48,727 matches
-
și fiica sa, Nausicaa Marbe. Aceasta a fost ca un fel de „repetiție generală” pentru inițiativa pe care am avut-o încă din 1996, când am primit postul de angewandte Komposition la Universitatea din Oldenburg: de data aceasta, crearea unei arhive de muzică românească, integrată într-o arhivă de muzică est europeană. Între timp arhiva a crescut enorm. Tot din 1996 am inițiat colocviul pe teme de compozitori unde aproape o treime sunt invitați din România, iar din 2006, o serie
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
fost ca un fel de „repetiție generală” pentru inițiativa pe care am avut-o încă din 1996, când am primit postul de angewandte Komposition la Universitatea din Oldenburg: de data aceasta, crearea unei arhive de muzică românească, integrată într-o arhivă de muzică est europeană. Între timp arhiva a crescut enorm. Tot din 1996 am inițiat colocviul pe teme de compozitori unde aproape o treime sunt invitați din România, iar din 2006, o serie de simpozioane internaționale cu subiecte românești. B.T.
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
pentru inițiativa pe care am avut-o încă din 1996, când am primit postul de angewandte Komposition la Universitatea din Oldenburg: de data aceasta, crearea unei arhive de muzică românească, integrată într-o arhivă de muzică est europeană. Între timp arhiva a crescut enorm. Tot din 1996 am inițiat colocviul pe teme de compozitori unde aproape o treime sunt invitați din România, iar din 2006, o serie de simpozioane internaționale cu subiecte românești. B.T.: Să nu uităm că ediția din anul
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
miza de a te lansa în activități atât de laborioase, care solicită mult timp și care îți răpesc poate din timpul dedicat compoziției? V.D.: Mai întâi aș dori să spun ceva despre cartea Ștefan Niculescu, care a apărut în ciclul „Arhiva de muzică din estul Europei. Surse și cercetare („Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen”). Această serie de publicații o pregătesc împreună cu compozitoarea și muzicologul Prof. dr. Eva-Maria Houben. Cartea este nu numai documentarea referatelor prezentate la Simpozionul din 2007
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
sale, Cornelia, cu care se căsătorise la 16 decembrie 1920, în urma unei frumoase (și febrile) povești de dragoste (celălalt frate al soției sale era muzicianul Tiberiu Brediceanu). În acest sens, cităm cererea sa, scrisă de mână, așa cum se păstrează în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, purtând ștampila Registraturii Generale, nr. 00863/5 ian. 1922: "Domnule Ministru, Subsemnatul vă rog să binevoiți a mă primi în corpul consular, numindu-mă cancelar la Legațiunea din Paris. Sunt doctor în litere și filosofie la Universitatea
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
la Legația Română din Varșovia, pe strada Wiejska, numărul 10. Pe data de 22 noiembrie 1922, diplomatul Lucian Blaga înainta deja primul său amplu raport către ministrul Ion Mitilineu. El se află - scris de mână (mărunt, cursiv, caligrafic, curat) - în Arhiva M. A. E., consemnat la Registratura Generală sub nr. 69025/2 dec. 1926. Îl transcriem în întregime, ca pe un argument de înalt profesionalism: "Domnule Ministru, La câteva zile după ce mi-am luat în primire postul de atașat de presă
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
fost posibil despre stările de aici. Evenimentele mi-au confirmat cel mai adesea rapoartele. Or, acest serviciu de informație constituie desigur o suficientă dovadă a legăturilor ce le am cu diverse cercuri politice și gazetărești". Rapoartele sale săptămânale - existente în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe - cuprind între patru și zece pagini, dactilografiate (de cele mai multe ori) la un rând și jumătate. Pentru valoarea lor - informativ-sintetică și inconfundabil-stilistică - aceste rapoarte erau citite și adnotate, studiate de tot mai mulți funcționari superiori din Ministerul de
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
continuat să rămână la Berna, dacă n-ar fi intervenit o inițiativă a lui Octavian Goga, ajuns în acel moment prim-ministru: aceea de a-l face subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Cităm documentul cu pricina, aflat în Arhiva M. A. E. - consemnat de Registratura Generală sub nr. 00927/10 ian. 1938: "Noi, Președintele Consiliului de Miniștri, Ministru Secretar de Stat al Afacerilor Străine ad-interim, În interesul serviciului, Decidem: Art. I. Domnul Lucian Blaga, Subsecretar de Stat la Ministerul
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
