3,682 matches
-
a modelelor adaptative, pentru neo darwiniști (vezi, pentru o tratare exemplară a problemei, Bettinger 1991), societățile de vînători culegători și-au văzut amenințată, odată în plus, propria istoricitate. Moara abstractizării nu este, după câte se pare, un atribut exclusiv al arheologiei: ea nu are rețineri în a măcina și realitatea, mult mai palpabilă, a vânătorilor și culegătorilor contemporani, din a cărei făină plămădește propria versiune eternalistă, „vânătorul și culegătorul”. Și cum schimbul mutual de idei între cele două discipline beneficiază deja
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mutual de idei între cele două discipline beneficiază deja de o tradiție seculară, nu poate surprinde acordul general al antropologilor și arheologilor cu privire la importanța decisivă a ecologiei în structurarea și dinamica economică și socială a comunităților de vânători și culegători. Arheologia preistorică are și rațiuni mai practice pentru a prefera o asemenea viziune, decis materialistă: la urma urmelor, reconstituirile de climat și infrastructură economică sunt, în spiritul „scării inferențelor” a lui C. Hawkes (1954), mult mai accesibile decât volatilele aspecte ale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unei diferențieri de statut economic; • apariția târzie (nu înainte de paleoliticul superior, sau de echivalentul lui african) a complexității socio-economice și a stratificării sociale. Deși portretul robot schițat mai sus se pretează mai greu verificării directe, prin mijloacele de investigație proprii arheologiei, majoritatea specialiștilor sunt de acord că, cel puțin în linii generale, el oferă o schiță convingătoare a realităților sociale paleolitice. Acesta este motivul pentru care el a fost elaborat doar în situațiile, foarte rare, în care baza documentară a permis
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
itinerarelor istorice, recurența anumitor circumstanțe structurale - context ecologic, nivel tehnologic, dimensiuni demografice - este direct responsabilă, în opinia noastră, de perpetuarea, reinventarea, sau abandonarea, în favoarea unor formule socio-economice mai complexe, a modului de viață prădător; tot ea impune și recrutarea, de către arheologia preistorică, a analogiilor din sânul acelor societăți în care aceste condiționări structurale se manifestă cel mai limpede, cele ale vânătorilor-culegătorilor actuali și subactuali. Însă, arheologia paleoliticului trebuie să țină seama de variabile neglijabile pentru etnografia vânătorilor și culegătorilor actuali: existența
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
formule socio-economice mai complexe, a modului de viață prădător; tot ea impune și recrutarea, de către arheologia preistorică, a analogiilor din sânul acelor societăți în care aceste condiționări structurale se manifestă cel mai limpede, cele ale vânătorilor-culegătorilor actuali și subactuali. Însă, arheologia paleoliticului trebuie să țină seama de variabile neglijabile pentru etnografia vânătorilor și culegătorilor actuali: existența unor forme de umanitate - și, prezumtiv, de socialitate -, ca și a unor contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
apes), a primelor hominide, este grăitoare; ea s-a instalat cu încăpățânare în imaginația arheologilor, în ciuda repetatelor critici ale bazei empirice pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La urma urmelor, arheologia nu poate măsura decât succesul vânătorii, nu și eșecurile, adică tocmai regula relevată etnografic, iar regimul de acumulare a documentației arheologice și filtrul tafonomic ridică dificultăți uriașe pentru măsurarea ponderii efective a resurselor obținute prin vânătoare. Fiziologia actuală a lui
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Kaplan et al. 2000), susținând ipoteza unei diviziuni timpurii a activităților și formule apropiate unității „familiale” de producție economică (pentru o trecere în revistă, vezi Gowlett 1996, 2008). Ceea ce merită subliniat este că nici tehnologia, atât cât este ea accesibilă arheologiei, nici talia efectivă a acestor hominide, nu sugerează practicarea eficientă a vânătorii animalelor mari. „Fosilele directoare” olduvaiene și bifacialele acheuleene nu reprezentau în mod cert proiectile. Nu avem niciun motiv solid să presupunem capturi de dimensiuni impresionante și este foarte
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
amprente, lăsate probabil în cursul unor ceremonii de inițiere, este elocventă (Owens & Hayden 1997). 9. Câteva consecințe pentru explorarea culturii materiale Restructurările suferite de configurațiile sociale amintite mai sus sunt, firește, cel puțin în parte, susținute de suportul empiric al arheologiei. Spunem în parte, din rațiuni evidente: cultura materială paleolitică rămâne mută; este chestionarul adresat ei cel care îi valorifică cu adevărat potențialul documentar. Or, o imagine pur schematică asupra „societății paleolitice” riscă să limiteze imaginația exploratorie a arheologiei, camuflând variabilitatea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
empiric al arheologiei. Spunem în parte, din rațiuni evidente: cultura materială paleolitică rămâne mută; este chestionarul adresat ei cel care îi valorifică cu adevărat potențialul documentar. Or, o imagine pur schematică asupra „societății paleolitice” riscă să limiteze imaginația exploratorie a arheologiei, camuflând variabilitatea culturală efectiv prezentă în documentație și încurajând interpretările unilaterale. De exemplu, promptitudinea cu care sunt încadrate drept „vârfuri” sau „proiectile”, anumite piese bifaciale amerindiene, în raport cu funcția lor, documentată etnografic, cea pur domestică (Beck Kehoe 1999), este grăitoare. În
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
of an imaginative leap, but it seems unlikely that such onerous activity would be done out of sheer frivolity at a time when survival was a full-time job” (Adovasio et al 2007: 177) footnote>. Dincolo de diviziunea socială a activităților economice, arheologia paleoliticului trebuie să monitorizeze prudent expresiile materiale ale stratificării sociale, care, așa cum am sugerat mai sus, nu se manifestă liniar. Diferențierile viagere de statut social, care trebuie să fi dominat epoca, se manifestă rar și echivoc în posesiuni materiale. Pe
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lor în contextele sociale ale epocii rămâne, în mod cert, subestimată. Decriptarea contribuției culturale a acestor categorii de persoane, a căror acțiune și-a pus masiv amprenta asupra culturii materiale, reprezintă una dintre cele mai provocatoare misiuni de cunoaștere a arheologiei paleoliticului. Din această perspectivă, contribuția noastră - de ale cărei scăderi suntem, în parte, conștienți - nu se putea dori altceva decât un simplu eseu exploratoriu. Mulțumiri Redactarea acestui studiu a fost posibilă ca urmare a sprijinului pentru documentare primit din partea C.N.C.S.I.S.
