KorAP: Find »[drukola/base=arbitraj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...958 >

23,942 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

acest element nu ar fi atât de grav, după părerea Comisiei de norme, pe cât este faptul că numai o parte (conducerea unității), fără a fi necesar acordul celeilalte părți (sindicatele, după caz, greviștii, reprezentați de organizatorii grevei) poate declanșa procedura arbitrajului care va pune capăt conflictului de muncă. În acest mod, apreciază Comisia, prin voința unilaterală a conducerii unității, în mod practic, este anulat dreptul la grevă. Nici faptul că, după sesizarea organului teritorial care a făcut concilierea, art. 62 alin

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
acest mod, apreciază Comisia, prin voința unilaterală a conducerii unității, în mod practic, este anulat dreptul la grevă. Nici faptul că, după sesizarea organului teritorial care a făcut concilierea, art. 62 alin. (3) precizează că, și în această situație de arbitraj, se va urma procedura prevăzută de art. 32-39 din Legea nr. 168/1999, iar un arbitru din cei trei va fi desemnat de către sindicatele reprezentative sau, după caz, de către reprezentanții salariațiilor (art. 33 lit. b), respectiv, acest drept de a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
1999, iar un arbitru din cei trei va fi desemnat de către sindicatele reprezentative sau, după caz, de către reprezentanții salariațiilor (art. 33 lit. b), respectiv, acest drept de a desemna un arbitru nu are relevanță câtă vreme s-a ajuns la arbitraj, în mod unilateral, prin voința doar a conducerii unității (?!). Încălcând, în mod evident, dreptul la grevă, art. 62 trebuie abrogat, susțin cele două comisii ale O.I.M.24 De altfel, în timp, Comitetul libertății sindicale, un alt organ specializat de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
pentru declanșarea unui greve nu trebuie să fie atât de complexă încât o grevă licită să nu poate fi declanșată în practică, în realitate. Dreptul la grevă poate fi restrâns temporar, dar această restrângere trebuie însoțită de procedura concilierii și arbitrajului, sub condiția ca acestea să fie adecvate, imparțiale și rapide, prin participarea părților implicate, în toate etapele, inclusiv la declanșarea arbitrajului. Mai mult, suspendarea unei greve și încetarea sa printr-o decizie judiciară irevocabilă sau în virtutea unei proceduri de arbitraj

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
practică, în realitate. Dreptul la grevă poate fi restrâns temporar, dar această restrângere trebuie însoțită de procedura concilierii și arbitrajului, sub condiția ca acestea să fie adecvate, imparțiale și rapide, prin participarea părților implicate, în toate etapele, inclusiv la declanșarea arbitrajului. Mai mult, suspendarea unei greve și încetarea sa printr-o decizie judiciară irevocabilă sau în virtutea unei proceduri de arbitraj obligatoriu nu pot fi considerate ca fiind conforme cu principiile proclamate de Convenția nr. 87/1948. În concluziile Comisiei de aplicare

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
arbitrajului, sub condiția ca acestea să fie adecvate, imparțiale și rapide, prin participarea părților implicate, în toate etapele, inclusiv la declanșarea arbitrajului. Mai mult, suspendarea unei greve și încetarea sa printr-o decizie judiciară irevocabilă sau în virtutea unei proceduri de arbitraj obligatoriu nu pot fi considerate ca fiind conforme cu principiile proclamate de Convenția nr. 87/1948. În concluziile Comisiei de aplicare a normelor care au fost adoptate, ulterior, de Conferința OIM, s-a recomandat autorităților române ca, după consultări cu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
greva legală a durat 20 de zile, fără ca părțile implicate să fi ajuns la o înțelegere și, concomitent, continuarea ei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unității poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj. Recurgerea la arbitraj se realizează însă numai prin acordul părților, nefiind de conceput ca angajatorul să impună arbitrajul celeilalte părți.26 În orice mod s-ar interpreta acest text, art. 62 făcând trimitere la art. 32-39 (ce reglementează procedura arbitrajului

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
durat 20 de zile, fără ca părțile implicate să fi ajuns la o înțelegere și, concomitent, continuarea ei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unității poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj. Recurgerea la arbitraj se realizează însă numai prin acordul părților, nefiind de conceput ca angajatorul să impună arbitrajul celeilalte părți.26 În orice mod s-ar interpreta acest text, art. 62 făcând trimitere la art. 32-39 (ce reglementează procedura arbitrajului), nu impune deci

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
continuarea ei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unității poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj. Recurgerea la arbitraj se realizează însă numai prin acordul părților, nefiind de conceput ca angajatorul să impună arbitrajul celeilalte părți.26 În orice mod s-ar interpreta acest text, art. 62 făcând trimitere la art. 32-39 (ce reglementează procedura arbitrajului), nu impune deci cum s-a susținut un arbitraj obligatoriu. Mai mult, se poate susține că art. 62

