4,707 matches
-
ca o grămăjoară, și li se dă foc. Ele ard și, deasupra lor, cu gura deschisă stă bolnavul, sorbind în piept fumul. Cu fum de măselariță se afumă cei ce au dureri de măsele (254, p. 99). în zona Munților Apuseni și în zona Muscelului, pentru alinarea durerilor la naștere se bea ceai de semințe de cânepă (90, p. 8 ; 17, p. 72), iar în Oltenia, cu astfel de ceai se vindecă „frântura de vis” (87, p. 81). Rutenii din Bucovina
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și întreținerea în jurul cânepii a unei atmosfere de religiozitate, atât de favorabilă înfloririi credin- țelor și practicilor legate de ea” (88, p. 62). în fine, o informație de teren personală. La sfârșitul anilor ’60, aflat la o stână în Munții Apuseni, stăteam într-o seară cu câțiva ciobani în jurul focului, la taclale. Din timp în timp, unul dintre ei arunca în foc o mână de cânepă uscată care degaja câteva minute un fum abundent. întrebându-l de ce face asta, el mi-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
esterioară a Rusiei își urmează însă cursul necontenit înainte. În fevruarie marchizul Țzeng iscăli la Petersburg un tractat de pace cu Rusia, în virtutea căruia China va plăti 9 milioane de ruble și cedează Rusiei o bucată de teritoriu în Ili apusean; Rusia are dreptul de-a avea în China consulate numeroase; poate avea negoț nevămuit cu mongolii. Războiul cu turcmenii tekinți s-a început încă din anul 1879, când generalul Lomakin fu biruit, cu cei 4 000 de soldați, înaintea întăriturilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu proprietarul și aceste condiții, îndealtmintrelea cam uniforme peste tot locul, sunt originea clăcii și a dijmei. Cu desăvârșire aceleași raporturi domneau în Ardeal și Ungaria. Și aci pământul romînilor: Făgărașul, Maramurășul, cele opt ținuturi ale Banatului de Severin, Munții Apuseni, sunt împărțite între gințile războinice de români așezate acolo, sunt inalienabile, sunt proprietatea lor. Celălalt pământ, domnesc sau regal, fusese dăruit parte la nobili unguri, parte sașilor colonizați, parte nobililor români. Dar, gințile libere înmulțindu-se repede în ținuturile lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
venitul de la 3300000 lei și nimic mai mult; deci atâta fac. Cine-a văzut argumentarea de mai sus a "Romînului" și-a adus fără îndoială aminte de vestitul întru ale socotelelor, Nastratin. Timur - lenk, adică Timur cel Șchip (răsbotezat de apuseni în Tamerlan) era contimporan cu Baiazid I și cu Mircea cel Mare. Se știe că biruința lui Timur la Angora asupra lui Baiazid a avut 75 {EminescuOpXIII 76} efectele cele mai bune pentru Țara Românească, căci în urma ei, Mircea punea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
limbi vie și moarte, între cari pe cele slave, d-sa ne-a descoperit cel dentăi izvoarele slavonești atingătoare de istoria noastră, cu atât mai prețioase cu cât, fiind înconjurați de slavi, aceștia ne cunoșteau poate mai bine decât popoarele apusene. Cronice polone, colecțiuni de documente slavone, poezia poporană a neamurilor balcanice și a celor de la nord, multe din acestea au fost atrase în cercul cercetărilor sale și încet-- încet istoria noastră se reconstruiește piatră cu piatră ca manifestare uniformă a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu pot debita idei reacționare. Numai la noi e altfel. Înclină țara în favorul ideilor conservatoare? Numaidecât se află oameni abili cari să le escamoteze și să le boteze liberale. Când cei ce pretind a împărtăși vederile liberalilor din țările apusene adoptează idei protecționiste nu dovedesc alt decât că nu și-au dat seama de sistemul ce pretind a-l profesa, că n-au avut nicicând idei veritabile și că, vorbe nedefinite umplîndu-le capul, cu vorbe și pentru vorbe s-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e un popor, precum o movilă de frunze și rădăcini uscate nu e pădure. Acest rezultat l-a avut în România lepădarea tradiției, lipsa de simț istoric, pripa de-a ajunge, fără cultură și fără avere suficientă, la rezultatele civilizației apusene. 196 {EminescuOpXIII 197} Un copac nu poate crește decât din rădăcinele sale proprii, nu poate da decât frunzele și fructele sale proprii. Tot astfel și un popor. Frunzele și fructele de carton, atârnate pe arborul dezrădăcinat al naționalității nu sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dare de seamă mai lungă asupra "cestiunii izraelite" care merită a fi reprodusă, de vreme ce situația economică, astfel precum se descrie, prezintă multe analogii cu cea din Moldova. În orice caz, după atâtea denigrări repetate de Alianța izraelită și de presa apuseană, care-n mare parte e 'n mâni evreiești, începe a se face lumină și în această cestiune. Știm prea bine că există mulți publiciști pentru cari evenimentele din Ungaria vor fi o oroare, însă nu de indignarea 198 {EminescuOpXIII 199
