13,008 matches
-
erotica corpului este, așadar, o estetică a fragmentului întregit de amintirea a ceea ce am văzut într-un alt timp, anterior celui în care privim, aici și acum, obiectul. Cred că în bună măsură putem considera aceste viziuni, deopotrivă, anatomice și arheologice. În ambele cazuri, avem de-a face cu partea care evocă întregul. Poate de aceea, lecțiile de anatomie sunt frecvente în artele plastice, ca și expunerile „arheologice” ale corpului, de la celebra Venus din Milo la Rugăciunea lui Brâncuși. Și atunci
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
obiectul. Cred că în bună măsură putem considera aceste viziuni, deopotrivă, anatomice și arheologice. În ambele cazuri, avem de-a face cu partea care evocă întregul. Poate de aceea, lecțiile de anatomie sunt frecvente în artele plastice, ca și expunerile „arheologice” ale corpului, de la celebra Venus din Milo la Rugăciunea lui Brâncuși. Și atunci stăruie o întrebare: unde anume sălășluiește frumusețea și senzualitatea corpului? Istoria artei ne-a obișnuit atât de mult cu aceste expuneri parțiale, încât nu este de crezut
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
persoane alături de care să putem experimenta și dezvolta ceea ce simțim că trebuie să acceptăm în noi înșine. Omul are sădit în firea sa dintru început sentimentul religios, Există descoperiri ale manifestărilor de acest tip, din cele mai vechi timpuri. Săpături arheologice scot la suprafață dovezi incontestabile ale acestui lucru - ultimul site uimitor prin vechimea sa de peste 11000 ani îH (cu 5000 de ani inaintea piramidelor egipteme si a templului de la Stonehenge) este cel de la Gobekli Tepe (azi în Turcia) în apropierea
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
D. lonescu, în cartea „Prin Munții Mehedințiului", Scrisul Românesc, Craiova, 1977, p. 104 2. Dumitru Bălașa, Comunicare la al IX Simpozion Mehedinți Cultură și Civilizație, Drobeta Tr Severin, 12 mai 1986, publicat în Mitropolia Olteniei. 3. V .M..Măneanu, Vestigiile Arheologice șiTradiții Culturale, Editura Autograf, MJM, Craiova, 2009, p. 53 4. Paul Petrescu Pavel Ciobanu , Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin , 1983, p. 12 5. Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport Turism, București, 1990, p. 7-23 și vezi harta
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Gornenți, achiziționat Căzănești, L 722 centrul Ponoare, achiziționat Căzănești, L 631 Șișești, achiziționat Căzănești, L 719 centrul Băluța, achiziționat Broșteni, L720 centru din Vălcea [Romanii de Sus], achiziționat Căzănești, L 721 centrul Gornenți, achiziționat Căzănești.) 14. Varvara M. Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, p. 2002, 296, 297, 298. 15. Interpret de muzică populară zis și Albanezu Are un CD intitulat Sunt Băiat din Căzănești, după melodia cu același nume. 16. Unul din cele mai importante evenimente culturale de interes internațional
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
deosebit de interesante și captivante precum: Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li - patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh - insula amintirilor, Editura Prier, 2013, publicăm la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvara Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE Varvara Magdalena Măneanu, muzeograf Pe Ada Kaleh insularii își desfășurau viața în cele două mari cartiere, Varoș și Kale, străbătute de
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
Muhamedane, Editura Minerva, București 1977, p.304, 4. Ibidem, p. 369 5. Ibidem, p. 216 * informații culese de la Hamdi Salih , în 1987. ** idem, culese de la soția lui Hamdi Salih , în 1987. Capitolul III din lucrarea noastră Măneanu Varvara Magdalena, Vestigiile arheologice și tardiții culturale, Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 Referință Bibliografică: DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 892, Anul III, 10 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
și divin, aici este ținutul merelor de aur, al îngerilor și al Duhului Sfânt care a îndumnezeit mărginirea în nemărginire. Dovezile de iubire se adună în stații devenite sanctuare necesare argumentării. Aici este istoria începuturilor istorice, protoistorice și christogeneza: situl arheologic de pe dealul Cetății cu dovezi din epoca de bronz, din așezările Hallstatt și cultura Cucuteni; aici trecea drumul domnesc ce lega Baia de Suceava, marea cale strategică și comercială; aici este atestarea documentară din vremea lui Alexandru cel Bun; aici
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