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
arbitraj. Recurgerea la arbitraj se realizează însă numai prin acordul părților, nefiind de conceput ca angajatorul să impună arbitrajul celeilalte părți.26 În orice mod s-ar interpreta acest text, art. 62 făcând trimitere la art. 32-39 (ce reglementează procedura arbitrajului), nu impune deci cum s-a susținut un arbitraj obligatoriu. Mai mult, se poate susține că art. 62 este un text perfect inutil, de vreme ce procedura (și limitele) arbitrajului sunt reglementate prin art. 32-39 din Legea nr. 168/1999. Cea de-

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
acordul părților, nefiind de conceput ca angajatorul să impună arbitrajul celeilalte părți.26 În orice mod s-ar interpreta acest text, art. 62 făcând trimitere la art. 32-39 (ce reglementează procedura arbitrajului), nu impune deci cum s-a susținut un arbitraj obligatoriu. Mai mult, se poate susține că art. 62 este un text perfect inutil, de vreme ce procedura (și limitele) arbitrajului sunt reglementate prin art. 32-39 din Legea nr. 168/1999. Cea de-a doua problemă discutată privea modificarea art. 12 și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
acest text, art. 62 făcând trimitere la art. 32-39 (ce reglementează procedura arbitrajului), nu impune deci cum s-a susținut un arbitraj obligatoriu. Mai mult, se poate susține că art. 62 este un text perfect inutil, de vreme ce procedura (și limitele) arbitrajului sunt reglementate prin art. 32-39 din Legea nr. 168/1999. Cea de-a doua problemă discutată privea modificarea art. 12 și 13 din aceeași lege, în sensul extinderii cazurilor în care pot fi declanșate conflictele de interese. Nu vom mai

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
poate angaja această societate, asociație sau persoană juridică; c) transferului de proprietate; nu mai puțin, materiile specific menționate la art.12 sunt supuse legii aplicabile vânzării în virtutea Convenției; d) efectelor vânzării față de oricare persoană alta decât părțile; e) convențiilor de arbitraj și de alegere a forului, chiar când ele sunt inserate în contractul de vânzare". Fără ca art.5 să privească domeniul lui lex contractus, determinată conform Convenției, acest text privind probleme (raporturi cu elemente de extraneitate) care necesită stabilirea unei lex

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
inviolabilității tuturor frontierelor, care nu vor putea fi modificate decât prin mijloace pașnice și prin acord comun; preluarea tuturor angajamentelor relevante referitoare la dezarmare și neproliferarea nucleară, precum și la stabilitatea regională; angajamentul de a reglementa prin acord, inclusiv pe calea arbitrajului, toate problemele privind succesiunea statelor și diferendelor regionale. În final, totuși autorul studiului încheie într-o manieră nu numai optimistă, ci și conciliantă, afirmând faptul că dacă identitatea națională nu corespunde identității personale nu înseamnă că între ele nu există

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cit. p. 64-93. 29 Studiu realizat în baza Rezoluției 1983/17 a Subcomisiei împotriva discriminării și protecția minorităților din 5 septembrie 1983, ca și a Rezoluției 1984/41 a Comisiei drepturilor omului, din 12 martie 1984. 30 Curtea permanentă de arbitraj, creată la Conferințele de la Haga din 1899 și 1907; Curtea internațională prize maritime, creată prin convenția XII de la Haga din 1907; Curtea de Justiție din America Centrală (1907-1917); Tratatul de pace din 1919 dintre Puterile aliate și asociate și Germania (prevăzând

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de Apel, Paris, 13 dec. 1975 în RCDIP, 1978.507 n. B. OPPETIT, JDI.1977.107 n. E. LOQUIN, Revue de l'arbitrage/RA, 1977.147 n. PH. FOUCHARD), pentru a fi apoi introdus în Noul C.pr.civ. pentru definirea arbitrajului internațioal (art.1492) în 1981 și afirmat în continuare de C.A. TOULOUSE, 26 oct. 1982 în JDI,1984.603 n. SYNVET; v. V. Heuzé La vente internationale... supra cit., p.5,nota 10, B. Audit Droit international privé, 3-e éd

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674

un demers progresiv. Mai întâi, este vorba de a descuraja sau de a contra o acțiune militară prin respectarea obligațiilor internaționale legale, apoi utilizarea de sancțiuni diplomatice, economice, militare. Dacă aceste avertismente sunt ignorate se trece la etapa de conciliere, arbitraj și negocieri 47. Principiul securității colective, inițiat de Liga Națiunilor și continuat de O.N.U., prevedea acceptarea obligatorie de către țările membre a deciziilor colective și voința lor de a le pune în aplicare, inclusiv prin forță. Liga (Societatea) Națiunilor

