4,609 matches
-
și pentru eficientizarea altor metode (autoconvingerea, autostimularea, autoconstrângerea), pentru orientarea acțiunii și a motivației interne, cu condiția și a autoevaluării și autocorectării pe parcurs a rezultatelor obținute. De autoconstrângere • Autodezaprobarea prin exprimarea dezacordului propriu față de fapte, atitudini, exprimări, gesturi, interpretări, argumentări, concepții inadecvate, programe, proiecte, moduri de organizare sau de evaluare, explicații; • Autocomutarea, schimbarea intenționată a motivației, a activității, a metodelor, a stărilor afective, a gândurilor pentru evitarea de conflicte, autoapărare, autodetensionare, deconectare, inițierea altor acțiuni. • Autoimpunerea, autoordinul, autodisciplinarea dorințelor. • Autorenunțarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dar și pentru a pregăti și a exersa competența de a învăța continuu prioritar independent de-a lungul vieții și de a evita manifestări care anunță un posibil eșec școlar. 5.1.1. Evoluția metodelor de învățare condiții determinante Dacă argumentarea provine din abordarea prioritară a scopurilor educației actuale, orientate către formarea pentru o eficientă, de succes integrare viitoare în realitatea tot mai complexă socio-profesională, atunci să fie identificate și efectele esențiale asupra deciziei de reconcepere a tuturor elementelor sistemului educațional
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca obiective, cu reinterpretările psihologice sau sociologice ale proceselor învățării s-a afirmat și conceptul de strategie de învățare. Ca microparadigmă metodologică, strategia de cunoaștere aici reflectă nivelul și antrenarea capacităților cognitive în construcția învățării, utilizarea raționamentelor în înțelegere, interpretare, argumentare și analiză critică, utilizarea unor modele propriu verificate în rezolvarea situațiilor, problemelor, sarcinilor reale. Ea reprezintă o manieră globală de abordare, de proiectare și organizare, de urmărire a rezolvării practice a sarcinii, problemei, un element al artei unei astfel de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a explicației adevărului implică o metodologie de esență științifică, care să respecte rigorile ei, pentru formularea și apoi verificarea de ipoteze: logică, obiectivism, argumentare, identificare și interpretare de date/informații, semnificații, procesări mentale și practice, confruntare în contexte variate, comunicare, colaborare. Metodologia constructivistă arată cum se ajunge la clădirea înțelegerii de sensuri, semnificații, adevăruri științifice generale și particulare, indică proceduri, căi, utilizabile și de către
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
euristică de cunoașterea științifică, prin cercetare propriu-zisă: formularea de întrebări și ipoteze, observația, acțiunea directă de manipulare, cercetarea documentelor și a altor produse ale activității, conceperea planului de cercetare, analiza critică, tehnici de studiu individual, comparația, modelarea, studiul de caz, argumentarea, interpretarea multiplă, rezolvarea de probleme/situații, reflecția, tehnici de creativitate, tehnici de simulare ș.a. După cum nu pot fi separate aici metodele și tehnicile de comunicare în grup, conversația euristică, dezbaterea euristică, de colaborare și cooperare sau tehnicile metacognitive. Tabel 11
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare. • Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi explorarea ei mentală, lelor și erorilor independent, analiză a conflictului cognitiv constatat, comparare și diferențiere a altor opinii găsite, argumentare construită propriu, contraargumentare, comunicare cu sine, contraexemplificare, utilizarea a diferite limbaje în exprimarea reprezentărilor și rezultatelor. • Prin confruntare, negociere, dezbatere a propriilor reflecții în grup sau analize critice, comparative cu alte abordări, prin studiu independent, verbalizare a reflecțiilor proprii, efectuare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai eficientă procedură în clasa numeroasă este conversația euristică, cuplată cu explorarea directă și în grup. • Cele mai eficiente metode de cunoaștere științifică: experiențele directe, modelarea mentală, Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții informare nesistematizată, detalii, insuficienta argumentare, neprecizarea punctelor cheie, nesolicitarea prelucrărilor proprii și a reflecțiilor, neorganizarea finală a datelor, evitarea problemelor-conflict și a erorilor, limitarea la manual. utilizarea instrumentelor de organizare mentală euristică, interpretările variate, formularea de întrebări și ipoteze, efectuarea de structurări și restructurări, reflecția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elemente de metacogniție, implicarea