6,861 matches
-
Cântec sub vremi ... !” aduce un frumos elogiu cântăreței Natalia Gliga, originară din Cașva mureșeană. Mariana Cristescu se slujește și de mărturisirile artistei despre viața ei de scenă, unde a avut modele de marcă, printre care pe Maria Tănase. Despre originea ardeleană a celui mai bogat român din lume, Hasso Plattner, din Slimnicul Sibiului, Mariana Cristescu scrie în articolul „Români și ... români!” - prilej cu care îi face istoricul familiei, după datele existente în documente. Tot despre români celebri, de data aceasta despre
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
l-a iubit foarte mult. Maria se va lega de Oradea însă doar când va ajunge regină, mai precis după Primul Război Mondial. Venind cu trenul direct de la București, de la Oradea își va începe apoi cuplul regal al României turneul ardelean de mare entuziasm popular, din primăvara anului 1919, care marca preluarea Transilvaniei sub noua coroană. O a doua călătorie la Oradea va fi întreprinsă cu ocazia susținerii trupelor române ajunse la Tisa, în ofensiva lor antibolșevică, ce avea să se
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
George Coșbuc 8. 11:00-11:15 Dumitru NOANE: Cetăți Dacice în nord-vestul României 9. 11:15-11:30 Prof. Dr. Alexander RODEWALD (Germania) și Georgeta CARDOS: Dacii - punte genetică între populații 10. 11:30-11:45 Prof. Mihai POPESCU: George Coșbuc, dacolog ardelean 11. 11:45-12:00 Octavian SĂRBĂTOARE (Australia): Dacism și neo-dacism: încotro ne îndreptăm intru trezirea neamului românesc 12. 12:00-12:15 Prof. Univ. Dr. H.C. Liviu Alexandru Sofonea: Ancestralitate → Contemporaneitate → Viitorime 13. 12:15-12:30 Livia PISO: Originea ancestrala a nobilimii
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Trifan - Ploiești / România Anastasia Dumitru - Constantă- România Diana Vrabie - Bălti, Republica Moldova Valentina Bișog / Valentina BECART (pseudonim literar)- Pașcani / România MENȚIUNI SPECIALE PROZA Laurian Lodoaba - Lugoj / România Liliana Moldovan -Tg. Mureș / România Ottilia Ardeleanu / Năvodari / România Ion Turnea - Caransebeș / România Liliana Ardelean - Timișoara-/ România Florentina Loredana Dalian - București / România Ladislau Dardici - Deva / România Tudosia Lazăr - Galați / România Nicolae Baldovin - Roșiorii de Vede / România Jules Cohn Botea - București / România Silvian Floarea / Giurgiu / România Mioara Ianvu Bratosin / Constantă / România Oleg Carp - Chișinău / Rep. Moldova
PREMIILE CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ STARPRESS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349130_a_350459]
-
IMM-uri în țara noastră, la ora actuală. Cu toate acestea... „Știu că vă convine să aveți un eșantion fixat în milioane de imigranți, dar ați importat nu numai date, ci și probleme", a ținut să atragă atenția dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene "Petre Dulfu", instituție coorganizatoare a evenimentului, care a precizat că " În fața realităților contemporane, cel mai sedentar popor al Europei se dovedește a fi cel mai migrator". Românii constituie cea mai importantă comunitate de străini din Italia, iar
PROBLEMELE ROMÂNILOR CARE MUNCESC ÎN ITALIA, LUATE ÎN DEZBATERE LA BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349153_a_350482]
-
mai mult decât simplele noastre funcțiuni biologice” Venindu-mi greu să vă îndepărtez de o tematică atât de importantă, vă recomand să citiți în paginile acestui număr al revistei și „JURNALUL CĂLUGĂRIȚEI - Poveste de început”, autorul povestirii fiind doamna Liliana Ardelean. Să sperăm că, în numerele viitoare, doamna Liliana va prezenta întreaga sa carte, ce mi se pare a fi deosebit de atractivă în conținut. Și dacă tot am ajuns la capitolul „cărți”, vă semnalez „Cartea cu prieteni”, autor fiind domnul Aureliu
INVITAŢIE LA LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349205_a_350534]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DE N-AI FI TU... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De n-ai fi tu, aș rătăci bezmetic, Fără o țintă, fără viitor, M-aș strecura, precum un infractor, Prin reverii sau nori, trăind frenetic. De n-ai
DE N-AI FI TU... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348538_a_349867]
-
n-ar fi altcineva, M-aș pedepsi crunt cu singurătatea, Dar arogându-mi, totuși, libertatea De a-mi închipui c-ai exista... (poezia care mi-ar fi plăcut să-mi fie dedicată) Referință Bibliografică: De n-ai fi tu... Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DE N-AI FI TU... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348538_a_349867]
-
c-ai exista... (poezia care mi-ar fi plăcut să-mi fie dedicată) Referință Bibliografică: De n-ai fi tu... Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DE N-AI FI TU... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348538_a_349867]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DE N-AI FI TU... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348538_a_349867]
-
vandabil. Născut la Focșani - Vrancea pe 28 martie anul 1905, Ernest Bernea a copilărit la Brăila, unde și-a făcut studiile primare și liceale. Tatăl său, Marcu, era țăran moldovean din împrejurimile Galațiului, iar mama sa, Tudora, era fiica unui ardelean ajuns cărăuș în port. Copilăria aspră, știrbită de neajunsuri, petrecută într-un cartier muncitoresc, l-a marcat definitiv. Până la sfârșitul vieții s-a mulțumit cu un trai auster, chiar sărăcăcios. Încă de la 13 ani, având tatăl grav bolnav, fratele mai
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
