11,785 matches
-
de cealaltă. Amplificatorul stereo era pornit și acul radioului sărea. În acea primăvară Capitolul Unsprezece primise două scrisori: una de la Universitatea din Michigan, În care era informat că fusese acceptat, și alta de la guvernul Statelor Unite, care Îl anunța că este apt pentru recrutare. De atunci fratele meu apolitic căpătase un interes neobișuit pentru evenimentele curente. În fiecare seară urmărea știrile Împreună cu Milton, observând evoluția acțiunilor militare și acordând o atenție deosebită discursurilor lui Henry Kissinger la conferința pentru pace de la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu decorații, ca lumea să se minuneze de cu rajul lui! Ce naivitate cretină! Să te lași devorat în timp ce prinzi un vânat pe care-l va mânca altul. Pe Hercules! Nu sunt mai bune produsele crescute de noi și mai apte să ne satisfacă poftele? Și ce are de gând să facă cu imaginile de satiri din grădină, care l-au ferit de deochi în timpul copilăriei? Probabil vrea să le arunce. Îi e rușine de peti cul de pământ pe care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în drept de a numi a treia parte din membrii Consilielor Comunale, și chiar dintre acei numiți de el să aleagă și pe primar. Apoi este bine aceasta? Chiar sub turci exista regimul municipal. Prin urmare, locuitorii din Dobrogea sunt apți de a beneficia de toate libertățile constituționale de cari se bucură patria mumă, România"1536. În ultimii ani ai vieții, Mihail Kogălniceanu "s-a simțit atras tot mai mult (...) de Dobrogea, unde a deținut însemnate proprietăți imobiliare (la Sarighiol, Tatlageacul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
solicitau "ca Dobrogea să fie reprezentată în parlamentul țării"1776 apreciind că "această cestiune rămâne la chibzuința Înaltului Guvern al Majestății Voastre"1777. Autorii memoriului considerau că guvernul "e în măsură de a hotărî dacă spiritul public dobrogean este destul de apt și matur pentru drepturile politice, și dacă rațiuni de înaltă ordine de stat nu se opun la aceasta"1778. Pe lângă această cerere, semnatarii memoriului solicitau și: "autonomia comunală și județeană", "măsuri pentru dezvoltarea agriculturii, comerțului și economiei", și "organizarea justiției
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
geometrică!) a indivizilor diferitelor specii. O înfruntare între specii,...asigură menținerea balanței „demografice” în natură (legea lui Volterra).” „Darvin a mai arătat că antagonismul și concurența sunt mecanismele selecției naturale; că de-a lungul generațiilor, repetata supraviețuire a celui mai apt este la originea adaptării; a evoluției speciilor și progresului biologic”. Numai că acum ECHILIBRUL s-a dezechilibrat în biosferă și s-a stricat mediul de viață, amenințând cu moartea prin asfixiere, pe oameni și pe animale, din cauza epuizării rezervei de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
ale razelor solare, plantele care se cultivă în prezent în zonele geografice fierbinți ale pământului. Să se amelioreze soiurile de plante cultivate. d. Să se dezvolte sisteme de irigații. (Să li se dea de lucru tuturor șomerilor și tuturor oamenilor apți de muncă, care cer ajutor social, să fie reeducat tineretul prin muncă). e. Să fie cultivate plantele, unele la umbra altora. f. Să se construiască paravane pentru umbrirea și protecția plantelor. Paravanele acestea să fie captatori ai energiei solare. La
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
cea mai profundă conștiință. Nu e o experiență prea ușoară. Devii total lipsit de viață, cam așa trebuie să fie după moarte. Nu știam că mă drogau, credeam că e un fel de medicament care mă face să devin mai apt pentru inițierile ascetice. - Se pare că unii dintre voi au trecut prin niște experiențe neplăcute și au rămas cu niște răni adânci. Asta se întâmpla când doza era prea mare și când alte metode nu funcționau. Aveam și un Minister
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
un termen folosit de Rudolf Otto, anume mirum. Pustiul în care e părăsit regele Babiloniei se face locul unui mirum, întâlnirea sa produce imediat uimire și înfricoșare. Nu lipsa de sens îi este proprie, ci mai curând un nonsens teribil, apt să te cutremure. Prea multe însă nu se pot spune, căci nu e vorba de un înțeles ascuns ce așteaptă să fie dat la iveală. Cât privește celelalte două labirinturi, aflăm că sunt ridicate de oameni și la porunca unor
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