Blaga avea să-și încheie cariera diplomatică atingând treapta cea mai înaltă a acestei profesii, aceea de ambasador. La 11 martie 1938, el este trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în capitala Portugaliei, la Lisabona. Actul de învestire se află în Arhiva M. A. E. - consemnat de Registratura Generală sub nr. 14512 din 11 martie 1938. Prietenilor le transmite vestea, în stilul său caracteristic. Iată ce-i scrie, pe 14 aprilie 1938, lui Ion Breazu: "Te salut chiar din Lisabona! E necrezut
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
Cântarea Basarabiei<footnote Octavian Lazăr Cosma, Restituiri: „Cântarea Basarabiei” poem și „Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu, în revista „Muzica” nr. 4 /1993, p. 4-16. footnote> DURATA APROXIMATIVĂ: 15 minute ANUL TERMINĂRII: 28 iunie 1941, București UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: Arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu UCMR COTA: F. Sp. 2687 DESCRIERE: Arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu: manuscris în cerneală, 42 de pagini. Pe pagina de gardă, apare titlul Cântarea (cuvântul Basarabiei este șters cu grijă). La pagina 42 este semnat și
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu, în revista „Muzica” nr. 4 /1993, p. 4-16. footnote> DURATA APROXIMATIVĂ: 15 minute ANUL TERMINĂRII: 28 iunie 1941, București UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: Arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu UCMR COTA: F. Sp. 2687 DESCRIERE: Arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu: manuscris în cerneală, 42 de pagini. Pe pagina de gardă, apare titlul Cântarea (cuvântul Basarabiei este șters cu grijă). La pagina 42 este semnat și datat: București, 24-28 VI 1941 F. Sp. 2687 (UCMR): Manuscris în
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: 50. TITLUL LUCRĂRII: Cantata Moartea eroului (Cantata eroică) (text propriu)<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 5, rubrica Titlul lucrării. footnote> DURATA APROXIMATIVĂ: 20 minute ANUL TERMINĂRII: 5 octombrie - 5 noiembrie 1941 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: Arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu COTA: DESCRIERE: CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 5; Octavian Lazăr Cosma<footnote Octavian Lazăr Cosma, Restituiri: „Cântarea Basarabiei” poem și „Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
să le aibă pe loc, iar ziarul sau revista pentru care lucrezi vrea să le publice în secunda următoare pe pagina lor de web. Chiar și muzeele vor acum exclusiv fotografii digitale, pe care să le poată introduce imediat în arhiva online. Faci un portret în mai multe variante? E obligatoriu să faci mai multe fotografii într-o ședință. Pe urmă alegi, editezi. De altfel, și revistele preferă uneori o varietate de portrete, chiar în decoruri diferite. Iar portretele multiple sînt
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
fructe - construită în secolul al XIX- lea, transformată acum într-un modern centru cultural - am asistat și la un concert experimental, cu proiecții video, sub același patronaj UNESCO, intitulat Mân High . Muzicile din program evocau, pe baza unor imagini de arhivă, aventură stabilirii unui record de înălțime al saltului cu parașuta din primele decenii ale secolului XX... Au fost prezenți la Glasgow aproape toți conducătorii organizațiilor și asociațiilor europene din domeniul muzicii, dar și ai unor organizații internaționale, cea mai importantă
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
Trio, Mădălin Luca, Sonatic, Secret Evil Project, Mere, Era Ticăloșilor și JazzyBIT. Tot în cadrul evenimentului s-a dat startul unei curajoase inițiative de documentare a peisajului muzical timișorean - un proiect de lungă durată, care se va materializa într-o o arhivă online a muzicienilor, trupelor și materialului discografic produs în oraș. Lansarea acesteia a fost marcată de o expozitie interactivă cu fragmente documentare despre muzica timișoreana a deceniilor trecute. Dan CHIRIAC
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
Rucăreanu, boema artistică bucureșteană este mai săracă... Alte două dispariții au îndoliat televiziunea publică, fiind vorba de realizatori de marcă. Scriitor cu un umor rar, Dan Mihăescu a semnat numeroase divertismente muzicale alături de Titus Munteanu; sperăm că au rămas în arhiva TVR (pentru că în 1990 s-au șters, crimă, multe filmări memorabile!) celebrele sale scheciuri cu Toma Caragiu. După 35 de ani, l-a urmat în ceruri pe bunul său prieten... „c-așa-i în tenis”... O altă plecare care ne-
Se duc valorile... by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84029_a_85354]
-
REGINA POETĂ Sanda HÎRLAV-MAISTOROVICI Pe Silvia Irina Zimmermann, o persoană delicată, modestă și nespus de dedicată cauzei de a face cunoscută Arhiva Regală de Wied din Neuwied (Germania), în calitate de membră a Centrului de Cercetare Carmen Sylva din cadrul Arhivei, am cunoscut-o la Simpozionul Internațional „George Enescu”, unde a prezentat o comunicare despre activitatea de mecenat pe care a defășurat-o Regina