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceea ce s-a făcut nu se face nefăcut; c-un cuvînt: "Boul de coarne, omul de limbă". Dar fost-a intenția guvernului bună sau lăudabilă când a alunecat a face acele făgăduinți cari compromiteau cestiunea și ne răpeau încrederea puterilor apusene? Ce să zicem? Suntem siguri că "Romînul" ar pune mîna-n foc pentru a jura că intenția a fost cea mai bună. Iadul - zice Dante - e pavat cu cele mai bune intențiuni din lume. Cu cele mai bune intenții, dar cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate fi unul de Nicopoli. N-am spus, în sfârșit, că situația de drept și de fapt a acestei autorități ecleziastice întru nimic nu se schimbă. Monseniorul Paoli a fost episcop in partibus infidelium, iar, după dreptul canonic al bisericii apusene, asemenea episcopi se numesc pentru acele țări ale necredincioșilor în care cultul catolic este îngăduit, fără ca biserica papală să aibă o poziție oficială în organismul statului. Acum monseniorul Paoli nu este mitropolit in partibus infidelium, ci mitropolit de Scaun sistemizat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
golurile ce le lasă astfel românii sunt suplantate parte prin imigrarea de elemente străine, a căror curgere din occident e necontenită, parte prin sporirea parazitică a dementului evreiesc. S-a crezut acum câteva decenii că introducerea formelor exterioare de cultură apuseană va putea suplini lipsa de cultură solidă și substanțială și neajunsurile răsărite dintr-o dezvoltare neregulată a trecutului nostru istoric. Experiența însă a dovedit că introducerea de forme lipsite de cuprins sunt departe de a prezenta o compensațiune exactă a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în favorul drepturilor țării, miniștrii străini le râdeau în față, presupuind că aceste vulpi orientale, după ce știau de înțelegerea cu. Viena, voiau să-și dea aerul de-a protesta în contra pretențiilor austriace spre a amăgi c-un cusur subțire puterile apusene și pe Rusia mai cu seamă. De esces de sinceritate Europa ș-așa nu ne-a crezut nicicând capabili; secta etnică ce ne guvernează au îngrijit, de patruzeci de ani încoace, ca și românilor să le iasă în străinătate reputația
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mi-e rușine că a fost cu putință ca toată plebea și toată canalia bizantină s-ajungă a domni în această țară, mi-e scârbă de ei și-i urăsc. ["CU AJUTORUL AUSTRIEI... "] 2263 Cu ajutorul Austriei. Trebuie cumpărată* alianța cu națiile apusene: Franța, Anglia, Italia - trebuie ca Austria să susție pe turci în Europa a tout prix, trebuie ca un austriac să vie în România, să abdice Carol în taină în favorul Casei de Austria - să-l vedem de e patriot. Silit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
statul nu era consolidat, funcționa datorită organizării sale autonome, căreia îi datorăm continuitatea noastră. Aceasta ne aduce în minte comunitățile anarhice despre care vorbește Taylor. Dar ceea ce fanarioții nu au reușit să facă timp de secole, au reușit imitațiile modelelor apusene în secolul al XIX-lea. Despărțirile teritoriale abstracte, individualizarea proprietății funciare, pulverizarea "legăturilor de neam", au dizolvat organizarea sătească. Și nu trebuie să uităm că I.G. Duca, în 1921, propunea împroprietărirea obștiilor țărănești și nu individual, această intenție eșuând "în fața
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trecut piedici semnificative reprezentate de diversitatea elementelor alogene insuficient asimilate. Altfel spus, este încă în procesul de constituire a profilului său, pentru că timpul nu a oferit răgazul secolelor de libertate necesar acestui proces. Iar considerarea realității românești prin lentila culturii apusene nu este benefică deoarece se ajunge la situația în care "Fiecare român cultivat e prin definiție oarecum dezadaptat (...)" (Ralea, 1997: 69). Keyserling considera că venirea evreilor în România era considerată mai degrabă un aspect pozitiv, receptând amuzat "plângerile mișcătoare" la adresa
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mult astăzi, la noi. Cu siguranță, (ntre poziția lui Maiorescu, care promova ideea (nlăturării tuturor formelor străine ș( reconstruirea (ntregului pe baza realităților existente, ș( poziția lui Lovinescu, de exemplu, care considera implacabilă, ș( deci dincolo de critică, preluarea formelor civilizației apusene, există nenumărate poziții intermediare mai mult sau mai puțin (ndreptățite. "Fenomenele necesare ies din cadrul oricărei aprecieri; critica nu se exercită dec(t (n domeniul liberului arbitru. Urmare fatală a diferenței de nivel cultural dintre noi ș( civilizația Apusului, prezența formei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
