5,570 matches
-
viitor, trece în urmă, se darmă peste ea, o acopere, o face tot mai inexistentă, căci morții mor și ei, mereu. Când voi dispărea și eu, va fi murit și ea complet din univers. ă...î. Amintire a unei imagini arbitrare de altădată, aceasta și atâta este mama." Chiar după dispariția fizică a celui privit, și cu toate că însăși calitatea privitorului se modifică neîncetat, urmele privirii rămîn: după cum cel care privește este acea imagine, toi astfel cel care-și amintește este propria
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
inteligenței de a descoperi argumente pentru demonstrație. Aprofundarea, ca în orice eseu, se desfășoară în amploare, nu în adâncime. Profunzimea eseului constă în varietate și ingeniozitate, în strângerea sub aceeași tutelă emblematică a situațiilor celor mai diverse. Unificarea disparatului, coerența arbitrarului recomandă o structură de gânditor, de ideolog. Și Ibrăileanu gândește iubirea, nu o trăiește direct. Dar inventează o formulă atractivă pentru a o comunica, și anume jurnalul epicizat al iubirii. Scenele pot fi înțelese și ca pretext al gândirii, al
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
unei uniuni. Emil Codrescu e din familia așa-numiților, după o nuvelă de Turgheniev, "oameni de prisos". Avem a face cu exemplare dotate cu mari calități, dar care, apăsate de condiții vitrege, practică o filozofie biologică deprimantă, fixând o limită arbitrară vieții, în neconcordanță cu vitalitatea rasei umane, acolo unde raporturile umane s-au ameliorat. În ciuda aparențelor, Emil Codrescu nu e un erou excepțional, nu se deosebește de confrații săi de epocă Vasile Dan din romanul lui Vlahuță, Dinu Milian din
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de apărare mă avertizează: dacă nu i-au o decizie imediată, libertatea și Însăși viața mea va fi În pericol...!! Cum e posibil Șefule, Într’o țară cu civilizație avansată cu pretenții oarecum democrate, lucrătorii miliției să de-a dispoziții arbitrare, violând constituția țării...!! Numai dacă...!!” În acel moment ușa biroului se deschise violent iar În pragul ei apăru un individ Îmbrăcat dezordonat. În mână ține un fel de mapă ce imita pielea și din care unele hârtii erau agățate gata
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
limite oneste, să predea contra cost tot surplusul magazinelor de specialitate. Acei cari vor nesocoti prezentul Decret, vor fi trimeși În judecată pentru deținere ilegală de alimente și vor fi condamnați În funcție de gravitatea abaterii...!! Tony Pavone luă sumar cunoștință de arbitrarul Decret al Dictatorului Însă, nu dădu atenție faptului. Mai receptivă Atena, având proaspăt tipărit În memorie precedenta Înfricoșetoare percheziție domiciliară - luă măsuri de precauție fără a-și mai consulta În prealabil prietenul. Aruncă În W.C. toate cele 50 Kilograme de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să-i atragă privirea călăului său. Eu personal nu am știut niciodată că funcționează. Nu, nu am văzut niciodată așa ceva Întâmplându-se. E un lucru pentru care merită să te rogi. Și se bazează pe ceva. Nu este o idee arbitrară. Se bazează pe credința că În inima fiecărei ființe umane se află același adevăr sau o fărâmă din Însuși spiritul lui Dumnezeu și că ăsta e cel mai fertil lucru pe care Îl Împărtășim. Și până la un punct sunt oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ființe umane se află același adevăr sau o fărâmă din Însuși spiritul lui Dumnezeu și că ăsta e cel mai fertil lucru pe care Îl Împărtășim. Și până la un punct sunt oarecum de acord. Dar deși nu este o idee arbitrară, nu m-aș baza pe ea. — Se spune că ai fost În mormânt odată. — Așa se spune? — Cum a fost? — Cum a fost. Hai să schimbăm subiectul. Suntem deja pe Cross County. Emil e foarte rapid. Nu e trafic, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
trasate, păr buclat, nas mic și fin. Dar, ca În anumite picturi vechi, o altă lume era reprezentată deasupra și-ți puteai imagina În linie dreaptă deasupra capului lui Wallace simboluri de turbulență: fum, foc, lucruri negre În zbor. Decizii arbitrare. O sentință sigilată. Dacă mi-ar spune unde sunt marafeții, măcar ar acoperi pagubele făcute de apă. Dar nu vrea, iar dumneata nu vrei să-l Întrebi. Nu. Nu vreau să am nimic de-a face cu asta. Crezi c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nu e bine pentru morala nici unei instituții să aibă profesori care fraternizează - care păcătuiesc - cu juniorii. Dar cu certitudine nu subscriu la noțiunea plină de sentimentalism a inocenței absolute pe care o au toți cei care se află sub linia arbitrară