271,809 matches
-
secretar de stat și nu mai are cum să contramandeze. Nu-i nimic, se consolează moderatorul, personalitatea voi fi eu, îl invit pe Z, care nu e nimeni, dar, vorba lui Arghezi, “e băiat bun, patriot”. Z e încîntat că apare la televizor și acceptă fără fasoane. Băiat bun. Cu cinci minute înainte de emisiune moderatorul îl întreabă unde lucrează și în ce calitate vrea să fie prezentat. Z, care a visat toată viața la un moment ca acesta spune cu o
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
doi prunci - un băiat și o fată; feții erau deja mărișori: el avea mustață, iar fătuca ținea în mână un cântar fabricat de „Balanța” Sibiu; de fapt, cred că era chiar o balanță... De groază, nu? Apoi, în cadru au apărut doi preoți: unul semănând cu un dascăl de provincie pe strada Berthelot, celălalt cu un magistrat din dulcele târg al Ieșilor ținând în mână un par în loc de toiag. Blasfemie!, am țipat în somn. Degeaba... Vasul cu apă sfințită era pregătit
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
-i diferența dintre „titular” și “suplinitor”. Nimeni nu știe. Calculatoarele sunt blocate, dicționarul cu terminologia respectivă e într-un seif, cheia a fost scăpată într-o rigolă de către cineva care tocmai se aude râzând sardonic și, ca într-o străfulgerare, apare fantoma mustăciosului frate al gemenei născut de dl premier. Brrr! Film de groază... Ultimul episod al visului: vecina de palier, venită să ne spună ultimele știri de la televizor, îl întreabă pe fiu-mi-o în vârstă de patru anișori: - Hai
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
devină o contrapondere reală la PSD, în principal prin realizarea unei alianțe între PNL și PD. În toamna anului 2003, acest ambițios proiect politic s-a materializat și a fost amplu mediatizat, chiar dacă principalul său inițiator și susținător nu a apărut nici o secundă în centrul evenimentelor. Aceiași oameni care în urmă cu un an repudiau ideea de alianță, determinîndu-l să plece din fruntea partidului pe cel care a gîndit-o se prezintă astăzi ca fervenții ei susținători. Aceasta este, orice s-ar
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
atrași să continue explorările noastre în universul deschis al problemelor și temelor liberalismului, cea mai profundă și puternică mișcare intelectuală, politică și socială a modernității și, poate, a întregii istorii” (p. 8). Un astfel de enunț ar fi putut să apară, în cel mai fericit caz, ca o concluzie a cărții, nu ca un preambul al ei, pentru că el ar putea diminua interesul pentru lectură al unor potențiali cititori neconvinși a priori de valabilitatea lui. Din fericire cartea propriu-zisă se dovedește
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
taurului: „în democrație trebuie să admitem și opiniile care șochează, și opiniile care ne zgîlțîie convingerile, modul nostru de a fi. Nu putem avea o listă a opiniilor tolerabile pentru că, de fapt, asta înseamnă cenzură. Eu cred că acolo unde apar opinii care viciază discursul public, fără a fi atacuri directe la pluralism, singura reacție de apărare este a celorlalte opinii, care ar trebui să fie mai puternice și mai convingătoare”(pp. 290-291). Acest răspuns este edificator pentru modul în care
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
Al. Ioani Un proiect universitar bine gîndit, cu dublă țintă și, lucrul cel mai greu la noi, dus pînă la capăt este concretizat în cartea Der politische Diskurs in Rumänien / Discursul politic în România apărută din inițiativa lui Liviu Papadima și realizată în timpul lectoratului său vienez. Proiect bine gîndit pentru că face din strădaniile unor studenți și doctoranzi de la secția de romanistică a Universității din Viena - o carte în folosul altor studenți și, de ce nu, în
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
subiectul fierbinte al cărții Alexandrei Laignel-Lavastine, Marta Petreu, Spengler și Cioran: filozofii paralele, Dieter Schlesak: Mă plictisesc de tine și un fragment din comentariul empatic al lui Livius Ciocârlie la Caietele cioraniene, în parte publicat de România literară, între timp apărut în volum ș.a. Pe lîngă calitatea textelor din această secțiune a revistei, redactorii (între care Alain Paruit, Dumitru Țepeneag, François Aubral ) au meritul de a nu fi deviat discuția spre subiecte la modă și interpretări facile. Dar cum calitatea unei
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
