2,417 matches
-
el păștea oile pe moșiile boierilor și ara mai numai pentru trebuințele lui. Vechiului proprietar istoric, care avea o sinceră iubire pentru oamenii lui, cu cari trăise din neam în neam împreună, i s-a substituit noul proprietar parvenit sau arendașul grec ori ovrei, care nu vede în țăran nici pe compatriotul lui, nici pe creștin, nici pe om, ci o simplă unealtă de muncă, o vită de jug, un paria. De aceea se vor vedea pe moșiile a d-alde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
drepturile imprescriptibile ale cetățeanului, același om a devenit proprietar mare și ducea țăranii la muncă în cuști de câni ca ale hengherilor, iar noaptea, ca să nu fugă îi înconjura cu cercuri de fier cu țepi. Dosarele tribunalului sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
statului (între cari și Marcea ). Nerușinarea merge atât de departe încît asemenea lucruri nu se ascund cel puțin cu mai multă dibăcie. Acel Klaus este funcționar al județului, inginer plătit din bani publici. Iata dară pe de o parte prefectul arendaș al statului pentru mai multe moșii în județul ce însuși administrează și neplătind cel puțin arenda acelor moșii. Iată pe de altă parte omul lui de afaceri, epistatul, ocupând fără rușine și fără măcar a se ascunde postul de inginer
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întrebuințează timpul acelui inginer? A gera moșiile pe care le-a arendat de la stat pe față și fără, sfială. Căci din două una. Ori aceste moșii sunt în adevăr ale lui; atunci cum tolerează prefectul ca inginerul județului să fie arendaș? Ori, ceea ce se zice și este mai mult: decât sigur, acele moșii sunt arendate numai cu numele de zisul Klaus și sunt în adevăr ale prefectului? Atunci abuzul este încă mai strigător. Acum puteți înțelege ce se face cu zilele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
județean. Nu s-a putut completa două săptămâni și mai bine, fiind prefectul dus la Pesta fără concediu pentru a specula porcii săi, întovărășit și de veterinar, care, ca toți amploiații județului, sunt servitori particulari și epistați de moșie ai arendașului prefect. Este inutil a mai insista asupra abuzurilor de tot felul ale lui Simulescu, denunțate de o sută de ori în presa de toate nuanțele și rămase necercetate și nepedepsite până astăzi. {EminescuOpXII 399} Astfel se esplică că acest om
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mare, diplomați, balerine, judecători, săbiuțe politice vin a solicita cu multă umilință la ușa bancherului, care 20, care 60, care 100 de titluri provizorii. {EminescuOpXII 474} Bancherul de comerț are și el amicii lui: negustori angrosiști, proprietari mari, meseriași însemnați, arendași bogați, tot oameni cari 'și învîrtesc capitalul în sudoarea frunții, cu munca. Dar iată amicii unei haute banque. Le monde cum s-ar zice franțuzește, și le demimonde. Și credeți că refuză "înalta bancă" de-a le da acestor oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
continuă în contra acestor elemente și cu toate acestea la ce am izbutit? Șeful partidului liberal, poreclit și național, un grec, cei mai mulți din membrii acelui partid sunt venetici [în] tribunale și-n administrație greci, în armată greci, profesori greci, samsari, negustori, arendași greci, și așa in infinitum. În sfârșit am ajuns să le romanizăm limba - le-am botezat pielea pe românie. Dar ceea ce desperăm de-a le schimba vrodată este caracterul de ipocrit și de trădător. Constatăm cu adevărată mândrie că între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cicinca, . Zapisul a fost scris de către dascălul Ștefan . Moșia Frenciugi va fi moștenită de C. Burghelea, fiul lui C. Burghelea (trăia la 1915), care o vinde la mezat lui Sturzescu, de la care trece la D. Mavrocordat, apoi la Șelariu și arendașul Steiner, farmacist din Focșani, proprietarul din 1915 . În 1907 moșia aparținea arendașului evreu August Steiner care reclama la 19 martie că a fost . August Steiner identifică pe din Frenciugi: Gheorghe Pricopi, Chirilă Mihai, Manole Mihutescu, Toader Mihutescu, Toader Cociobanu (cel
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
moștenită de C. Burghelea, fiul lui C. Burghelea (trăia la 1915), care o vinde la mezat lui Sturzescu, de la care trece la D. Mavrocordat, apoi la Șelariu și arendașul Steiner, farmacist din Focșani, proprietarul din 1915 . În 1907 moșia aparținea arendașului evreu August Steiner care reclama la 19 martie că a fost . August Steiner identifică pe din Frenciugi: Gheorghe Pricopi, Chirilă Mihai, Manole Mihutescu, Toader Mihutescu, Toader Cociobanu (cel care l-a amenințat cu moartea În cazul nepărăsirii localității În termen