de șaisprezece ani. Populația Angliei a dansat pe străzi când moștenitorul de treizeci și doi de ani al tronului britanic s-a logodit cu cineva de nouăsprezece ani. E așa o mare diferență între nouăsprezece și cinciprezece - între treizeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Confuzia dintre sex și iubire“ sau „Crezi că orgasmul înseamnă o relație adevărată“. Știu totul despre chestiile astea și îți spun, cred că sunt niște mari prostii. Nici nu știu ce vor să spună. Adică, cine a inventat distincția? Nu e cumva arbitrară? Nu pot să spun pur și simplu că simt ceva foarte puternic pentru Steven? — Mai puternic decât ce simți pentru Richard? Pentru familia ta? Deja țipam. — Da, a țipat Sheba înapoi. Nu, adică, vreau să spun... Da, de fapt. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a fost porecla soției mele În anii ei de școală. Nu susțin neapărat că avea un sens peiorativ, dar nici nu i-a fost dată cu cele mai bune intenții, după părerea mea. Soția mea a interpretat-o În mod arbitrar ca fiind un nume de dezmierdare. Cred Însă că i se potrivea foarte bine și mă fascina această latură a caracterului ei. Cu toate acestea, Îmi mențin părerea că sugerează o calitate, dar și un defect În același timp. Ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
săptămânală împărțită cu alte Ane, este o nostalgică a acelei vremi, bărbatul ei e chiar mai nostalgic decât ea. Să luăm acest caz, cel al Vetei. În ’89 nu era menajera nimănui, cu alte cuvinte, nu depindea de nici o decizie arbitrară, de nici o cucoană privată, care, uite, atunci când pleacă la Oxford o roagă să-i ia cățelul la ea câteva zile. La vremea aceea, noi două eram destul de omogenizate. Tovarășul, în atotcuprinzătoarea sa înțelepciune, anunțase de fapt la Congres că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe criterii politice și trebuie să aibă drept contraparte un drept de intrare în alte țări. Am subliniat, în final, că autoritățile române nu pot să devină o secție a serviciilor de emigrație americane, să se înscrie într-un proces arbitrar de selecție și că România, fiind un stat suveran, înțelege să fie respectată ca atare. S-a așternut o tăcere stânjenitoare și nu a mai urmat nici o luare de cuvânt. Evident, delegațiile celorlalte state occidentale erau stânjenite de turnura pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
urmat Păcii de la Westfalia (1648) consemnând sfârșitul Războiului de Treizeci de Ani, în care țările mici și mijlocii de pe continent au fost tratate ca obiecte, iar nu ca subiecte ale istoriei. Destinele lor au fost hotărâte, în consecință, prin decizii arbitrare ale marilor puteri dominante, celor vizați refuzându-li-se cel mai adesea chiar și dreptul elementar de a fi audiați. Odată cu adoptarea Regulilor de procedură de la Dipoli se inaugura o eră nouă, semnificând un curs nou în abordarea și soluționarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
într-o singură societate va pune vreo problemă? Grimus este vesel și optimist. Diferențele sunt prea mici ca să conteze, spune el. Sper că are dreptate. Liv trecu iarăși mai departe. Insula Calf, ziua întâi 1 ianuarie, ziua Lunii Data este arbitrară. Dar am putea totuși să începem cu începutul. Acum suntem pe insula Calf, într-un oraș numit simplu K. Grimus s-a dovedit a aranjat foarte inteligent acest început: printr-o folosire abilă a Trandafirului, a făcut astfel încât toți cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în așa fel încât pare urâtă sau cel puțin se plasează în imediata vecinătate a urâtului”. Bizarul reunește “din capriciu” ceea ce ar trebui să apară diferențiat și desparte ceea ce ar trebui să fie unit. Acest joc al întâmplătorului și al arbitrarului reprezintă un aspect important în producerea comicului, întrucât acestea au capacitatea de a parodia, “prin lipsa de măsură subiectivă, urâțenia întâmplării nefaste și a arbitrarului său. Întâmplătorul și arbitrarul se înalță de la urât la trasfigurarea comică prin bizar și baroc
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
diferențiat și desparte ceea ce ar trebui să fie unit. Acest joc al întâmplătorului și al arbitrarului reprezintă un aspect important în producerea comicului, întrucât acestea au capacitatea de a parodia, “prin lipsa de măsură subiectivă, urâțenia întâmplării nefaste și a arbitrarului său. Întâmplătorul și arbitrarul se înalță de la urât la trasfigurarea comică prin bizar și baroc, prin burlesc și grotesc”. Fiecare dintre aceste forme păstrează o proporție considerabilă de urâțenie, dar fiecare are capacitatea de a se transforma în comic. De
