2,123 matches
-
țări române din epocă, țara Românească și Moldova, erau relativ neînsemnate pe harta Europei, supuse Imperiului Otoman și cu drepturile deseori Încălcate de statele mai puternice. Pentru românii din Transilvania, situația era mult mai gravă: un popor de țărani, dominați de aristocrația maghiară. Cum să nu apară seducătoare revanșa prin istorie? Nația aceasta, aflată Într-o situație precară, a fost cândva, prin strămoșii ei romani, stăpâna lumii! Și este de presupus că o nouă istorie glorioasă o așteaptă În viitor. Orientarea latinistă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alcătuit clasa conducătoare. Termenul „boier“ este Într-adevăr de origine slavă (preluat de slavi de la bulgari). S-ar explica astfel și dublul sens al cuvântului „rumân“: român, dar și țăran dependent. Aceasta ar fi fost condiția românilor: țărani supuși unei aristocrații slave (cu timpul, firește, asimilată, și alcătuind mai târziu boierimea românească). Originea etnică a categoriilor sociale (susținută În cazul românilor de istorici precum Petre P. Panaitescu <endnote id="2"/> și C.C. Giurescu) se inspiră evident din situații și interpretări similare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alcătuind mai târziu boierimea românească). Originea etnică a categoriilor sociale (susținută În cazul românilor de istorici precum Petre P. Panaitescu <endnote id="2"/> și C.C. Giurescu) se inspiră evident din situații și interpretări similare privind istoria Franței și a Angliei: aristocrația franceză formată prin cucerire de franci, iar cea engleză, tot prin cucerire, de normanzii francezi (interpretare care a cunoscut o anume vogă În secolul al XIX-lea, mai ales datorită istoricului francez Augustin Thierry). Odată cu instalarea ungurilor În Câmpia Panonică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însă mai puțin adevărat că țările române și-au păstrat o anumită autonomie, diminuată de la o perioadă la alta, dar niciodată anulată. Aveau propriile lor instituții și se conduceau după propriile lor legi și obiceiuri. Și-au păstrat clasa conducătoare, aristocrația autohtonă, spre deosebire de vecinii slavi din sud. Turcii nu s-au instalat pe teritoriul românesc; nu a existat aici o colonizare otomană și nici o acțiune de islamizare. Ca urmare, România modernă, spre deosebire de statele din Balcani, nu a moștenit minorități turce sau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Înfrânți. S-a văzut Însă puțin mai târziu că nu pierduseră partida decât provizoriu; În cele din urmă, Viena avea să cadă la Înțelegere tot cu ei, nu cu românii sau cu slavii (supraviețuirea ideii de stat ungare și o aristocrație puternică au fost două dintre atuurile lor). Românii transilvăneni nu se gândeau Încă să se rupă de Austria. Transilvania era austriacă și multietnică. Cu greu ar fi putut fi imaginată Într-un stat național românesc. Ceea ce doreau românii era o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
România a progresat mult și relativ repede. Pornea Însă de la un nivel foarte modest, așa Încât Întârzierea era Încă departe de a fi fost recuperată. Se dezvolta industria, crescuse populația urbană. Burghezia Începea să aibă o pondere mai mare decât vechea aristocrație proprietară de pământ. Totuși, profilul țării rămânea Încă pronunțat rural. Abia 20% dintre români (În 1930) locuiau la orașe.<endnote id="20"/> Era una dintre cele mai rurale țări ale Europei. Elita românească se situa incontestabil la nivel occidental. Perioada
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu s-a grăbit să modifice datele proprietății. Nici nu s-a pus problema retrocedării Întreprinderilor naționalizate. Și nici măcar a caselor confiscate de regimul comunist (fiind susținuți chiriașii Împotriva foștilor proprietari sau a moștenitorilor lor. Perfect logic de altfel: noua aristocrație locuiește În cele mai frumoase dintre casele care au aparținut cândva altora. Dar cum În genere chiriașii sunt mai numeroși decât proprietarii, această atitudine a corespuns intereselor unei categorii destul de largi). țăranilor li s-a redat ceva din pământul pierdut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al XIX-lea (după ce, În veacul precedent, cele două culturi merseseră Împreună și multe familii aristocratice erau mixte, româno-grecești). Pe bulgari, românii ajung să-i privească foarte de sus: vecinii de la sud de Dunăre nu aveau nici pe departe o aristocrație și o intelectualitate de nivelul celor românești; românilor le plăcea să remarce că bulgarii veneau la București așa cum ei Înșiși se duceau la Paris. Cât despre ruși, refuzul civilizației lor se amesteca, firesc, cu un sentiment de teamă. Cu atât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