aveau un răspuns: arată în felul unui labirint, cu multe căi indecise, asemănări aparente, spirale și noduri complicate. Iar un asemenea univers nu poate fi accesibil vechiului concept de ordine. Nu se descoperă . Nu mai dispune de o ordine ierarhică, aptă să refacă Marele Lanț al Ființei (cu expresia lui Arthur O. Lovejoy). Se oferă parțial, treptat și mereu altfel. Conștiința modernă nu este preocupată atât de ceea ce se știe, cât de noile posibilități cognitive și reale. În consecință, noile enciclopedii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
joc, cât evitarea unor clasificări sărace, precum cele arborescente. Pe de o parte, există lucruri ce nu pot fi definite și clasificate. Pe de altă parte, lumea de posibilități apare mereu deschisă. Este ceea ce readuce în față principiul semiozei nelimitate, apt să genereze noi și noi interpretări. Am putea înțelege de aici că absurdul însuși - sub forma celor incongruente - își face loc în noile enciclopedii ale istoriei cognitive. În textele de limbă latină, incongruens apare frecvent ca un sinonim pentru absurdum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
contradicțiile pe care nu le poate rezolva și nici nu trebuie săși propună să le rezolve logic. În consecință, relația gândirii cu principiul noncontradicției LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 61 48. 49. poate fi văzută altfel, ca un loc simptomatic, o probă aptă să ne spună ceva cu privire la noi înșine. Dacă prin încălcarea acestui principiu gândirea ajunge la „consecințe absurde“, atunci putem vedea care sunt acele consecințe și, mai ales, de ce anume le socotim noi astfel, în ce fel delimităm între cele absurde
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
devine un obiect LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 83 76. determinat, definit, sesizabil empiric sau logic. Adică un obiect cu privire la care pot să afirm ceva precis, să calculez, să aplic, să-i determin proprietățile etc. În acest fel, este privilegiată gândirea enunțiativă, aptă să descrie și să determine riguros un obiect oarecare. De pildă, știe să deducă din premise sigure propoziția care ne spune că Socrate este muritor. Numai că o asemenea propoziție poate fi lipsită de orice semnificație: în locul numelui „Socrate“ poți
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
lumea celuilalt, a celui străin, aduce în față diferențe cu adevărat radicale. Astfel de diferențe nu sunt decât arareori resimțite ca pașnice, inofensive (Tzvetan Todorov). De regulă, par să 88 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE ascundă ceva suspect, un potențial apt să neliniștească. Iar ceea ce neliniștește în acest fel capătă imediat semn negativ. Însă pentru a vedea în lumea celuilalt însăși sursa răului, in fernul ca atare (JeanPaul Sartre), e nevoie mai întâi să o per cepi în afara sensului, străină oricărei
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
felul („Neputința de a pătrunde schema divină a universului nu poate, de bună seamă, să ne disuadeze de la plănuirea unor scheme umane, chiar dacă știm prea bine că acestea sunt doar provizorii“). Nu ne oprește nici de la a imagina unele limbi apte să descrie totul. O astfel de limbă ideală a căutat să propună John Wilkins, în Essay Towards a Real Character and a Philoso phical Language (1668). A crezut, ca și alții din vremea sa, că toate ambiguitățile și limitele vorbirii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Cu lacrima ca desert. 24 decembrie 2004 REFLECȚII (CLXVII) Lideri, voi porniți la treabă, Nu spre ceartă v-am votat! Conștiința ne întreabă De ce altfel n-am cotat. * Vreau să uit ce am iertat Și să iert ce am uitat. apt ușor la Dumnezeu; desea încerc și eu. Țara-i c-un picior în groapă Și cu altul chiar pe mal, Căci iluzia-i mioapă Și toiagul ireal. 26 decembrie 2004 Dacă treci de ce e „filtru” De la Adamachi fermă, Bei un
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
termen folosit de Rudolf Otto, anume mirum. Pus tiul în care e părăsit regele Babiloniei se face locul unui mirum, întâlnirea sa produce imediat uimire și înfricoșare. Nu lipsa de sens îi este proprie, ci mai curând un nonsens teribil, apt să te cutremure. Prea multe însă nu se pot spune, căci nu e vorba de un înțeles ascuns ce așteaptă să fie dat la iveală. Cât privește celelalte două labirinturi, aflăm că sunt ridicate de oameni și la porunca unor
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
asemănări aparente, spirale și noduri complicate. Iar un asemenea univers nu poate fi accesibil vechiului concept de ordine. Nu se descoperă „ca repartiție logică, ci ca o aglomerare retorică de noțiuni și subiecte“. Nu mai dispune de o ordine ierarhică, aptă să refacă Marele Lanț al Ființei (cu expresia lui Arthur O. Lovejoy). Se oferă parțial, treptat și mereu altfel. Conștiința modernă nu este pre ocupată atât de ceea ce se știe, cât de noile posibilități cognitive și reale. În consecință, noile