pe aici au trecut cele mai vechi popoare, și fiecare a căutat să lase ceva urme despre trecerea lor. Prin acest articol vreau doar sa atrag atenția existenței multor lucruri pe care le ignorăm cu bună știință. Acele documente istorice arheologice, dar și a unor documente scrise, pe care mulți nu le cunosc. Este de datoria celor care ar trebui să se ocupe de aceste situații, și să facă eforturi modeste de a le scoate în lume. Din acest oraș s-
MOLDOVA NOUĂ LOCALITATE MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346448_a_347777]
-
între cele 56 de anexe ce nu ar fi „îngreunat“ prea tare cartea, de-ar fi fost trecute în cuprins, evidențiem: anexa nr. 1, D. Berciu, «Arta traco-getică», București, 1969, pp. 147 - 149, pagini în care-i vorba despre descoperirile arheologice din aria comunei Brădești, unde se fac prețioase referințe, între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
despre agricultura din comuna Brădești (8), despre industria locală și petrolieră (9), despre transporturi, comunicații, poștă (10) și despre comerț / cooperația de producție, desfacerea mărfurilor, Abrad Bank (11). (II) Macrosecțiunea Trepte în evoluția istorică are 10 capitole remarcabile despre descoperirile arheologice din aria comunală (1), despre atestarea documentară, numele satelor și etimologia acestor toponime (2), despre neamul boierilor Brădești (3), despre satul Brădești în timpuri evmezice (4), despre organizarea administrativ-judecătorească (5), despre „aspecte reprezentative ale istoriei naționale și ale satului nostru
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
venit cu o fotografie în care el era cu o diagonală. Poza nu era color și nu se vedea dacă cămașa era verde sau de altă culoare. El cu aplomb a zis că era cureaua de la port-hart, pe un șantier arheologic, când lucra la Sarmisegetuza.” Constantin Daicovicu pentru a-și menține privilegiile și cariera în ierarhia universitară clujeană a făcut compromisuri radicale sprijinind regimul comunist din România. A publicat texte de un oportunism ideologic greu de înțeles pentru un mare savant
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
începând cu secolul al VII-lea, poate părea un lucru îndepărtat de spațiul geografic tradițional creștin. Ce au însemnat arabii în istoria umanității, se cunoaște foarte bine, au realizat lucruri remarcabile în domenii dintre cele mai diverse, plecând de la descoperirile arheologice și continuând cu înfăptuiri deosebite în matematică, medicină, filosofie, literatură, arte, etc. Din păcate creștinii din Occident sau chiar cei din Europa de Est și Rusia uită uneori că religia creștină s-a născut în Orient, iar când vorbesc despre Orientul Apropiat
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
începând cu secolul al VII-lea, poate părea un lucru îndepărtat de spațiul geografic tradițional creștin. Ce au însemnat arabii în istoria umanității, se cunoaște foarte bine, au realizat lucruri remarcabile în domenii dintre cele mai diverse, plecând de la descoperirile arheologice și continuând cu înfăptuiri deosebite în matematică, medicină, filosofie, literatură, arte, etc. Din păcate creștinii din Occident sau chiar cei din Europa de Est și Rusia uită uneori că religia creștină s-a născut în Orient, iar când vorbesc despre Orientul Apropiat
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
interesa ce spuneau aceia, care rămâneau pe lungimea noastră de undă. Atrăsesem atenția miilor de ascultători, nu numai tineri, cu „Meridian club”, primind scrisori, în care ne mulțumeau. Aflau astfel, noutăți despre diverse zone de cultura ale lumii, noi descoperiri arheologice, „intram” în muzee, case memoriale cu ei, ascultătorii noștri, prezentam parcurile și rezervațiile Terrei. Citeam enorm, mă documentam în ore de bibliotecă. Dacă vrei să faci reportaj, eseu, interviu, publicistică de calitate, citești mult, te documentezi. Și în ce context
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
in 1966, la recomandarea UNESCO, împlinirea a 500 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna se celebrează pe plan mondial. La 6 iunie 1976 se inaugurează sediul actual al Muzeului Mănăstirii Putna, iar în anul 1982, după doi ani de cercetări arheologice pe latura de sud a incintei mănăstirii, încep lucrările de refacere a Casei Domnești de la Putna, care va fi sfințită la 15 august 1988. In sesiunea din 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod al B.O.R. hotărăște canonizarea lui Ștefan cel
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