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Vieru, zis Albu, Ilie Ciumală, Ion V. Anastasici, Vasile Gri. Babuștei, Costache Bistriceanu, Dumitru Bontaș, Costache Aelenei, Cost. Savin, Dumitru Chifănescu, Cost. V. Vieriu, Vasile T. Mironeanu (minor), Manole Chirilă și Costache V. Chifănescu (minor), care au distrus din proprietățile arendașului. Proprietara moșiei Frenciugi În 1945 era Clara Scharf. Practicarea morăritului este atestată și de prezența morilor În Evul Mediu, dar și a celei de vânt la 1900 . Printre ocupațiile cu tradiție se numără și creșterea vitelor. Inventarul animal la 1900
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
bizantine. Ceea ce-i mai frumos e că se prefac a nu te înțelege. În zadar le-am spune "Nu există libertate a alegerilor" și le-am dovedi-o cu acte. "Luați", le-am zice, "listele electorale, ștergeți pe funcționari, pe arendașii statului și pe rudele acestora, pe datornicii statului și pe rudele acestora, adecă ștergeți pe toți a căror conștiință o puteți stoarce prin tiranie de partid și nu vă rămâne decât o mică minoritate". Din aceste mici minorități se compune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
traistă când merg la lucru de silă. D. Grăjdănescu a mai denunțat apoi efectul ce l-au avut circulările guvernului; ele au provocat conflicte în unele părți și în genere neîncredere între proprietari și locuitori, ridicând țăranilor tot creditul pe lângă arendași și proprietari; ca consecință, nemaiavând locuitorii mijloacele de a-și procura hrana zilnică, până la vremuri mai bune ar trebui ca guvernul sa le dea aceste mijloace. Trecând apoi la abuzurile administrației, d. Grăjdănescu, între altele, a citat un caz destul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
capitalistul străin nu se ia decât după un fapt pipăit și material, plata exactă a dobânzilor, ceea ce, slavă Domnului, am putut face până acuma. Cu ce preț însă? Numai noi o știm: cu sporirea dărilor, cu stoarcerea muncitorului, cu ruinarea arendașului și a proprietarului, în sfârșit cu rezultatul faimos constatat de însuși ziarul "Romînul" mai deunăzi în privința stării exportului și importului. Cât timp va mai merge astfel numai Dumnezeu o știe; și hârtiile turcești și egiptene se bucurau odinioară de cel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dacă poate, sărmana familie, cealaltă jumătate pentru a plăti cei 36 000 fr. leafa d-lor Cîmpineanu și Stătescu și la toți ai lor. Nu este dar de mirat că toți părăsesc o așa ingrată meserie. În loc de a fi plugar, arendaș, toți vor să se facă reversibili ca un Rosetti, patrioți ca un Cîmpineanu, boieri mari ca un Fleva și un Stătescu. De aici rezultă pentru țară, pe lângă sărăcirea materială, și anarhia morală și obșteasca declasare a tutulor. Un lucru numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rând ce li se cuvine s-ar fi cerut și la noi un medic al societății ca... Napoleon I. La noi patrioții de seama celor de sus se fac miniștri, deputați, directori de drum de fier, directori de Bancă Națională, arendași de moșii ale statului etc. etc. Nu e de mirare dacă bugetul cheltuielilor statului a crescut în trei ani cu 34 procente. Iată dar prețioasa descriere a demagogiei franceze coprinsă în volumul I al operei d-lui Teulescu, o descriere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am copiat legile acelor societăți și am creat un personal pe care nu avem cu ce-l plăti. Dar, se va zice, ce să facă acei nenorociți? Ei, apoi de ce să zicem aceasta numai de funcționari? Ce fac acei nenorociți arendași cari au sărăcit? Și ei au făcut tot cum a făcut administrațiunea, au cheltuit prea {EminescuOpXI 310} mult; familii numeroase și bogate, cu capitaluri, au ajuns să ceară. Ce fac comercianții români cari au ajuns în starea în care-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
președinți de tribunal cu patru clase primare, nici că se mai gândesc la altceva decât de a deveni funcționari. Cu chipul acesta vedem pe fiecare zi dispărând comercianții români din târgurile și târgușoarele noastre și înlocuirea lor prin străini; vedem arendași și mici proprietari sărăcind din cauza ignoranței și creșterei greșite a copiilor lor. Care ar fi acum cea mai potrivită școală, negreșit secundară, pentru toți aceștia, adică atât pentru comercianți cât și pentru proprietari și țărani, care să le dea cultura
