de un anume num(r de metode de documentare sau de culegere a datelor. (ntrevederea (i chestionarul au devenit demersuri prea obi(nuite
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
tip de anchet(: un student (n anul (ntîi (i un student terminal nu pot s( consacre acela(i timp observa(iei, deci nu pot s( procedeze (n aceea(i manier( și nici s( spere la acelea(i rezultate. SOCIOLOGIE ȘI ANTROPOLOGIE Observa(ia își are originea în dou( tradi(îi (n (tiin(ele sociale: antropologia (i sociologia. Ar fi riscant s( spunem care dintre cele dou( discipline o precede pe cealalt(. Observa(ia populă(iilor (n mod radical diferite de observatorul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
s( consacre acela(i timp observa(iei, deci nu pot s( procedeze (n aceea(i manier( și nici s( spere la acelea(i rezultate. SOCIOLOGIE ȘI ANTROPOLOGIE Observa(ia își are originea în dou( tradi(îi (n (tiin(ele sociale: antropologia (i sociologia. Ar fi riscant s( spunem care dintre cele dou( discipline o precede pe cealalt(. Observa(ia populă(iilor (n mod radical diferite de observatorul european a debutat cu c(l(torii, misionarii (i antropologii (termenul datînd din sec
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
n (tiin(ele sociale: antropologia (i sociologia. Ar fi riscant s( spunem care dintre cele dou( discipline o precede pe cealalt(. Observa(ia populă(iilor (n mod radical diferite de observatorul european a debutat cu c(l(torii, misionarii (i antropologii (termenul datînd din sec. al XIX-lea). (n mare parte, ace(ți observatori nu puteau comunica cu popoarele vizate (i nu dispuneau de nici o documentare, decît dac(, eventual, existau scrieri ale predecesorilor lor. Tr(s(turile specifice diferen(iaz( tradi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
realizarea lor efectiv(. Aceast( lucrare este consacrat( observa(iei practicate de sociologi (n propria lor societate, ceea ce nu (nseamn( neap(raț propria patrie (i, mai ales, nici propriul mediu social sau cultural. Cîteva maniere de lucru ((i au originea (n antropologie (utilizarea unui informator la (nceput), unele teme sînt comune cu aceast( tradi(ie (de exemplu, interesul pentru lumea supranatural(), dar societatea studiat( va avea o leg(tur( social( (i cultural( cu cea a observatorului. Vom defini mai întîi contribu(ia
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cercet(torul este total str(în: cel mai adesea, ((rile colonizate din Occident sau (inuturile arhaice sau pe cale de dispari(ie indienii din America de Nord sau comunit(țile ((r(ne(ți franceze. Aceast( etnografie, adesea considerat( ca reprezentînd metodă anchetei specfice antropologiei, comport( trei aspecte principale: a) inventarul formelor fixe a unei oarecare culturi materiale: uneltele, tipurile de habitat, tehnicile de produc(ie (i munc(, obiectele artizanale sau artistice, ve(mintele [Maget, 1962]. Aceste urme de forme culturale, susceptibile de a dispărea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
că aten(ia să fie îndreptată tocmai spre limbajul acestor popoare (i să se (ncerce mai întîi o comunicare printr-un limbaj intermediar, a(a cum se face cu surdo-mu(îi, pentru că apoi s( se (nve(e dialectul lor. Începuturile antropologiei Antropologia (i observa(ia direct( debuteaz( odat( cu povestirile c(l(torilor (i cu practică de inventariere a obiectelor, operelor (i instrumentelor de către arheologi. Pu(în cîte pu(în, observarea activit((îi "indigenilor" se va deta(a de m(rturiile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
aten(ia să fie îndreptată tocmai spre limbajul acestor popoare (i să se (ncerce mai întîi o comunicare printr-un limbaj intermediar, a(a cum se face cu surdo-mu(îi, pentru că apoi s( se (nve(e dialectul lor. Începuturile antropologiei Antropologia (i observa(ia direct( debuteaz( odat( cu povestirile c(l(torilor (i cu practică de inventariere a obiectelor, operelor (i instrumentelor de către arheologi. Pu(în cîte pu(în, observarea activit((îi "indigenilor" se va deta(a de m(rturiile culese
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Grafmeyer (i Isaac [1979]. Universitatea de la Chicago, creat( (n 1892 cu capital privat, a lăsat un loc important studiului fenomenelor urbane. Nu a dispus, la (ntemeierea să, de cercet(tori formă(i (n stilul cercet(rîi empirice. Ea nu separă antropologia de geografie, de (tiin(ele politice (i de sociologie, acestea func(ionînd (mpreun(. Studiul propriu-zis empiric, plecînd de la documente originale, apare la Chicago după primul r(zboi mondial, prin dou( opere. Pe de o parte, William Thomas (1863-1947) (i Florian
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
21-51, 1979. Zola, Émile, Carnets d'enquêtes. Une ethnographie inédite de la France; présentation d'Henri Mitterand, Plon, "Terre humaine", Paris, 1986. TABLĂ DE MATERII PREFAȚĂ ............................................................................................... INTRODUCERE .................................................................................... O metodă dar nu o dogmă ................................................................. Scopul observației ............................................................................. Practică actuala a observației ............................................................ Sociologie și antropologie ................................................................ I. OBSERVAȚIA DIRECTĂ: DEFINIȚIE ȘI OBIECTIVE ................. 1. Observația directă și alte demersuri .............................................. Domeniul chestionarului și al întrevederii .................................. Opiniile și actele ......................................................................... Ce este observația directă ............................................................ Observația naturală ..................................................................... Observația și munca de teren ...................................................... Demersul etnografic .................................................................... Anchetă ....................................................................................... Un demers non-reactiv și nu unul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
non-reactiv și nu unul simplu calitativ ..................... 2. Ce date specifice culegem prin observație? .................................. Organizație formală și organizație reală ..................................... Cuvintele că unitate de observare ............................................... Mulțimea ..................................................................................... Durată .......................................................................................... Mediu închis și populație inaccesibila ........................................ II.O TRADIȚIE DE CERCETARE ........................................................ 1. Observația populațiilor îndepărtate .............................................. Începuturile antropologiei ........................................................... Etnografia franceză ..................................................................... 2. Anchetele sociale .......................................................................... Muncitorii europeni .................................................................... Săracii Londrei ............................................................................ Negrii din Philadelphia ............................................................... 3. Observația în sociologie ............................................................... Sociologia muncii: uzinele Hawthorne ....................................... Tradiția de la Chicago: documentare și observație ..................... Sociologia franceză și observația ................................................ III. REALIZAREA OBSERVAȚIEI ...................................................... 1. Diferitele etape ale observației ..................................................... Trei activități
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]