cetății Geto-Dacice, cu mânăstirea rupestră,cu rezervația Trebujeni. ”Orheiul vechi se afla în șirul multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al- Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
PLECAREA Autor: Florentin Smarandache Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DIN ISTORIA ȚĂRII DE FOC Descoperită de europeni de doar cinci secole, Țara de Foc are o istorie de peste 10.000 de ani, confirmată arheologic * Primul european care descoperă Țara de Foc este Ferdinand Magellan (Fernăo de Magalhăes, c. 1480 - 1521), în 1520. A trecut prin strâmtoarea care azi îi poartă numele. Navigatorul Johannes Schöner, aka Johann Schönner, Johann Schoener, Jean Schönner, Joan Schoenerus (1477
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
investit cu titlul onorific de membru de prim rang al Frăției Dragonilor Stelari fiind un erudit om de știință și interesat de ocrotirea zonei, de poluarea cu cianuri. El căuta probe pe baza cărora să poată fi declarată zona, sit arheologic de mare importanță, și astfel, speând că va putea fi oprit tăvălugul distrugerii ambientale, instaurat de Marea Corporație a Căutătorilor de Aur. La început a acceptat doar din dorința de a-i stimula și pentru că admira entuziasmul și optimismul lor
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
găsite și le duse a doua zi, profesorului Gabriel Dacian. Acesta se arătă foarte entuziasmat când termină de studiat acel extraordinar document și îi spuse băiatului că tocmai aveau în mână mijlocul cel mai eficient pentru a declara zona, sit arheologic și a fi îndreptățiți să solicite devenirea ei, Patrimoniu UNESCO. Acest lucru va opri otrăvirea cu cianuri și va stopa producerea dezastrului ecologic. Dragu se obișnuise cu contactele pe calea visului, cu Veghetorii și învățase să comunice cu ei telepatic
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
românească e muma celei latinești nu trebuie luată “ad literam”. Ea aruncă însă o lumină asupra istoriei europene anteromane încercând să construiască poduri peste timp între epoca bine cunoscută a culturii greco-latine și epocile anterioare, în condițiile în care descoperiri arheologice recente, studii de paleolingvistică, studii de arheologie genetică, vin cu tot mai multe informații să configureze evoluția culturilor în leagănul Europei, mânând granițele cunoașterii tot mai mult înapoi până la epoca glaciatiunilor. Opinia aparent șocantă a lui Marian Malciu privind procesul
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
procesul de constituire a limbii române, cea de după retragerea aureliană, autorul cosideră absurdă teoria golirii provinciei Dacia susținând, ca de alfel în toată cartea sa, continuitatea permanentă a poporului roman în spațiul carpato-danubiano-pontic. Revenind asupra localității Ruginoasa și a descoperirilor arheologice de aici, se confirmă aceeași continuitate neîntreruptă a populației stăvechi românești pe aceste teritorii: „Așa s-a întâmplat în toate așezările umane în care istoria și-a continuat cursul, potrivnic deseori, care au fost mai apoi vatra pe care s-
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Institutul de Lingvistică și la Institutul de Studii Sud Est-Europene. Între anii 1965-1974 a predat istorie universală veche și medie, istorie universală modernă și contemporană și a organizat Catedra de Istorie la Institutul Pedagogic din Constanța. A colaborat cu Muzeul Arheologic al Dobrogei, a întemeiat filiala Dobrogea a Societății de Filologie Clasică și a organizat cursurile Universității Populare, Secția de Arheologie și de Cultură Universală. În 1972 a obținut doctoratul în Istorie universală antică cu tema „Părăsirea Daciei în istoriografia antică
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
revenire, reînviere și regenerare, la afi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste. Lucrarea de față conține subiecte și probleme de o actualitate dureroasă, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată în mod analitic, din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare, apoi exterminare și excludere versus tăria
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
lupta și conducea călărind pe cai. Iar faptul că ar fi fost o amazoană explică de ce istoria nu menționează nimic despre presupusa ei fiică și de ce și-a trimis ambii fii să se predea învingătorului turc...O serie de descoperiri arheologice par să probeze afirmația că “amazoanele erau preotese dace” ceea ce s-ar potrivi de minune Kahinei! (© Mariana Bendou, 2015) NOTE: 1.Regina Kahina este cinstită deopotrivă și de algerieni și de tunisieni dar autoritățile o reduc treptat doar la o
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]