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ar trebui să fie unit. Acest joc al întâmplătorului și al arbitrarului reprezintă un aspect important în producerea comicului, întrucât acestea au capacitatea de a parodia, “prin lipsa de măsură subiectivă, urâțenia întâmplării nefaste și a arbitrarului său. Întâmplătorul și arbitrarul se înalță de la urât la trasfigurarea comică prin bizar și baroc, prin burlesc și grotesc”. Fiecare dintre aceste forme păstrează o proporție considerabilă de urâțenie, dar fiecare are capacitatea de a se transforma în comic. De altfel, “în comic este
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
umorul negru și gluma macabră, știut fiind faptul că urâtul nu poate fi dominat decât dacă este tratat într-un registru comic. „Lupta dintre carnaval și post” P. Bruegel Aspectul serios al realității este deseori persiflat de “exuberanța parodică a arbitrarului” specifică burlescului. În interpretarea lui Al. Ciorănescu, burlescul “își propune ecuații între abstract și concret - dar un concret ales la nivelul cel mai scăzut cu putință - reunind nobilul cu grotescul și frumosul cu urâtul” (Barocul sau descoperirea dramei). Repertoriul burlesc
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Mediu Evul Mediu a fost un timp privilegiat pentru reprezentările urâtului utilizate în scop moralizator. Reputația de “ev întunecat” i se trage de la iraționalismul vremii, de la caracterul închis al acestei lumi ce se hrănea din propriile imagini, din propriile deformări arbitrare. Ființe aberante, monstruoase decorează catedralele, făpturi de coșmar invadează artele vizuale; în fine, arta este din ce în ce mai puțin un obiect al contemplării, nu mai există idealuri, ci doar spaime. Concepția dualismului forțelor binelui și ale răului devine principiul de bază al
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
de sfârșit. Dialogurile se topeau încet, måsurate de lini¿tea care avea darul, întotdeauna, de a iscă întrebåri nerostite. Așteptarea, tåcere mascând ipotezele, ipostazele. În jurul mesei, totemice entitåți, dezvåluind necesitatea vechimii de a uză de cât mai multe variante ale arbitrarului, în efortul de regåsire a rezonantei adecvate structurii întregii creații. Puse palmele pe hârtia moale, adåpându-și gândul din fântână simbolurilor, pline de energie, si graiul se desprinse de trup. O urmare fireascå, rostirea și rostul contopindu-se. Chipurile celor care
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
găsise în ideea asta un agent de dizolvare definitivă a căsniciei lor. Era desigur ideea ei fixă; opera nouă la care lucra cu aceeași pornire lacomă care o caracteriza, cu aceeași forță impulsivă. Mijloacele, ca de obicei, erau sumare și arbitrare. Dar era mai ales, in acea patimă nouă, cine știe ce tainică și sașie meșteșugire a inconștientului. La un moment, vorbindu-se de sănătate, Lenora inventă o expertiză de carne tare și sănătoasă asupra Elizei. Fu apoteoza. Doru trecu în casă cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
viața - această redută inexpugnabilă ce nu poate fi subjugată și dominată decât de oamenii puternici, cu caractere tari. Ocrotitoarea mea astrală m-a protejat și sprijinit în multe privințe d ar m-a și trădat alteori, lăsându-mă pradă jocului arbitrar al întâmplării. Implor steaua ce mi-a fost hărăzită ca măcar de acum înainte să mă apere de alte împrejurări nefericite ce s-ar putea ivi în calea mea. Pescuitor de stele Noaptea s-a insinuat tiptil, fără să se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
însă, se fac toate experiențele. Înaintea lui Kafka, Kleist a creat un erou caracterizat printr-o mare voință de acțiune (Michael Kohlhaas). Unui țăran, crescător de cai, i se ia, tot de la un castel, un cal, la trecerea unei bariere arbitrare, este pus la muncă și adus în stare de plâns. Țăranul năvălește cu argații săi asupra castelului, îi dă foc și cere apoi prințului elector pedepsirea vinovatului și înapoierea calului, dar pe care castelanul să-l hrănească el însuși cu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mai bine pentru el să nu aibă absolut nici o legătură cu refacerea Muntelui Hiei. Și nu era recomandabil să se întâlnească nici cu marele preot. Până aici, Mitsuharu putea să judece destul de clar, însă de ce păruse Mitsuhide nemulțumit de respingerea arbitrară a mesagerului și de refuzarea petiției? În esență, nu părea deloc satisfăcut de felul cum tratase Mitsuharu situația. Ce fel de plan ticluia Mitsuhide, cu Muntele Hiei în centru? În mod vădit, vizita lui Mitsuhide avea să constituie prilejul perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]