și maramureșene: „Nu sunt mulți soliști de muzică populară care să-și fi păstrat cu vigoare și prospețime, de-a lungul a peste cinci decenii, ca Nicolae Sabău o prezență atât de marcantă în pleiada iluștrilor maeștri ai genului.” ( Teodor Ardelean ); „Ajuns la vârsta patriarhilor, Nicolae Sabău este un artist-simbol care susține meșter-grinda folclorului în fața muzicii orășenești. Și-a îndeplinit misia ce o avea pentru neamul său campestru, însă nu se oprește aici, ci îi ajută pe tinerii interpreți să intre
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și cu doinirea și cântarea din ceteră a țăranului aprig la faptă și domol la vorbă, așa cum se află în Ardeal. Poemele par bucăți rupte din sine, mici povestiri și legende, evocări ale unor chipuri dragi
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
calea pelerinului și-i arată drumul drept spre Lumină. Urmă încrustată în granitul ființei. În numele fiecăruia. În inimă. În plămada de suflet. Urmă de neșters pentru că nu e înscrisă în slovă, ci încrustată cu lacrimi și sânge, în cartea fiecăruia. Ardeleanul știe că va da seamă pentru orice cuvânt risipit, pentru orice pumn de țărână lăsată în voia sorții. El se consideră responsabil pentru această părticică de țară mirifică în care a văzut lumina. Datoria sacră a ardeleanului este să nu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în cartea fiecăruia. Ardeleanul știe că va da seamă pentru orice cuvânt risipit, pentru orice pumn de țărână lăsată în voia sorții. El se consideră responsabil pentru această părticică de țară mirifică în care a văzut lumina. Datoria sacră a ardeleanului este să nu uite nimic din tot ce au pătimit înaintașii, să nu distrugă nimic din vestigiile istoriei îndepărtate sau recente și să ofere urmașilor ROTUNDUL iubirii lor de țară. Rotund ce nu poate fi știrbit în nici un chip. Istoria
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
când trece apa-n râu, / E cumpăna dreptății ce-mi saltă ori se-nclină / Spre brațul cu dreptatea curată, fără vină”. În anotimpul de aramă, poetul e predispus melancoliei și dorurilor în poeme foarte frumoase, cum e cel numit: “Toamna ardeleană” (Dor de Nichita). Un oarecare sarcasm și umor amar străbat poemul Aceleași subiecte (Ioanii), în care poetul filozofează asupra stării de azi a satului românesc : Cine a zis că a murit Rebreanu / Ori Goga, Eminescu sau Coșbuc, / Și n-are
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
stăpânitorii romani, care vorbeau limba latină, în contactul cotidian cu învinșii, i-au determinat să le vorbească limba, mult mai evoluată decât limba dacilor, o limbă primitivă, barbară, probabil greu de vorbit. Această teorie ne-au „dăruit-o”... „ corifeii școlii ardelene”(Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare cu cele latine. Că fenomenul de latinizare s-a produs prin mai multe „ajustări” ale cuvintelor latinești
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
raman a generat limba latină priscă prin asimilarea de termeni din idiomurile: etruscă, ligură, sabină, venețiană și altele...” Nodul gordian După aflarea acestor informații, mi-am pus întrebarea: atunci, cum rămâne cu teoria latinistă a limbii române formulată de „Școala Ardeleană”? Tot autorul mi-a răspuns la pag.112, unde îi numește pe iluminiștii Școlii Ardelene „gruparea iezuită a inchizitorilor de la Blaj” (am rezerve față de această „definiție”). Apoi face precizarea că: „în lucrările publicate de ei este cuprins programul de mistificări
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
venețiană și altele...” Nodul gordian După aflarea acestor informații, mi-am pus întrebarea: atunci, cum rămâne cu teoria latinistă a limbii române formulată de „Școala Ardeleană”? Tot autorul mi-a răspuns la pag.112, unde îi numește pe iluminiștii Școlii Ardelene „gruparea iezuită a inchizitorilor de la Blaj” (am rezerve față de această „definiție”). Apoi face precizarea că: „în lucrările publicate de ei este cuprins programul de mistificări asupra istoriei, limbii și bisericii ortodoxe române...”. Și enumeră 9(nouă) mistificări prin care desființează
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
să le dăm votul. Să iubesc această țară? M-ar pedepsi bunul Dumnezeu cu meteoritul rătăcitor care a distrus dinozaurii. Azi dinozaurii s-au cocoțat prin înălțimile casei aleșilor POPORULUI să se apere de inundații. Nu și de meteorit. Ei Ardeleanul nu gândește așa. E din alt aluat. Poate îl ajută și biserica care cere să te ajuți singur muncind spre a obține și ajutorul lui Dumnezeu. Ardelenii se asociază în mari holde cât vezi cu ochiul dar își iau fiecare
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NOSTALGIE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Degetele reci și ude ale ploii Îmi bat în geam ... Sunt singură și tristă... Căderea frunzelor mă deprimă... Un vânt pribeag Șuieră amenințător, Spulberând picăturile Ce sărută grăbit
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349948_a_351277]
-
văd Și doar eu le simt ... Jocul ploii mă amețește Cu zburdălnicia lui. Am uitat de ce plâng, De ce bătăile inimii palpită, înfiorate, Și nici măcar nu mai știu De ce e atât de toamnă în mine... Referință Bibliografică: NOSTALGIE DE TOAMNĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1357, Anul IV, 18 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349948_a_351277]
-
inimii palpită, înfiorate, Și nici măcar nu mai știu De ce e atât de toamnă în mine... Referință Bibliografică: NOSTALGIE DE TOAMNĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1357, Anul IV, 18 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349948_a_351277]