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ridice mai mult decât predecesorul său la o înțelegere superioară a arhitecturii elibe‑ 58 Leon Battista Alberti (1404‑1472) - scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian și umanist al Renașterii. Printre preocupările sale multiple, se pot enumera și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. în istoria artei rând‑o de unele caractere locale specifice arhitecturii florentine. Artistul va considera opera de arhitectură ca un organism estetic, unitar, în care niciun element nu poate fi schimbat fără a‑i diminua armonia generală. Trecuseră doar trei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
nu știe cînd îi vine sfârșitul... important este să nu fii găsit dator“. Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni, față de domeniul de cercetare pe care, alături de școală, am încercat să-l slujesc cu credință arheologia, în fapt istoriografia românească. Aniversările, mai ales când e vorba de cifre rotunde, presupun și o privire în urmă. V-ați făcut deja un bilanț al îndelungei și bogatei dumneavoastre activități sau considerați că momentul mai poate fi amânat, tinerețea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
care v-ați născut a jucat un rol decisiv în alegerea viitoarei cariere? Fiecare om încearcă să găsească o legatură între locul în care s-a născut și cariera aleasă. O apropiere mai mare de istorie, în general, și de arheologie, în special, am simțit după ce, în primii ani de liceu, am vizitat Muzeul de Arheologie din Piatra Neamț și am ascultat „povestea“ părintelui-arheolog Constantin Matasă despre antichitățile din județul Neamț. Curând aveam să realizez că celebra stațiune eneolitică „Frumușica“ se afla
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
încearcă să găsească o legatură între locul în care s-a născut și cariera aleasă. O apropiere mai mare de istorie, în general, și de arheologie, în special, am simțit după ce, în primii ani de liceu, am vizitat Muzeul de Arheologie din Piatra Neamț și am ascultat „povestea“ părintelui-arheolog Constantin Matasă despre antichitățile din județul Neamț. Curând aveam să realizez că celebra stațiune eneolitică „Frumușica“ se afla la doar 2 kilometri, în amonte, de satul meu natal, pe malul stâng al Cracăului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
am luat câte ceva, dar unele au fost hotărâtoare. Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care și acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mi a devenit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mi a devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mi a devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato danubiene
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato danubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca Doamnei Piatra Neamț și, respectiv
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca Doamnei Piatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, Oituz-Bacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am învățat mult de la regretatul Nicolae Gostar, care mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Cambridge University Press, The Making of the Slavs. History and Archaeology of the Lawer Danube Region, c. 500-700. Că monografia a reținut atenția specialiștilor este dovedit și de faptul că aceștia au propus-o pentru Premiile Academiei, prin Institul de Arheologie din Iași. Premiu pe care l-ați și obținut, în 2003, prin încununarea cu trofeul „Eudoxiu Hurmuzaki” devenind singurul istoric băcăuan răsplătit de Academină Română în ultima jumătate de secol. Ce a însemnat pentru activitatea dumneavoastră această importantă distincție? Nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
început, colaborator al revistei „Carpica” și, pentru cinci numere, chiar redactor responsabil. Ce resorturi v-au îndemnat să editați propria revistă de istorie, „Zargidava”? Apariția revistei Carpica, în 1968, din inițiativa regretatului Iulian Antonescu, a stimulat cercetarea, îndeosebi în domeniul arheologiei și istoriei vechi la Bacău. În timp, au apărut mulți tineri istorici, cu aptitudini în cercetarea știintifică, majoritatea lucrând în învățământ. Revista de istorie Zargidava, care apare anual, din 2002, este complementară revistei Carpica, nu concurentă. În general, revista Zargidava
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
nu știe cînd îi vine sfârșitul... important este să nu fii găsit dator“. Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni, față de domeniul de cercetare pe care, alături de școală, am încercat să-l slujesc cu credință arheologia, în fapt istoriografia românească. Aniversările, mai ales când e vorba de cifre rotunde, presupun și o privire în urmă. V-ați făcut deja un bilanț al îndelungei și bogatei dumneavoastre activități sau considerați că momentul mai poate fi amânat, tinerețea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]