7,092 matches
-
suficientă. Religia a apărut și se menține deci ca instrument al colectivității de a-și promova solidaritatea sa, ordinea sa morală și socială prin învestire cu sacralitate. Bronislav Malinowski (1948) lansează ideea că religia reprezintă o modalitate de reducere a anxietății provocată de forțele care nu pot fi controlate în mod eficace de către colectivitate, de a restaura speranța și încrederea în momentele cele mai incerte. Interpretarea sa era sugerată de un fapt curios: populația unei insule din Pacific se caracterizează printr-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferența în ceea ce privește riscul, incertitudinea, amenințarea cu care cele două activități sunt asociate. Dacă agricultura, în condițiile acelei insule, era în general neproblematică, succesul ei fiind automat asigurat, pescuitul reprezenta o activitate extrem de periculoasă și incertă. De unde și nivelul ridicat de anxietate asociat cu această din urmă activitate. Dezvoltarea practicilor religioase în sfera pescuitului avea funcția de a restaura echilibrul psihologic grav afectat de neputința în fața forțelor incontrolabile ale oceanului. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), pornind de la analiza unui alt tip desituații, avansează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care, în aparență opusă celei a lui Malinowski, în fapt, o completează. Funcția religiei este de a marca afectiv importanța unor momente sociale (nașterea, căsătoria, moartea, primirea adolescentului în comunitatea maturilor), asociindu-le pentru aceasta cu un înalt nivel de anxietate. În aceste situații, religia nu este reductor, ci generator de anxietate. Astfel, funcția ritualurilor de trecere (de la copilărie la maturitate, de exemplu) este de a asigura desprinderea afectivă de vechiul statut social de copil și integrarea eficace în noul statut
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
completează. Funcția religiei este de a marca afectiv importanța unor momente sociale (nașterea, căsătoria, moartea, primirea adolescentului în comunitatea maturilor), asociindu-le pentru aceasta cu un înalt nivel de anxietate. În aceste situații, religia nu este reductor, ci generator de anxietate. Astfel, funcția ritualurilor de trecere (de la copilărie la maturitate, de exemplu) este de a asigura desprinderea afectivă de vechiul statut social de copil și integrarea eficace în noul statut de matur. Karl Marx și Friedrich Engels (1958) propun o altă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dimpotrivă, o împiedică. A determina deci funcția unui element înseamnă a specifica punctele în care consecințele acestuia afectează într-un fel sau altul sistemul luat drept cadru de referință. Căsătoria exogamă contribuie la creșterea solidarității sociale. Un ritual religios reduce anxietatea colectivă într-o situație de amenințare și incertitudine în care nu există posibilități efective de reducere a ei și de restabilire a unui echilibru psihologic necesar. Funcțiile (consecințele funcționale) ale unui element pentru sistem (mai precis pentru o anumită cerință
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
promova interesele: justifică un mod de organizare socială, integrează indivizii în societatea existentă, sprijină identitatea etnică. În fine, ea este un instrument al vieții individuale, un mijloc de compensație și împăcare resemnată cu dificultățile vieții, de reducere a incertitudinii și anxietății. Principiul pluralității perspectivelor implică o distincție extrem de utilă între analiza funcțională parțială, care scoate în evidență consecințele pentru un fenomen social ale apartenenței acestuia la un anumit sistem, și analiza funcțională globală, care consideră apartenența simultană multiplă a unui fenomen
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
3, ne oferă un exemplu clar de explicație prin evocarea uneia sau alteia dintre clasele de factori determinanți cauzali și ignorarea celorlalți. Malinowski invocă un factor de tip C (pericolul asociat cu pescuitul, în general, riscurile vieții) ca producător de anxietate,incertitudine (CF), religia ( E) fiind explicată ca un instrument de reducere a anxietății. Teoria sa nu ia însă în considerare clasa factorilor P: întotdeauna factorii care produc anxietate vor genera o reacție a sistemului de tipul religiei sau există și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre clasele de factori determinanți cauzali și ignorarea celorlalți. Malinowski invocă un factor de tip C (pericolul asociat cu pescuitul, în general, riscurile vieții) ca producător de anxietate,incertitudine (CF), religia ( E) fiind explicată ca un instrument de reducere a anxietății. Teoria sa nu ia însă în considerare clasa factorilor P: întotdeauna factorii care produc anxietate vor genera o reacție a sistemului de tipul religiei sau există și alte posibiluri acționale în care se găsesc mijloace mai eficace de absorbție a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