motivației și a atitudinii, a abilităților acționale sau sociale. • Se afirmă pe fondul creării unor condiții favorabile pentru implicarea directă în rezolvarea de probleme reale, în formularea de întrebări și ipoteze de soluționare, de interpretări și argumentări proprii, în participarea la dezbateri. • Metoda îmbogățirii instrumentale a cunoașterii (Programul R. Feuerstein) valorifică tezele privind rolul învățării mediate, a posibilității de modificare a modului de cunoaștere și a creșterii potențialului de învățare, chiar în cazurile de relativă dezvoltare cognitivă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la nivel mintal sau aplicativ, ca artifacte. Acestea aparțin construcționismului (S. Papert, 1991). Capitolul 6 Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional 6.1. De la planificare clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă Argumentarea schimbării de paradigmă și în problematica pregătirii, conceperii și realizării acțiunilor educative este adesea raportată general la consecințele racordării educației la determinările date de dinamica dezvoltării societății, reținând câteva perechi de trăsături anatagonice, pentru paradigma societății industriale versus paradigma societății
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectarea era asociată cu o construcție (B. Wilson și Cole, l997a), supusă acelorași probleme ale cunoașterii: • procesarea informațiilor acumulate privind rezolvarea optimă a curriculumului, a situațiilor de instruire în anumite contexte pedagogice, • formularea de interpretări și reflecții posibile de făcut, • argumentarea deciziilor luate, • conceperea alternativelor de organizare după modelul strategic adecvat, • apelul la colaborarea în grup de profesori pentru obiectivizarea lor, • conceperea instrumentelor necesare ridicării construcției învățării, • urmărirea continuă a progresului acesteia după reglările necesare. Iar rezultatul concretizării acestei întreprinderi nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca prototip, cât și a instruirii, a obiectivelor specifice, potrivit pedagogiei competențelor, a specificului elementelor contextului și a propriei măiestrii pedagogice. De aceea afirmăm că proiectarea constructivistă aspiră să fie caracterizată ca fiind: • științifică (aplică criterii specifice de cunoaștere, de argumentare logică, de rezolvare, de verificare, de interpretare), • interpretativă (recurge la ipoteze, caută răspunsuri și căi alternative de concepere și realizare, adoptă criterii variate, determină formularea de reflecții) și chiar • critică (analizează obiectiv condiții, relații, restricții, obstacole, oportunități, limite, alte alternative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
suplimentară, comparare cu alte materiale sau modele, prin ordonare și triere a argumentelor, ideilor proprii, ca o primă confruntare, verificare, autoevaluare. 4. Confruntarea propriilor interpretări rezultate anterior cu cele oferite de către educator ca expert în problemă, cu modelul științific de argumentare. 5. Colaborarea cu ceilalți elevi asupra celor observate, asupra interpretării făcute și asupra completării ei prin extinderea contextului, chiar cu reluarea acestora. 6. Formularea, prezentarea și dezbaterea multiplelor interpretări conturate astfel ca semn al flexibilizării cognitive, sintetizarea lor de către educator
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în diferite contexte de învățare? Propriul experiment (2005-2008) a evidențiat unele dintre acestea pentru educatorul-proiectant al activității, prin recurs la paradigma constructivistă, cu depășirea anterioarei paradigme a instructivismului, a centrării pe educator: Aducerea în prim plan a propriei înțelegeri, interpretări, argumentări a caracteristicilor elementelor antrenate în contextul pedagogic, a relațiilor posibile între ele, a coevoluției lor, abordând alte metode, experiențe anterioare ca sugestii, iar nu în sensul imitației rigide. Acordarea unei atenții sporite pregătirii contextului pedagogic care să ofere oportunități, puncte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științific) și una procedurală (care exploatează alternative de proiectare, de soluționare, atât a proiectului ca prototip, cât și a obiectivelor, potrivit "pedagogiei competențelor"). De aceea și susținem că proiectarea constructivistă promovată este una științifică (aplică criterii specifice de cunoaștere, de argumentare, de rezolvare, de verificare), una interpretativă (recurge la ipoteze, caută răspunsuri și căi alternative de concepere și realizare, adoptă criterii variate, determină formularea de reflecții), dar este și critică (analizează obiectiv condiții, relații, restricții, obstacole, oportunități, limite, alte alternative