locuia aici era o populație sedentară, ce se ocupa în principal cu cultivarea pământului (Nägler, 1969). Începând cu secolul IX pătrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii. Apoi, în secolele XII-XIII, se produce un fenomen masiv de emigrare al sașilor din Germania apuseană, ce își avea cauzele în specificul feudalismului german. Aceștia sunt colonizați de regii maghiari, mai ales în sudul Transilvaniei, cu scopul de a apăra Fundus Regius 4 de atacuri și de a-și consolida stăpânirea în zonă. Sașii colonizați s-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
creșterii taurinelor în fermele organice din România, în perspectivă, se impun următoarele măsuri: dezvoltarea bazei furajere, prin îmbunătățirea și exploatarea rațională a pajiștilor naturale și cultivate, sporirea suprafețelor cu culturi furajere în special trifoliene și sfeclă furajeră până la nivelul țărilor apusene, utilizarea mai bună a resurselor furajere secundare din producția vegetală și parțial a celor din industria alimentară; stimularea creșterii taurinelor în gospodăriile populației prin prețuri atractive, acordarea de credite avantajoase pentru cumpărarea de animale de rasă, construcții de adăposturi și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Pe parcursul secolului XX a avut loc o dezvoltare fără precedent a științelor și tehnologiilor care, până în prezent, au produs efecte inimaginabile pentru întreaga societate umană. Spre exemplu, dacă ne referim la agricultură, producția medie de grâu la hectar, în Europa apuseană a crescut de la sub 800 kg la începutul secolului al XIX-lea, la 2000 kg la mijlocul secolului al XX-lea și la peste 7000 kg în prezent. Aceste mutații au determinat transformări profunde în ceea ce privește factorii de producție puși în funcție de agricultură
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Știință, inaugurată în 1951, Casa Academiei Române, care adăpostește 38 de institute de cercetare, deschisă oficial la 4 aprilie 2003, cât și administrarea și întreținerea unor case de odihnă și de creație, case memoriale, rezervații naturale etc. (Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. D. Minovici”, Casa memorială „G. Călinescu”, Casa memorială „Acad. Aurel Avramescu și dr. Maria Avramescu”, Parcul Național Retezat, Palatul Ghica-Căciulați, Casa „Victor Eftimiu” ș.a.). O latură principală a activității A.R. este cea externă, manifestată în principal prin alegerea
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
aportul organizațiilor ecologiste locale, dar mai ales transnaționale. Un caz elocvent din România este cel al campaniei de blocare a intențiilor firmei Roșia Montană Gold Corporation (vezi mai jos) de a construi un complex de exploatare a aurului în Munții Apuseni. Mișcările de solidaritate cu locuitorii din țările mai slab dezvoltate (Mișcarea pentru Justiție Globală sau Mișcarea pentru un Comerț Echitabil) sunt un alt exemplu de „Noi Mișcări Sociale” cu program de dezvoltare socială. Concertele Live Aid (1986) și Live Eight
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formelor fără fond. Junimismul, fondat de el, a fost curentul cultural ce a depășit cadrele societății „Junimea”, care a reacționat cu armele ideilor la introducerea ideilor pașoptiste liberale și a instituțiilor avansate din occident, solicitând introducerea cu prudență a civilizației apusene. Aceste precauții se referă mai ales la mijloacele utilizate pentru aplicarea formelor importate: „toți conservatorii serioși trebuiau să consimtă la faptul împlinit, trebuiau să admită revoluțiunea socială, democratizarea societății noastre, ca un ce irevocabil, și lupta nu mai poate avea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s-a întrupat într-o mentalitate care a dominat imaginarul românesc în prima jumătate a secolului XX, ecourile sale resimțindu-se și astăzi. Corolarul acestei poziții teoretice este ideea potrivit căruia dezvoltarea societății românești moderne este o excepție față de țările apusene care au evoluat de la fond spre forme. Omul de cultură, psihologul, filosoful și sociologul Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) a fost discipolul maiorescian care a oferit cea mai izbutită conceptualizare a acestui model, în lucrări reprezentative precum: Cultura română și politicianismul (1904
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]