C (pericolul asociat cu pescuitul, în general, riscurile vieții) ca producător de anxietate,incertitudine (CF), religia ( E) fiind explicată ca un instrument de reducere a anxietății. Teoria sa nu ia însă în considerare clasa factorilor P: întotdeauna factorii care produc anxietate vor genera o reacție a sistemului de tipul religiei sau există și alte posibiluri acționale în care se găsesc mijloace mai eficace de absorbție a anxietății decât religia? Explicarea religiei ca efect al neștiinței, al unui nivel scăzut de cunoaștere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Teoria sa nu ia însă în considerare clasa factorilor P: întotdeauna factorii care produc anxietate vor genera o reacție a sistemului de tipul religiei sau există și alte posibiluri acționale în care se găsesc mijloace mai eficace de absorbție a anxietății decât religia? Explicarea religiei ca efect al neștiinței, al unui nivel scăzut de cunoaștere (clasa condițiilor P), unde devin posibile proiecții de tip antropomorfic („Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea sa”), este și mai incompletă. Ea nu pune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o activitate sportivă cere un număr mai mare de calorii decât efortul unui sociolog de a scrie un articol. Un mediu dinamic, aflat în rapidă schimbare, cere sporirea capacităților creative și adaptative ale sistemului. Un pericol extern produce, printre altele, anxietate și deci cerința absorbției ei. Se pot desprinde câteva mari tipuri de modalități prin care mediul acționează asupra cerințelor funcționale. a) Latent/manifest. Multe cerințe funcționale sunt doar latente, potențiale, eleactualizându-se, devenind manifeste doar în anumite condiții de mediu. Securitatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale: modificări în natura relațiilor interpersonale, în atitudinea membrilor grupului față de grupul ca atare, asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica această influență? Una dintre ipotezele cele mai curente este aceea că amenințarea generează o stare de anxietate în grup. În consecință, se accentuează cerința reducerii anxietății. Diferitele componente asociate cu amenințarea (care apar ca efecte ale acesteia) ar putea fi interpretate ca „instrumente” funcționale de reducere a anxietății. O asemenea explicație este însă doar o simplă ipoteză
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grupului față de grupul ca atare, asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica această influență? Una dintre ipotezele cele mai curente este aceea că amenințarea generează o stare de anxietate în grup. În consecință, se accentuează cerința reducerii anxietății. Diferitele componente asociate cu amenințarea (care apar ca efecte ale acesteia) ar putea fi interpretate ca „instrumente” funcționale de reducere a anxietății. O asemenea explicație este însă doar o simplă ipoteză. Ea trebuie verificată. Un grup de psihologi sociali au
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
curente este aceea că amenințarea generează o stare de anxietate în grup. În consecință, se accentuează cerința reducerii anxietății. Diferitele componente asociate cu amenințarea (care apar ca efecte ale acesteia) ar putea fi interpretate ca „instrumente” funcționale de reducere a anxietății. O asemenea explicație este însă doar o simplă ipoteză. Ea trebuie verificată. Un grup de psihologi sociali au imaginat o situație experimentală care să valideze ipoteza referitoare la acest circuit cauzal (Lanzetta, Wendt, Langham, Haefner, 1954). Ei au recurs la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
simplă ipoteză. Ea trebuie verificată. Un grup de psihologi sociali au imaginat o situație experimentală care să valideze ipoteza referitoare la acest circuit cauzal (Lanzetta, Wendt, Langham, Haefner, 1954). Ei au recurs la o ingenioasă manipulare experimentală a gradului de anxietate. În mod direct este dificil să măsori gradul de anxietate și, complementar, cerința funcțională aeliminării ei. Se poate însă acționa asupra nivelului de anxietate pe cale medicamentoasă. În consecință, s-a lucrat cu grupuri plasate în următoarele tipuri de condiții: a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au imaginat o situație experimentală care să valideze ipoteza referitoare la acest circuit cauzal (Lanzetta, Wendt, Langham, Haefner, 1954). Ei au recurs la o ingenioasă manipulare experimentală a gradului de anxietate. În mod direct este dificil să măsori gradul de anxietate și, complementar, cerința funcțională aeliminării ei. Se poate însă acționa asupra nivelului de anxietate pe cale medicamentoasă. În consecință, s-a lucrat cu grupuri plasate în următoarele tipuri de condiții: a) condiții de amenințare în care se presupune că grupurile se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Lanzetta, Wendt, Langham, Haefner, 1954). Ei au recurs la o ingenioasă manipulare experimentală a gradului de anxietate. În mod direct este dificil să măsori gradul de anxietate și, complementar, cerința funcțională aeliminării ei. Se poate însă acționa