posibile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acest context. Atunci trebuie găsite și alternative de verificare și apreciere valorică, de multiplicat posibilitatea de a atinge sensul real al evaluării dezvoltării complexe a personalității, în anumite momente, din perspectiva viitorului. Și din această aplicare diferită apare conflictul în argumentare, în interpretare: care (micro)paradigmă este mai eficientă, mai actuală, mai eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care (micro)paradigmă este mai eficientă, mai actuală, mai eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată pe analize, argumentare, raționalitate, ipoteze, cunoaștere științifică, simboluri, interpretare, abordare calitativă formativă, transdisciplinară, reglatoare). 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații Evaluarea poate fi abordată din mai multe perspective-paradigme, între care cea formativă rămâne actuală și tot mai mult valorificată, dar prin corelare cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasice la logica formării. • Într-un proiect, să fie utilizată fie în faza dezvoltării procesului de învățare, fie în acțiunile directe din clasă în etapa predării-învățării, fie înainte de sinteză, fie chiar în evaluarea sumativă. • Să se realizeze științific procesul decizional, argumentarea cauzală a ipotezelor formulate, fără generalizări incorecte, decât după mai multe experiențe, să se considere reușite a procesului ca o responsabilitate egală pentru educatori și educați. • Să se selecteze sarcinile, acțiunile care să fie evaluate, iar nu orice manifestare, dificultate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de reflecție). Cultura integrativă, activă, științifică rămâne domeniul major în societatea de azi bazată pe cunoaștere, pentru evaluarea nivelului de înțelegere a evoluției științei și tehnologiei cu rol tot mai important, afirmarea de interese și motivații, atitudini, competențe, distingerea între argumentarea științifică de cea simplă (raționalitate, formulare de opinii argumentate, confruntare de idei și teorii, afirmarea creativității, organizarea unui demers științific, formularea de reflecții critice, valoarea intrinsecă și extrinsecă a cunoștințelor științifice, aptitudini de cercetare științifică, realizarea de explicații științifice). Patru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variate, cum se integrează într-o judecată globală coerentă, cum se judecă evaluarea fiecărui educat, cum se descriu rezultatele. Problema indicatorilor este reevaluată acum, conform acestei noi abordări, fiind necesare în descrierea nivelului de atingere, a performanței, a reușitei, în argumentarea a cât s-a îndeplinit din criteriile de apreciere, cantitativă sau calitativă, prin constatarea și interpretarea rezultatelor obținute în situațiile, sarcinile complexe date. Ceea ce înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea finalizării obiectivelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe redactarea în scris a modului de construire a cunoașterii și a rezultatelor obținute: • descrieri, • relatări, • eseuri, • proiecte, • portofolii, • jurnale reflexive, • studii de caz, • planuri de idei, • reprezentări grafice, • scheme, • rețele de cunoștințe, • liste de cuvinte-cheie, • scenarii, • sinteze intrași interdisciplinare, • argumentarea unei alegeri, • analize critice, • comentarii personale, • comunicări științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea orală a modalităților și a celor învățate constructivist: • expunere proprie și argumentată fără puncte de sprijin, • prezentarea interpretărilor cu motivarea lor, • susținerea unui interviu specific
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură pe care o considerăm nonreprezentațională este diminuată dacă un comentariu pictural orientează interpretarea. În experiența trăită prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură pe care o considerăm nonreprezentațională este diminuată dacă un comentariu pictural orientează interpretarea. În experiența trăită prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și valorizat. Pornind de la acest principiu cadrul didactic va proiecta activități prin care să stimuleze participarea conștientă, activă a elevului și motivarea acestuia în vederea soluționării sarcinii primite. Trebuie să-i ofere posibilitatea de a emite variante de răspuns solicitându-i argumentarea propriilor idei și identificarea/precizarea soluției optime. Activitățile de abilități practice (conform principiilor curriculum-ului actual) încurajează inițiativa, stimulează creativitatea, oferă elevilor posibilitatea de a învăța prin descoperire, explorare /experimentare, elementele ludice acționând ca și catalizator în fixarea /aprofundarea unor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]