igienă. În sate, casele lor mizerabile sar imediat În ochi. Mulți dintre copii nu merg la școală sau o părăsesc Înainte de vreme; copiii abandonați, „copiii străzii“ sunt cel mai adesea țigani. Dar s-a ridicat și o burghezie sau o aristocrație țigănească. De felul lor refractari la constrângeri, țiganii au dovedit după 1989 mai multă „imaginație economică“ decât românii. Unii s-au Îmbogățit, de regulă nu pe căi prea ortodoxe (dar asta este valabil și pentru destule dintre marile averi românești
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rând, texte „inspirate” din „lupta clasei muncitoare”, și, dacă e posibil, semnate de fii de muncitori sau, excepțional, de fii ce vin din proletariatul intelectual. Cu condiția ca aceștia, atenție, să exprime în textele lor ură și dispreț față de burghezie, aristocrație, chiaburi și, dacă se poate, față de propriul lor mediu. Vezi, printre altele sclipitoarea carieră pe care o face Titus Popovici... Nu, vă asigur, spunea Matei, așa va fi ani și decenii la rând și, cum nu putem să ne cărăm
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
gesticii mele provinciale și al ieșirilor mele, al „entuziasmelor” mele nepotrivite. Ca un rafinat metropolitan, Matei a învățat de la maeștrii săi bucureșteni, subțiri literați, că „nu trebuie să te emoționezi de nimic!”, acel nil admirari al lui Horațiu, deviza oricărei aristocrații de sânge. Nu i-am reproșat niciodată această „teorie a elucidării” pe care mi-o aplica și mie, fiind eu lucid că numai printr-un text masiv și concluziv voi putea să-i schimb părerea despre capacitățile mele creatoare. Lucru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ferdinand - ironizat nu de puțini, de P. Dumitriu, printre alții! - care a avut curajul „nebunesc”, îndrăzneala nemaipomenită de a declara război țării sale natale, Germania, aliindu-se cu dușmanii ei și fiind, automat, el și stirpea sa, șterși din clasoarele aristocrației germane... Dar s-a pus în slujba „intereselor” comunității care l-a numit și uns în fruntea ei și a dus-o, astfel, la o împlinire istorică și o „grandoare” teritorială cum o visau doar generații de utopiști de pe ambii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a mii și mii de tineri ce ieșeau din țărănimea așezată sau din mica burghezie, posibilitatea, pentru ei, de a sparge barierele rigide, seculare, ale avansării sociale, putând ocupa în sfârșit pósturi înalte în stat și biserică, rezervate cu strictețe aristocrației. Să fi fost aceste „simpatii aprinse de lector” pentru „personajele ambițioase” din romane, un reflex al meu de tinerețe? O solidaritate „psihologică” cu cei de vârsta mea, din romane sau, mai „grav”, o pornire a unui eu profund care, între
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în iarna trecută, 9000 lei. Cizmele aninate la locul de onoare, în grindă. Adam Munteanu [DEVA]* Neostenitele și obositoarele clopote din Deva... Te pătrund, ca picurări de plumb bat ceasuri întregi Vanitate provincială. Înainte femeile din Deva, chiar cele din aristocrație, se plimbau pe stradă și eșeau la grădină cu capul gol. Decând a venit nevastă-mea, s-au deprins să puie pălărie, căci ea n-a vrut să umble altfel. Băeți cari pasc vitele pe prund. Se învață a striga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
et de ne rien dénier de l'humanité. (Hugo) La démocratie peut être curieuse: mais elle a des entrailles; pour l'aristocratie elle demeure toujours froide, elle ne pardonne jamais. (Napoléon) Predominarea puterii poporului într-un stat. Antinomiile ei sunt aristocrația și teocrația. Democrația e foarte variabilă ca forme și aspecte. Montesquieu îi dă ca bază virtutea, Joseph de Maistre l'envie. coborârea nivelului intelectualității "Virtutea e ușoară când ai ce-ți trebuiește" Cu cât într-un stat se realizează mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
demagogia, spre a nu mai vorbi de izbitorul său semidoctism, formând în juru-i o stânjenitoare gardă. Frunți socotite a ilustra noblețea intelighenției s-au plecat în fața unei supreme autorități improvizate ca vai de ea. Să fie o cochetărie a unei "aristocrații" cu plebea, o aventură pe care aceasta și-o dorește cu mediul "de jos"? Ar fi o explicație, dar nu ne dăm seama cât de plauzibilă când se aude de niscaiva interese pecuniare și de distribuția unor funcții. Oricum, nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
erau meseriași (croitori, ciubotari, alămieri, sacagii etc.). În numai două-trei decenii, aceștia au prosperat și s-au mutat din cartierele sărace spre centrele urbane. Încetul cu încetul, zonele centrale s-au populat, îndeosebi cu evrei, care au format o nouă aristocrație financiară. În secolul al XIX-lea, numărul evreilor era în continuă creștere, noi valuri de imigranți adăugându-se după 1812 și 1829. Catagrafia din 1820, în târgul Huși, menționa 40 evrei sudiți, Catagrafia din 1831-1832 - 47 evrei birnici sau 266