asupra nivelului de anxietate pe cale medicamentoasă. În consecință, s-a lucrat cu grupuri plasate în următoarele tipuri de condiții: a) condiții de amenințare în care se presupune că grupurile se vor caracteriza printr-un nivel ridicat de anxietate; b) condițiile normale, lipsite de factori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate însă acționa asupra nivelului de anxietate pe cale medicamentoasă. În consecință, s-a lucrat cu grupuri plasate în următoarele tipuri de condiții: a) condiții de amenințare în care se presupune că grupurile se vor caracteriza printr-un nivel ridicat de anxietate; b) condițiile normale, lipsite de factori de amenințare în care, în consecință, se presupune că nivelul de anxietate este scăzut; c) condiții de amenințare (la fel ca la punctul a), dar membrii grupurilor au fost tratați cu medicamente ce reduc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
următoarele tipuri de condiții: a) condiții de amenințare în care se presupune că grupurile se vor caracteriza printr-un nivel ridicat de anxietate; b) condițiile normale, lipsite de factori de amenințare în care, în consecință, se presupune că nivelul de anxietate este scăzut; c) condiții de amenințare (la fel ca la punctul a), dar membrii grupurilor au fost tratați cu medicamente ce reduc anxietatea și deci, deși sub amenințare exterioară puternică, respectivele grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
b) condițiile normale, lipsite de factori de amenințare în care, în consecință, se presupune că nivelul de anxietate este scăzut; c) condiții de amenințare (la fel ca la punctul a), dar membrii grupurilor au fost tratați cu medicamente ce reduc anxietatea și deci, deși sub amenințare exterioară puternică, respectivele grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de anxietate. În cazul în care comportamentele de grup asociate cu prezența amenințării sunt datorate nivelului ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este scăzut; c) condiții de amenințare (la fel ca la punctul a), dar membrii grupurilor au fost tratați cu medicamente ce reduc anxietatea și deci, deși sub amenințare exterioară puternică, respectivele grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de anxietate. În cazul în care comportamentele de grup asociate cu prezența amenințării sunt datorate nivelului ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii anxietății), atunci ele vor fi prezente în situația experimentală (a) la grupurile amenințate, dar netratate medicamentos, însă vor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tratați cu medicamente ce reduc anxietatea și deci, deși sub amenințare exterioară puternică, respectivele grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de anxietate. În cazul în care comportamentele de grup asociate cu prezența amenințării sunt datorate nivelului ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii anxietății), atunci ele vor fi prezente în situația experimentală (a) la grupurile amenințate, dar netratate medicamentos, însă vor fi absente în situația (c), la grupurile amenințate, dar cu un nivel scăzut de anxietate datorat medicamentelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și deci, deși sub amenințare exterioară puternică, respectivele grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de anxietate. În cazul în care comportamentele de grup asociate cu prezența amenințării sunt datorate nivelului ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii anxietății), atunci ele vor fi prezente în situația experimentală (a) la grupurile amenințate, dar netratate medicamentos, însă vor fi absente în situația (c), la grupurile amenințate, dar cu un nivel scăzut de anxietate datorat medicamentelor. Experimentul a confirmat ipoteza: grupurile amenințate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii anxietății), atunci ele vor fi prezente în situația experimentală (a) la grupurile amenințate, dar netratate medicamentos, însă vor fi absente în situația (c), la grupurile amenințate, dar cu un nivel scăzut de anxietate datorat medicamentelor. Experimentul a confirmat ipoteza: grupurile amenințate, dar cu un nivel de anxietate redus artificial se comportă similar cu grupurile neamenințate, și nu cu acelea amenințate. Tom Burns și George Stalker (1961) sunt autorii unei influente teorii asupra relației
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în situația experimentală (a) la grupurile amenințate, dar netratate medicamentos, însă vor fi absente în situația (c), la grupurile amenințate, dar cu un nivel scăzut de anxietate datorat medicamentelor. Experimentul a confirmat ipoteza: grupurile amenințate, dar cu un nivel de anxietate redus artificial se comportă similar cu grupurile neamenințate, și nu cu acelea amenințate. Tom Burns și George Stalker (1961) sunt autorii unei influente teorii asupra relației dintre mediul organizațiilor și patternurile interne de organizare. Se disting două tipuri de organizații
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]