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a spori în adevăr dările, netăgăduind-o aceasta, ca actualii patrioți, scrie în 1876 prefecților o circulară în care le zice următoarele: Evaluațiile actuale fonciare sânt cu totul minime față cu veniturile ce realizează proprietarii cu prețurile ce primesc de la arendași și chiriași după contracte lucrătoare, după cum avem exemplu arendarea moșiilor și ecaretelor statului cari, cu ocazia ultimelor licitații, au sporit în multe localități aproape cu 60 la sută peste venitul din trecut... Pe scurt, cerem să sporiți la îndoit venitul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
preț foarte mare, mult mai mare decât cel mai urcat preț al pământului proprietății mari. Pentru ce această nedreptate? Pentru ce în aceeași localitate să admită două moduri de estimațiune; pentru ce, dacă pământul cultivat cu bani de proprietar sau arendaș se evaluează de exemplu cu 20 lei falcea, acel cultivat de sătean însuși să fie evaluat de 30 sau 40 lei falcea? Pentru ce această nedreptate? S-a răspuns că țăranul muncește singur pământul său și prin urmare nu are
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
său și prin urmare nu are cheltuieli de exploatare. Iată o monstruozitate! Agenții numiți după modul espus păreau a nu pricepe teoria elementară că munca țăranului e tot așa de bine un capital întrebuințat la exploatarea pământului ca și banul arendașului și că acest capital se scade din venitul proprietății. Locuitorii, pierzîndu-și zilele, săptămânile prin târguri, așteptau rândul să fie judecate de comisiile de apel tânguirile lor și după toate acestea se întorceau cu lacrămile în ochi, căci nu se voia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de măsură a terenului. Cotul, o unitate pentru lungimi răspândită, era folosit pentru a marca lotul ce trebuia arat sau prășit ca parte a obligațiilor În muncă față de senior. Însă lungimile și lățimile măsurate În coți erau subiective. Seniorul sau arendașul erau tentați să Încerce să sporească obligațiile În muncă indirect, crescând lungimea unui cot, și, dacă reușeau să facă acest lucru, regulile formale privind corvezile nu erau Încălcate. Înainte de secolul al XIX-lea, cea mai des manipulată dintre toate unitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
India, sedentarizarea a determinat crearea unei noi clase. Plătind impozitele pe teren, membrii acesteia au devenit proprietari absoluți, cu dreptul de a lăsa moștenire și de a vinde pământul, situație fără precedent În regiune. În același timp, milioane de cultivatori, arendași și lucrători și-au pierdut drepturile cutumiare pe care le avuseseră asupra pământului și a produselor acestuia. Acei localnici care au deslușit primii misterele noii administrații funciare au avut o șansă nemaipomenită. Astfel, În Vietnam, secretarii și interpreții care serveau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Fondul Bisericesc mai era patron la 101 lăcașuri, iar străinii, evrei, armeni, polonezi, la 162, îndeosebi în zona dintre Prut și Nistru, unde 54 de biserici ortodoxe erau patronate fapt nemaiauzit în nici o provincie românească de mari proprietari funciari și arendași evrei, de confesiune mozaică. Arhivele din Cernăuți conțin numeroase plângeri și memorii ale locuitorilor din sate împotriva acaparării moșiilor, pășunilor și fânețelor de către coloniștii și imigranții străini. Preotul din satul Sf. Ilie, de lângă Suceava, scrie, la 24 februarie 1914, Consistoriului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se împuținează numărul lucrătorilor în Bucovina...". Putem conchide ca extrem de sugestivă relatarea din 29 aprilie 1898 a ziarului Patria, organul oficial al Partidului Național Român care scria, analizând situația creată în Bucovina: "țara e inundată de patroni străini, muncitori străini, arendași străini, funcționari străini, încât, fără exagerare, Bucovina face impresia unei colonii africane unde indigenii sunt cu desăvârșire sub ocrotirea acelora care au ocupat-o". Exemplele ar putea continua și spre a înțelege și alte fenomene: slaba reprezentare a românilor în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Regat, cât și în teritoriile rămase României după Septembrie 1940. În acest timp, îndeosebi în Basarabia - o puternică acțiune de colonizare evreească a creat în județele din Nord sate compacte de proprietari evrei. Evreii mai îndeplineau însă și funcțiunile de arendași de moșii, comercianți de cereale și produse agricole, mici comercianți și cârciumari la sate și constituiau îndeosebi în Moldova, Bucovina și Basarabia rețeaua de colectare a mărfurilor vândute sau cumpărate de țărani. b. - În industrie și comerț: După datele publicate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]