5,714 matches
-
T.U., Sibiu, 2010 -, cu un titlu ușor ironic, ușor desuet, ușor nostalgic, este încadrabil în postmodernism, chiar dacă artistul se revendică sau nu de acolo, fiindcă aduce în poezia sa o mulțime de argumente care o pot situa în acest areal, destul de larg nu numai în literatura noastră. În vers liber, evitând adesea orice punctuație, uneori cu elemente de metapoem (de absint o să mai auzi probabil și în alte texte), cu ecouri dinspre creația lui M. Sorescu, a lui N. Stănescu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
creației lui Emilian Marcu -, poetul construiește, cu minuțiozitate, o alegorie a actului creator, pentru care cuvântul este unealta cea mai de preț, atotputernică, din moment ce cuvintele tăinuiesc istorii necunoscute și sunt fructele gândului mustind. Un spațiu privilegiat între toate, care formează arealul stăpânit de Grădinar, este Ostrovul, către care călătorește - pe mâini cu mirare, cu iarbă pe pleoape, în zori, peste plaur și printre gheizere fără sfârșit / Prin filtrata lumină de la arteziene - perechea primordială sau doar cea ideală, trecând prin zona galactică
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
înviere. // Aș fi putut, dar oare cine știe / De-ai fi rămas, prinsă-ntre ziduri, vie? Sonetele lui Emilian Marcu se dezvoltă pe două planuri, al sufletului și al lumii exterioare, cel de-al doilea fiind reper, termen de comparație, areal din care sunt selectate datele cu ajutorul cărora se întocmește imaginea desăvârșirii (Ce trup frumos de fată tot cată să se mire / În trupul meu ca-n trupul unui mit?), dar ochiul îndrăgostitului are forță cvasidemiurgică, idee regăsită, de pildă, la
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
N-ai ce face cu prea multe vieți, din moment ce Restul e totul, când Așa cum stau / cu spatele la soare / ce pavăză bună sunt / pentru pământ... Macarale, betoane, scări de bloc, străzi, case demolându-se și case noi, colțul străzii, apele Dâmboviței etc., arealul orășeanului, imagini din orașul tentacular creează nevoia de prezervare a inocenței, ca garanție a trăirii autentice sau, cel puțin, ca promisiune a posibilității de a se refugia, din când în când, acolo (în raniță să ascunzi plânsul tău de copil
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
superficial, concretul, în felul acesta producându-se eliberarea de prezentul a cărui presiune nu e însă strigată, ci doar sugerată. O rețea lexicală, bine reprezentată în poemele de început - cantonul, cantonierul, șinele, terasamentul, liniile de cale ferată etc. -, punctează un areal cu o simbolistică densă, cuprinzând între semnificații și pe cea a libertății genuine, fruste, pe care o reliefează, prin contiguitate spațială, în primul rând, semantica rusticului, a campestrului, liantul fiind copilul / copilăria. Pe de altă parte, în atare contexte, linia
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ingrediente potențează spectaculozitatea poemelor: Vezi macabeii /nori mă înveșmântă / vino în loja marelui calvar / avar în har octombrie amar / m-a prohibit vestală la cuvânt. Vocabulele sunt / par folosite adesea pentru eufonie, dar au, totodată, menirea de a descrie un areal spiritual dominat de lirism (indus, adesea, de referirile la o floră prețioasă, exotică, ornamentală, care conferă noblețe imaginilor - vizuale, olfactive -, reprezentată de agave, hiacint, smirna, chiparoase, mirt, iriși, dar, cu precădere, de crinul - simbol heraldic, emblemă a purității -, în stare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
care, parcă nu se mai sfârșește, din cămara ei, cerească, de unde curge, la infinit,în același timp cu vântul, cu furtunile și cu gerul năpraznic. Stratul de omăt variază între cinci-zece centrimetri, și doi, doi metri și jumătate. Depinde de areal. Depinde de închiderea ori deschiderea porțiunilor de teren întâlnit în cale. Oamenii apți de muncă se mai luptă cu intemperiile. Cei mai slabi,înfundă ascunzișurile de prin case, de prin altfel de adăposturi, permanente sau temporare, după cum a dat cel
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cantitativ, cât și calitativ între factorii personali, caracteristici subiectului (nivel de dezvoltare, grad de sănătate mentală) și cei sociali (contextul facilitator pentru actele infracționale). Numeroase teorii susțin existența unei subculturi delincvențiale, ceea ce explică creșterea gradului de infracționalitate într-un anumit areal geografic. Astfel, sistemul de norme și valori, atitudini și conduite specifice acestei subculturi contribuie la promovarea și menținerea fenomenului delincvențial. În acest sens, amintim "teoria asocierii diferențiale" conform căreia actul deviant survine în condiții sociale favorabile: "situația adecvată ar rezulta