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
joc, cât evitarea unor clasificări sărace, precum cele arborescente. Pe de o parte, există lucruri ce nu pot fi definite și clasificate. Pe de altă parte, lumea de posibilități apare mereu deschisă. Este ceea ce readuce în față principiul semiozei nelimitate, apt să genereze noi și noi interpretări. Am putea înțelege de aici că absurdul însuși - sub forma celor incongruente - își face loc în noile enciclopedii ale istoriei cognitive. În textele de limbă latină, incongruens apare frecvent ca un sinonim pentru absurdum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
contradicțiile pe care nu le poate rezolva și nici nu trebuie săși propună să le rezolve logic. În consecință, relația gândirii cu principiul noncontradicției LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 61 48. 49. poate fi văzută altfel, ca un loc simptomatic, o probă aptă să ne spună ceva cu privire la noi înșine. Dacă prin încălcarea acestui principiu gândirea ajunge la „consecințe absurde“, atunci putem vedea care sunt acele consecințe și, mai ales, de ce anume le socotim noi astfel, în ce fel delimităm între cele absurde
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
gândit devine un obiect LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 83 76. determinat, definit, sesizabil empiric sau logic. Adică un obiect cu privire la care pot să afirm ceva precis, să calculez, să aplic, săi determin proprietățile etc. În acest fel, este privilegiată gândirea enunțiativă, aptă să descrie și să determine riguros un obiect oarecare. De pildă, știe să deducă din premise sigure propoziția care ne spune că Socrate este muritor. Numai că o asemenea propoziție poate fi lipsită de orice semnificație: în locul numelui „Socrate“ poți
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
lumea celuilalt, a celui străin, aduce în față diferențe cu adevărat radicale. Astfel de diferențe nu sunt decât arareori resimțite ca pașnice, inofensive (Tzvetan Todorov). De regulă, par să 88 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE ascundă ceva suspect, un potențial apt să neliniștească. Iar ceea ce neliniștește în acest fel capătă imediat semn negativ. Însă pentru a vedea în lumea celuilalt însăși sursa răului, in fernul ca atare (JeanPaul Sartre), e nevoie mai întâi să o per cepi în afara sensului, străină oricărei
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
felul („Neputința de a pătrunde schema divină a universului nu poate, de bună seamă, să ne disuadeze de la plănuirea unor scheme umane, chiar dacă știm prea bine că acestea sunt doar provizorii“). Nu ne oprește nici de la a imagina unele limbi apte să descrie totul. O astfel de limbă ideală a căutat să propună John Wilkins, în Essay Towards a Real Character and a Philoso phical Language (1668). A crezut, ca și alții din vremea sa, că toate ambiguitățile și limitele vorbirii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
podului de peste Rin. Comanda fortăreței fu încredințată lui Reinwalt, pe care burgunzii îl numeau „Taciturnul“ și îl socoteau, în ciuda caracterului său închis, cel mai demn succesor al lui Waldomar. Nobilii și capii satelor prezenți fură solicitați să mobilizeze toți oamenii apți la arme, inclusiv pe galo-romani. Sebastianus dădu asigurări că va zăbovi la Genava până la sosirea lui Etius, pentru a menține contactele cu Ravena și pentru a-l ajuta pe Gundovek la pregătirile de război. Odată luată inițiativa, capul burgund se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nou dușmanii comuni. Sosiră apoi helveții și galoromanii, cu fiecare zi tot mai numeroși. Bisericile îi găzduiau, iar prezbiterii făceau colecte ca să-i hrănească pe cei ce erau cu totul lipsiți de mijloace de subzistență; chiar și printre ei, bărbații apți de luptă erau cei mai mulți înrolați în milițiile care, din văile alpine și de la câmpie, veneau în număr mare spre Genava. întreaga regiune, pe de altă parte, se mobiliza pentru război: zi de zi, de prin sate, veneau către punctele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
eu nu m-aș plânge. Au recunoscut în tine un ofițer roman și ți-au cruțat viața. Un adevărat privilegiu. Nădăjduiam să-i eliberăm pe oamenii noștri. în schimb, în grajdul acela erau foarte puțini burgunzi și, oricum, puțini oameni apți ori dispuși să lupte. — Hunii, în general, nu fac prizonieri. — Nici noi, fu răspunsul dur al Fredianei. în fine, măcar am eliberat multe femei. — în orice caz, a fost o incursiune magnifică. Din nou ea surâse: — Dacă vine de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]