din Provincie. l Splendid ilustrat cu uleiurile pe lemn și pe marmură ale arădanului Julian Chiu nr. 7-8-9 din Arca se deschide cu o inteligentă Vitrină a revistelor culturale: De prin presă adunate. Ca de obicei, bune recenzii la cărți apărute în ultimul timp (nu numai de literatură) l Din Ziua literar| nr. 62, reproducem un plin de haz poem al lui Mihai Ursachi consacrat scriitorului: „Acesta e autorul; el duce pe umăr un crin ca o pușcă/ Astfel înarmat, tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Motivele angajării și ale abandonului nu rezultă însă tocmai limpede din interviu. Dl Vladimir Tismăneanu comentează Filozofie și politică, 1957-1962, cartea de la Paideia a dlui Gh. Vlăduțescu. Iată, trebuie să vină dl Tismăneanu din SUA ca să ne spună că a apărut cartea. Recenzenți din toată țara, treziți-vă! Dl Mircea Iorgulescu își reia o preocupare mai veche, aceea pentru Panait Istrati, publicînd un excelent studiu despre Istrati în Elveția, fragmente din Celălalt Istrati în curs de apariție la neobosita Editură Polirom
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
comentariul lui Nistorescu a lipsit din Bulina roșie. Zvonurile au alimentat la rîndul lor alte zvonuri, încît marți 30 septembrie, mare parte din echipa Evenimentului era convinsă că ziarul devenise proprietatea trustului Ringier și că Nistorescu a demisionat. Acesta a apărut marți după-amiază la redacție cu precizări: ziarul n-a fost vîndut nimănui, ci se poartă discuții pe această temă, iar el, Nistorescu, n-a demisionat și nici n-are de gînd s-o facă. ZIUA, unul dintre ziarele care au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd în circulație un număr mare de texte eliptice, neglijente, chiar agramate. Tocmai în asemenea condiții extreme e interesant să vedem în ce măsură rezistă ideea de normă și cum, din interiorul polifoniei haotice, apar mișcări de autoreglare. Există, mai întîi, acțiunea practică și oarecum instituționalizată: „administrațiile” unor pagini web și ale unor forumuri decid să corecteze mesajele și fac apeluri, mai severe sau mai sceptice, la respectarea normelor: „încercați să scrieți conținutul mesajelor cât
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
-i Comic Bufonul...). Bufonul își mărturisește condiția ca o aderență la ființă: „Ființa se îmbată cu ființă mai abitir decît în focul/ alcoolului, se-ncuibără vastitatea cugetării într-un bob/ de simțire” (Maratonul - Cartea a treia). La rîndul său, imaginea lirică apare anexată bufoneriei, narcisismul fiind compromis: „Să te vezi în oglindă,/ ce umilință - pojghița feței tale e furată/ de un bufon ce rîde pe sub oglindă/ de fragilitatea și multiplicarea ta” (Ești o jucărie în somn). De ce oare această ontologizare a unei
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
în acest context asupra „nebunului” din creația lui Shakespeare, datorate lui L. Cazamian: „...el știe că este realmente un nebun, în timp ce nebunia lui așa-zis înțeleaptă constă în a se crede diferit de ceea ce este. Văzînd lucrurile de-andoaselea, ele îi apar adesea sub o lumină mai adevărată... acest punct de vedere central deplasat alterează toate perspectivele, contururile virtuțiiți și viciului își pierd rigoarea, amestecîndu-se, dînd sentimentul unei dezordini în care e implicată o ordine nouă, iar relativitatea imediată este sufletul filosofic
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
îmbraci cu țoale omenești/ și ele chiar de umbra vocii se dezbracă./ Tot ce vrei să prinzi, să apuci, se evaporă,/ se spiritualizează” (Vocile himerelor). În ciuda faptului că este luat peste picior, conceptul metafizic revine obsesiv: „Pregătiți-vă, miros că apar din clipă în clipă himerele,/ pregătiți pîinea cu unt, sarea,pîinea metafizică și sarea metafizică,/ guma de mestecat metafizic, cîrnațul metafizic” (Vizitele himerelor). Chiar căderea spiritului în concret, stigmat al damnării, e însoțită de mișcarea inversă, a proiectării concretului în
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
fără piloni! Ei, sigur, pe candizi îi duci cu bani nemergători/ și cu retorica de turtă dulce” (Maratonul - Cartea a șasea). Iar fastuoasa adeziune la materia înveselită de prefacerile ei burlesc reproductive, de poftele ei multiple de asociere și continuitate, apare însoțită de mărturia unei inadecvări ce-i relativizează rețeta consolatoare: „Cum să pilotez vîntul prin ținutul acesta/ cînd abia auzi rîsul unei furnici, cînd abia te chinui/ să grăiești cu o frunză? Un fir de pulbere violent/ poate să rîdă