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
nu era luată în considerare de nici un stat. Majoritatea inițiativelor de menținere a păcii din anii 1920, propuse la Conferința navală de la Washington și în Tratatul de la Locarno (stabilirea unui set de negocieri și proceduri care prevedeau recurgerea obligatorie la arbitraj în caz de conflict) fuseseră puse în funcțiune sub alte auspicii. Astfel, Liga Națiunilor se găsea în inapacitatea de a face față violărilor pactului când Japonia a cucerit Manciuria (1930), pe timpul agresiunilor făcute de China în Asia, când Italia a

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
oficial recunoscută drept candidată în iunie 2004 și negocierile au debutat în octombrie 2005, paralel celor angajate cu Turcia, la cererea insistentă a Austriei. Problema frontalieră între Slovenia și Croația a întârziat mult timp aceste negocieri, dar un acord de arbitraj a fost încheiat între cele două părți la 4 noiembrie 2009. Un grup de lucru însărcinat cu redactarea tratatului de adeziune și Croația și-a început lucrările în decembrie 2009. La 1 iulie 2013, Croația a devenit țară membră a

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
de deblocare a situațiilor de criză și de oferire a soluțiilor, în caz de dezacord între statele membre, la dosarele dificile la care nu s-au identificat soluții comune. Autoritatea membrilor care îl compun îi permite de a proceda la arbitrajele necesare. Tratatul de la Lisabona atribuie explicit Consiliului European misiunile specifice de arbitraj în caz de opoziție a unui stat membru la adoptarea unei legislații a Uniunii. Obiectivul acestui demers este de a apăra, prin majoritate calificată în cadrul Consiliului, anumite interese

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
caz de dezacord între statele membre, la dosarele dificile la care nu s-au identificat soluții comune. Autoritatea membrilor care îl compun îi permite de a proceda la arbitrajele necesare. Tratatul de la Lisabona atribuie explicit Consiliului European misiunile specifice de arbitraj în caz de opoziție a unui stat membru la adoptarea unei legislații a Uniunii. Obiectivul acestui demers este de a apăra, prin majoritate calificată în cadrul Consiliului, anumite interese fundamentale ale statelor. Un mecanism similar există în P.E.S.C., în situația în

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
terță care are o expertiză specială și care este în măsură să negocieze ieșirea din conflict. Dar medierea se poate realiza, atât prin forță (suspendarea beneficiilor și ajutoarelor acordate), cât și prin recompensă (acordarea de beneficii, ajutor pentru dezvoltare, finanțare). Arbitrajul presupune existența unei instanțe jurisdicționale imparțiale, care ia decizii obligatorii pentru părți. Consultarea se concepe de către un grup de experți care facilitează identificarea de soluții, după analiza cauzelor conflictelor. În fine, operațiile de menținere a păcii presupun desfășurarea personalului militar

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
fază prescriptivă. Prima fază, explicativă, necesită analiza informațiilor care să permită crearea unei imagini complete și obiective a susținătorilor și respingătorilor conflictului. Faza prescriptivă constă în clasificarea factorilor conflictului în funcție de natura lor și determinarea tipului de abordare privilegiat (consultarea, medierea, arbitrajul etc.). Apoi urmează identificarea instituțiilor, actorilor și resurselor care pot fi mobilizate pentru o activitate sau alta. Coordonarea și coerența în teoriile de rezolvare a conflictelor decurg din multiplicitatea activităților din teren și de calitatea actorilor care le pun în

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
încălcare a păcii." Măsurile și mecanismele pe care trebuie să se sprijine O.N.U. pentru menținerea păcii relevă două capitole din Chartă: capitolul VI tratează reglementarea pașnică a diferendelor și prezintă măsurile de natură non-coercitivă (negocierea, ancheta, medierea, concilierea, arbitrajul, reglementarea juridică, acțiunile organismelor regionale); capitolul VII tratează acțiunile conduse în caz de amenințări contra păcii și înfăptuirea actelor de agresiune (întreruperea relațiilor economice și a comunicațiilor, ruperea relațiilor diplomatice) și luarea măsurilor de coerciție în restabilirea normalității (operații de

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
Corola-publishinghouse/Science/208_a_439

științific de deschidere internațională/europeană (academie, centre și institute naționale de cercetare etc.); − sedii pentru congrese și conferințe, sedii pentru expoziții și târguri, hoteluri - de lux și de mare capacitate, școli internaționale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internațional, de arbitraj internațional etc.; • instituții străine și internaționale cu sediul permanent: − firme și bănci străine, diverse alte instituții social-economice, culturale și științifice, organizații internaționale neguvernamentale, instituții științifice străine (școli, universități), consulate și alte reprezentanțe diplomatice, comerciale, turistice etc.; • diferite organizații cu sucursale

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]