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fi apreciată, fără a exagera, drept o consecință a interacțiunii directe dintre specificitatea existențială și culturală a eșantionului și cea fenomenului infracțional (Preda, 1998). Teoria asociațiilor diferențiale E. A. Shutherland este cel care a formulat această paradigmă în urma analizei delincvenților în arealul urban; acesta consideră comportamentul criminal condiționat nu de caracteristicile biofiziologice sau psihice ale individului, ci de specificul comunicării din interiorul grupului de referință, de unde individul "absoarbe" cultura și se conformează regulilor și normelor sociale și legale. Autorul consideră că pentru
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mult, apare "miopia socială" (T. Pitulac, 2000), astfel că tendința spre acte antisociale crește foarte mult. De asemenea, aglomerarea orașelor, având ca urmare limitarea libertății și a spațiului de mișcare intensifică tendința de agresiune, tensiuni în relațiile sociale. Orașul, ca areal sociogeografic, impune anumite norme și reguli care pot fi greu de asimilat de către indivizii din mediul rural și care sunt de curând veniți în urbe. Din punct de vedere al nivelului de instruire se pot stabili diferențe doar din punct
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Numeroase studii de specialitate (Voinea, 1999) au evidențiat unele diferențe semnificative doar la nivel comportamental și volitiv, în modul de a acționa și reacționa într-un anumit cadru psiho-social și în maniera de a soluționa anumite conflicte apărute în acest areal. Astfel că analizele asupra personalității infractorului au vizat în primul rând acele trăsături stabile înregistrate în cazul celor care emit o serie de acte împotriva semenului sau împotriva legii. O deosebire marcantă între personalitatea infractorului și cea a individului obișnuit
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
extazul mistic reflectat în unele lucrări de artă precum cea a lui Bernini, poate fi considerate ca un act de degenerare interpretativă. Pe de altă parte atitudinea unor pretinși mistici sau a unor falși artiști ce prin creațiile lor infestează arealul artistic cu lucrări ce au o influență nefastă asupra comunității este un act de degenerare socioculturală inconștientă sau, uneori conștientă și rău intenționată. Nordau exemplifică în cercetarea sa cazul prerafaeliților: Această caracteristică a misticului nu se aplică așa de complet
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Reacțiunea aceasta împotriva doctrinelor și operelor artistice anterioare ar putea fi urmărită în aproape toate țările, căci - cu toate aspirațiile spre o izolare etnică - viața intelectuală a Europei a prezentat aproape constant, în ultimul timp, un ritm unitar”. Semnificativ e arealul „precursorilor” indicați: „vizionarismul delirant al lui Blake” și „misticismul profund al lui Yeats”, acmeismul lui N. Gumiliov, ego-futurismul lui Igor Severianin și cubofuturismul lui Hlebnikov, Lautréamont, Jarry (priviți ca „dezechilibrați”) și Rimbaud, Rilke, Werfel și Hoffmanstahl, poezia - aflată la antipozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și considerăm că cititorul poate zăbovi pe paginile cărții, într-un moment de liniște și meditație. Laura Văceanu, 22 noiembrie 2010. POEZIA FEREASTRĂ SPRE LUME Unul dintre poemele fascinante ale Taniei Nicolescu, poetă trăitoare în Tulcea dunăreană și-n întreg arealul literar românesc este: Copil în iarbă - tot universul este o buburuză În vorbe puține răspunde la întrebările eterne: Cine? Unde? Ce face? Copilul, copilul universal, brâncușian, adică statuia curiozității și a inocenței de oricând. Unde? În iarbă. Și deodată localizarea
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
fost și au rămas indispensabile și hotărâtoare. De aceea ni se pare oportună și de mare interes elaborarea unei lucrări, de o netăgăduită actualitate, menită să aducă contribuțiile științifice necesare pentru înțelegerea corectă a evoluției etno-demografice și culturale din unele areale geografice, mai ales a acelora unde intensitatea locuirii umane de-alungul timpului a fost deosebit de mare și a influențat direct habitatul uman din zonele învecinate, cum este cazul bazinului hidrografic al Bârladului din spațiul est-carpatic. În ansamblul acestor utile și interesante
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alogene. Ca rezultat al acestei analize, autorul formulează o serie de aprecieri și puncte de vedere noi, menite să aducă un spor de clarificări, contribuind astfel la mai buna cunoaștere a evoluției etno-demografice și culturale dintr-o importantă zonă a arealului de etnogeneză românească. Pentru realizarea demersului propus, s-a considerat utilă și alcătuirea unor numeroase tabele statistice și comparative, diagrame și scheme sinoptice, care întregesc ansamblul demonstrației. Noile puncte de vedere, reieșite din analiza menționată, sunt reluate în amplul capitol