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
sale a devenit diversitate. Peisajele depopulate, aproape selenare au fost înlocuite cu altele mai terestre și, prin urmare, mai umane. Dezumanizarea sau, mai degrabă, lipsa umanului din poemele de început dădea impresia de impersonal, caracterizare ce nu a întîrziat să apară în cronicile vremii. Absența confesiunii lirice, a dramei, echilibrul și înaintarea egală nemulțumeau într-o oarecare măsură. Toată lumea aștepta ruperi de ritm, inovație, schimbare de ton și tonalitate. De la debut (în 1960, alături de Nichita și Cezar Baltag) și pînă la
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
palpabil se împlinește, cum spuneam la început, prin experiența (atît de palpabilă, nu?!) a exilului. Existența se însuflețește, peisajele devin mai pitorești, prezența umană e mai vizibilă, dar, din păcate, lumea creată nu mai are mister, își pierde melancolia, ne apare mai puțin interesantă. Se modifică nu atît stilistica frazei sub presiunea limbii franceze în care scrie acum autorul, cît registrul lexical. Cuvintele reprezintă mai mult sfera concretului, negațiile sînt din ce în ce mai puține, noțiuni legate de „fericire” și „împlinire”, „înaintare”, „regăsiri” iau
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
Alexandru Niculescu Scriem aceste rînduri sub semnul mirării. Constatăm că, astăzi, cînd în cultura noastră se pune atît de acut problema „decadenței” limbii române literare (de cea vorbită, comună, colocvială, să nu mai discutăm!), cînd apar fel de fel de opinii care denunță, scandalizate, vulgaritatea și incorectitudinile ei - rareori se găsește cineva care să-și îndrepte atenția către Universitate și să ia în seamă lucrările elaborate înăuntrul zidurilor ei. Deși mulți dintre cei ce scriu în
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
scriu în mass-media sînt și universitari! Iată însă că, departe de învolburata viață publică, preocupări vizînd limba și cultura noastră de azi există. Lucrări interesante (chiar pentru publicul larg), utile pentru „cultivarea” (cum se spunea odată!) limbii culturii noastre au apărut, apar - chiar vor apărea - în Universitatea (și editura ei) din București. Tirajul tipografic este redus, lucrările au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
în mass-media sînt și universitari! Iată însă că, departe de învolburata viață publică, preocupări vizînd limba și cultura noastră de azi există. Lucrări interesante (chiar pentru publicul larg), utile pentru „cultivarea” (cum se spunea odată!) limbii culturii noastre au apărut, apar - chiar vor apărea - în Universitatea (și editura ei) din București. Tirajul tipografic este redus, lucrările au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să descoperim
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
și universitari! Iată însă că, departe de învolburata viață publică, preocupări vizînd limba și cultura noastră de azi există. Lucrări interesante (chiar pentru publicul larg), utile pentru „cultivarea” (cum se spunea odată!) limbii culturii noastre au apărut, apar - chiar vor apărea - în Universitatea (și editura ei) din București. Tirajul tipografic este redus, lucrările au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să descoperim asemenea lucrări în
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
ar putea interesa pe intelectualii de azi, dornici de a depăși orizonturile culturii moderne. Anticii au avut adeseori iluminări culturale eterne... Dar cine să le cunoască? Nimeni nu a semnalat Nova Studia Classica, I, deși numele unora dintre colaboratorii volumului apar relativ frecvent în publicațiile actuale din țară.
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Cătălin Constantin Imediat după 1990 au apărut - și apar în continuare - nenumărate ediții Eliade. Fie că e vorba de traduceri inedite, fie că e vorba de reeditări, constanta pare să fie mai degrabă lipsa de grijă față de text și față de condițiile în care acesta e publicat. Recuperarea
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
Cătălin Constantin Imediat după 1990 au apărut - și apar în continuare - nenumărate ediții Eliade. Fie că e vorba de traduceri inedite, fie că e vorba de reeditări, constanta pare să fie mai degrabă lipsa de grijă față de text și față de condițiile în care acesta e publicat. Recuperarea lui Eliade
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]