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dânsa foarte elegantă și frumoasă, deși în vârstă, mai ales pentru mine, tânără pe atunci. Ne plimbară peste tot în tovărășia d-rului Pozzi, venit în aceleași condiții ca noi, vizitarăm principalele colecții private din Londra, parcurile și grădinile vestite ale aristocrației, clienta prietenului nostru, castelul Hatfield House al ducelui de Salisbury; loje din cele mai bune din Covent Garden, cu numele proprietarului lor pe ușă, ne fură puse la dispoziție. În fine, fu o lună de plăcere și satisfacție intelectuală și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
relații de prietenie; nu avea nimic din atitudinea rigidă sau pedanteria altora. Această calitate de directă comunicare este deosebit de prețioasă în relațiile universitare; el o avea din plin; cred că era un semn nobiliar rural, o pecete a unei autentice aristocrații din mediul țărănesc de unde provenea. A fost un om foarte învățat, dar atât de învățat încât nu se cunoștea că este învățat, Vreau să spun că la profesorul Zamfir știința era natură; prima natură, nu "a doua natură". De aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu poate fi desprins de amintirile unui trecut cultural "ieșean" despre care se vorbește încă. În acest trecut, la Facultatea de Medicină din Iași s-a înființat și a ființat, între 1936-1940, revista Însemnări ieșene, care constituie un act de aristocrație spirituală a medicinii ieșene. În aceste zile, când apare acest volum, s-a petrecut evenimentul renașterii Însemnărilor ieșene. Colaboratorii acestei glorioase reviste, inițiată de Gr. T. Popa, erau M. Sadoveanu, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu, I. I. Mironescu, Petru Cazacu, dr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și pilelor" socrului începuse să funcționeze pentru el. După prima încercare nereușită de a fi și soț, ambițiosul Adrian Nastase-Scatiu' nu și-a pierdut speranța de parvenire pe cale matrimoniala; învârtindu-se la ceaiurile și petrecerile date de fiii și fiicele aristocrației nomenclaturiste - cum de altfel proceda de mulți ani - acolo a întâlnit-o pe fiica ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, fost ambasador în Chină, membru CPEx, Angelo Miculescu. Și căsătoria s-a aranjat în mod foarte precipitat. Supărarea pândea Dana Maria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
format el în Trecento. Acest regim nu a garantat, așa cum a făcut regimul venețian după serrata sfârșitului de secol XIII și începutului de secol XIV, statutul politic pentru un grup predeterminat de familii patriciene 16. El nu a fost nici o aristocrație feudala, în care motivația politică pentru păstrarea cărților de familie să fi fost absența. Ceea ce a fost special în privința Florenței a fost nu cultură ei mercantila, ci cultură ei politică. Politică mai fluida a Republicii Florența a oferit cetățenilor un
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
El retrăgându-se, toate voturile lui au rămas răzlețe. Atunci un număr de deputați, Alecu Grigoriu-Văsescu, Neculai Pisoschi, Panaite Cazimir, neștiind încotro să se orienteze, deoarece ei doreau să aleagă un domn care să nu fie tocmai din așa-numita aristocrație de pe vremea aceea, puse înainte numele colonelului Alecu Cuza, fără vreo șansă de reușită și fără să-l fi consultat măcar. La o întrunire care a avut loc în sara de 3 ianuarie 1859 la Elefant (așa era supranumit cabinetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toate acestea erau noțiuni care puteau fi luate în serios. Aceste schimbări au fost accelerate de o criză agricolă și colapsul rezultant al valorilor terenurilor la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Criza a impus evident o amenințare pentru aristocrație și proprietarii de terenuri, al căror statut rural tradițional, identificat în continuare în unele zone ca feudal, a fost din ce în ce mai subminat de negustorii bogați și industriași care își cumpărau pozițiile de influență. Societatea britanică a rămas stratificată, desigur, dar mult
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
izbitoare pe plan intern izvorând din industrializare și teama frecventă în rândul elitei conducătoare de revoltă armată. Transformările din sistemul de clasă izvorând din colapsul valorilor terenurilor agricole și apariția unei noi burghezii, ridicată prin propriile mijloace, au determinat vechea aristocrație să facă unele concesii majore pentru a evita ,,potopul" provocat de corespondenta ei din Franța prin refuzul de a face concesii similare. Între timp, schimbările demografice au determinat reforma electorală și inutilitatea vechilor metode de fraudare a voturilor. În guvernul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]