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
REGINA POETĂ Sanda HÎRLAV-MAISTOROVICI Pe Silvia Irina Zimmermann, o persoană delicată, modestă și nespus de dedicată cauzei de a face cunoscută Arhiva Regală de Wied din Neuwied (Germania), în calitate de membră a Centrului de Cercetare Carmen Sylva din cadrul Arhivei, am cunoscut-o la Simpozionul Internațional „George Enescu”, unde a prezentat o comunicare despre activitatea de mecenat pe care a defășurat-o Regina Carmen Sylva în cazul lui George Enescu. Domnia sa a cercetat cu seriozitate dar și cu mult suflet preocupările
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
atât de accesibil oricărui cititor, tânăr sau vârstnic care ar vrea să cunoască personalitatea de excepție a Reginei Elisabeta a României, născută Prințesă de Wied; cea de-a doua conține o biografie în imagini a Reginei prezrntând fotografii, imagini din Arhiva Princiară de Wied puse la dispoziția publicului larg. Studiul referitor la personalitatea Reginei comentează pentru început, cu acuratețe critică dar și cu admirație, activitatea literară a acesteia, începând cu aforismele publicate pe cărți poștale din a căror vânzare se inițiau
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
pe val cu Mondial, exact în perioada de vârf. A părăsit corabia imediat după al doilea festival organizat de Club A în 1971, pentru a se alătura lui Cristi Madolciu și celorlalți superinstrumentiști... fără nume (de fapt fără imagini în arhiva TVR, deși cu 3 discuri mari la activ, bașca singles). Am reușit să găsesc totuși vreun minut de imagini în arhiva clubului, am mai simulat câteva clipuri... Și cu ajutorul solistului l-am vizitat pe Gabi acasă. Din păcate nu și
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
în 1971, pentru a se alătura lui Cristi Madolciu și celorlalți superinstrumentiști... fără nume (de fapt fără imagini în arhiva TVR, deși cu 3 discuri mari la activ, bașca singles). Am reușit să găsesc totuși vreun minut de imagini în arhiva clubului, am mai simulat câteva clipuri... Și cu ajutorul solistului l-am vizitat pe Gabi acasă. Din păcate nu și pe Silviu Olaru - principalul pion al lansării unui nou disc, « In Blue Jeans », în 2008, acolo. Silviu l-a și ajutat
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
fondurile necesare punerii în practică, aproape simultan, a atâtor proiecte mai mult decât costisitoare? O explicație a misterului oferă încântătorul album al lui Nicolae Șt. Noica, Lucrări publice din vremea lui Carol I. Acte de fundare și medalii comemorative. Cercetând arhivele, autorul pune în evidență un tip de organizare în care responsabilitatea, seriozitatea, profesionalismul, atenția pentru cheltuirea corectă a banului public nu erau vorbe goale. Din felul în care sunt redactate actele de fundare ale obiectivelor (estetica punerii în pagină a
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
pod din Europa. Albumul Lucrări publice din vremea lui Carol I. Acte de fundare și medalii comemorative este o bijuterie în adevăratul înțeles al cuvântului. De o calitate grafică fără cusur, beneficiind de o ilustrație abundentă, în care inaginile de arhivă și cele din prezent realizează un arc peste timp, el se citește cu sufletul la gură demonstrând că, dacă există talent și pasiune, distanța dintre inginerie și artă nu este chiar atât de mare cum cred unii. "Povestită" de un
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
etc.), în conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni de radio și televiziune, din țară și de peste hotare, precum și în importante cărți. Acestor prestigioase apariții editoriale li se adaugă cele opt volume, din ampla și formidabila activitate științifică și din bogata arhivă documentară a celebrului compozitor și etnomuzicolog Constantin Brăiloiu. Paralel cu extraordinara sa activitate de cercetare a folclorului muzical românesc, din țară și străinătate, profesoara Emilia Comișel și-a dăruit o importantă parte a vieții activității didactice, de instrucție și educație
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
balet mult așteptată și dorită de toți cei care iubesc arta dansului: baletul LA SYLPHIDE de Herman Severin Løvenskiold. Evenimentul a avut o conotație dublă de interes: este pentru prima dată în România când facem cunoștință cu un balet de arhivă care a stat la baza unor viitoare partituri tradiționale, clasice coregrafice, dar mai ales cu un stil special de dans: stilul August Bournonville, care ajunge, în sfârșit, pe scenă. Seara premierei a fost încărcată de frumusețe prin prezența în rolul
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]