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în cuprinsul monografiei, relevând permutări de populații, datorită factorilor interni și externi, determinând plecări, reveniri, sau, dimpotrivă, locuiri neîntrerupte în unele microregiuni (Anexa 2, hărțile I-III). Considerații metodologice (obiectivele urmărite, abordarea tematicii, structura lucrării) Preocuparea pentru valorile culturale din arealul geografic menționat a fost dublată și de necesitatea constituirii unui scurt, dar concis repertoriu arheologic, susținut de rezultatele cercetărilor de teren (de suprafață ori sistematice), efectuate cu mai mult timp în urmă sau recent, prin verificarea și actualizarea punctelor respective
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
într-o permanentă schimbare. Din punct de vedere al interpretării informației, ca rezultat al analizei culturii materiale a siturilor arheologice, s-a recurs la paralela între progresul comunităților umane din Bazinul Bârladului și cele din restul Moldovei, integrând astfel vestigiile arealului respectiv în cuprinsul teritoriului est-carpatic românesc. În cazul tematicii alese, o parte dintre descoperirile arheologice corespund primei culturi romanice, din secolele V-VII, iar conform datării acesteia a trebuit să luăm în discuție și acele vestigii ale bazinului care, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specifice fiecărei culturi, preferând să asociem elementele componente secolelor VIII-XI, pe baza similitudinilor existente între perioadele preliminară și clasică a culturii Dridu. Analiza arheologică pe care ne-am propus-o, în vederea confirmării sau infirmării unei evoluții etno-demografice și culturale, pentru arealul stabilit, a urmărit o gamă vastă și variată de elemente ale activității umane: tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic cu componente locale sau cu elemente ce ilustrează influențe externe, precum și aspecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte vestimentare, unelte și arme) de la Dănești, C.F.R. Dodești-Viișoara, Dumeștii Vechi-Dumești, Pogonești, Bârlad-Parc (Vaslui), Umbrărești și Drăgănești (Galați). Din diferite motive, din 1990 și până în prezent nu s-au mai descoperit la fel de multe situri arheologice ca în perioada anterioară, în arealul geografic dominat de bazinul hidrografic al Bârladului, specifice secolelor VI-XI. Dintre rarele descoperiri, de dată recentă, amintim două așezări Dridu, identificate cu prilejul cercetărilor de suprafață (2002-2009), de pe teritoriul comunelor Vinderei și Zorleni - Vaslui, săpăturile preventive de la Negrilești - Galați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Țuguieta, unde colegii noștri au cercetat un mormânt dublu turanic. Cum e firesc, demersul acestei monografii arheologice reflectă stadiul cercetărilor actuale, o situație provizorie, ce va fi cu siguranță completată cu alte puncte, pe măsura apariției de noi descoperiri în arealul bazinului bârlădean. Conform istoricului cercetărilor, consistența activității științifice s-a înregistrat îndeosebi în perioada anilor 1950-1990. Beneficiile acestei etape fructuoase sunt datorate nu numai factorilor financiari sau politici, ci îndeosebi activității constante și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a vechilor vetre, încă din trecut (Preistorie și Antichitate). Condițiile favorabile (terenuri agricole, surse de apă, păduri, pășuni) au permis locuirea acestui spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și a vestigiilor arheologice încep să se stabilească temporar slavii, în regiunile extracarpatice ale spațiului românesc), cauzate de lipsa grupurilor de alogeni, fapt ce a permis un climat liniștit. În atare condiții, pentru etapa specifică culturii Costișa-Botoșana-Hansca menționăm prezența, în arealul geografic al bazinului bârlădean, a unui număr de 110 vestigii, situate în 88 de localități (Anexa 2, harta I), din care doar opt așezări au beneficiat de cercetări (sondaje ori săpături sistematice), iar alte 90 au rămas la stadiul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
toate „amenajările” cunoscute perioadei secolelor V/VI-VII (vetre sau cuptoare, gropi de provizii sau menajere etc.). Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic al Bârladului, deoarece apa este un element vital pentru existența și ocupațiile locuitorilor. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost mai dens populate, fapt demonstrat prin distanța relativ mică dintre câteva situri contemporane (cazul stațiunilor de la Dodești și Gura Idrici). Această situație impune două explicații plauzibile: locurile respective au dispus de condiții mai bune traiului, raportate la restul arealului, ori în afara acestor microregiuni nu s-au întreprins ample cercetări. Totodată, evoluția etno-culturală din orice regiune românească a fost determinată de factorii geografici, astfel că teritoriul inclus bazinului amintit dispune de un relief variat și armonios, compus din văi, terase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]