2,985 matches
-
uitat niciodată. Îmi stăruie încă în amintire, ca un ecou al acelor ani trăiți în mirajul tinereții cu tresăriri de groază ce prevesteau viitorul. După o scurtă perioadă de fraternizare a sovieticilor cu Aliații occidentali prezenți la București îndată după armistițiu (vezi jurnalul lui Jean Mouton, Journal de Roumanie*), atmosfera s-a schimbat dintr-odată... Străinii au fost rugați să și facă bagajele și să părăsească România. Reforma învățământului și a culturii din 1948 a decretat, printre altele, închiderea numeroaselor școli
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pe ei și pe stăpânii lor sovietici, să-și revizuiască întreaga strategie de cucerire a puterii. România trebuia deci să fie pedepsită și așa a și fost, în modul cel mai nemilos. Pentru început, Moscova a tergiversat semnarea Convenției de Armistițiu, astfel încât, vreme de trei săptămâni, România a fost tratată ca țară cucerită. Armata Roșie s-a comportat ca un dușman, în timp ce ordinul regelui interzicea soldaților români să se opună cu armele. Astfel că 130 000 de soldați români au fost
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a o face. De o murdărie greu de închipuit, cu o expresie goală de orice conținut, păreau, în inconștiența lor bestială, adevărate animale așezate din greșeală printre oameni.“ Până la urmă, pe 12 septembrie 1944, se semnează la Moscova Convenția de Armistițiu care urma să pună România sub administrația Înaltului Comandament Aliat. În preambulul Convenției, siglei Î.C.A. i se adăugase adjectivul ilogic, dar cât de semnificativ, de „sovietic“. Convenția prevedea clauze militare, economice și politice foarte aspre, pe care însă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
bancă, bilet, breveta, buget, bursă, capital, cesiune, comerț, compensație, concurență, construcție, contracta, creanță, credit, debitor, demonetizare, diurnă, dividende, emisiune, excedent, export, garanție, impozabil, imputare, fiduciar, fiscal, product, proletar, protecție, reformă, rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Polemicile însă nu întârzie să apară, iar publicațiile conservatoare, ilustrate de Timpul și România liberă, atacă dur guvernul liberal, acuzat că a dat dovadă de neprevedere în raporturile cu Imperiul Țarist. Nedreptatea pe care Rusia o face României, prin încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, în 23 ianuarie 1878, trezește indignarea și afirmațiile virulente ale presei conservatoare. Figura 8. Analiza contrastivă a corpusului din 1877 Articolele din decembrie 1877 prezintă starea armatei române la întoarcerea de pe frontul de luptă din Balcani, ilustrând
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
celor puternici. Aceștia sînt invitați să se angajeze prin jurămînt că respectă pacea (document 2, p.129); dacă nu-și respectă jurămîntul, ei se expun riscului unor sancțiuni ecleziastice grave precum excomunicarea. Apare apoi, la începutul secolului al XI-lea, "armistițiul lui Dumnezeu", care interzice orice acțiune războinică în anumite zile și în anumite perioade, în funcție de calendarul liturgic. Așa se face că, puțin cîte puțin, lumea "celor care se roagă" s-a demarcat în raport cu lumea "celor care se luptă". Se născuse
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Castillon, ultimă bătălie a războiului de O sută de Ani. Nu le mai rămîne atunci englezilor decît Calais și dacă, după cum în timpul lui Carol al V-lea, nici un tratat de pace nu vine să-i pună capăt (doar un armistițiu la Picquigny, în 1475), Războiul de O sută de Ani nu trebuie considerat terminat. Ludovic al IX-lea și Carol Temerarul. Acestui conflict secular îi succede un altul: lupta contra Statului burgund, preludiu pentru un lung război împotriva Casei de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Casei de Austria era pusă. O societate în criză Ciuma. Timp de aproape 150 de ani, Franța a cunoscut ravagiile războiului: cele ale cavalcadelor engleze și al războaielor civile, dar și cele ale oamenilor de arme care, fără treabă în timpul armistițiilor, se organizează în "mari companii" și în bande de "hoți la drumul mare" pentru a trăi din jaf și din răscumpărare. Dar acest cavaler al Apocalipsei războiul nu era singur. Un altul ciuma îl însoțea. Numeroase indicii arată că populația
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Italia, moștenire burgundă), și grava amenințare cu încercuirea cu care puterea lui Carol Quintul apasă asupra Franței explică îndîrjirea luptei care începe între Casa de Austria și Casa de Franța. Mai mult, pacea din 1559 nu va fi decît un armistițiu iar opoziția celor două puteri, fie deschisă, fie mocnită, va fi o constantă a politicii europene pînă la mijlocul secolului al XVIII-lea. În războiul de 40 de ani care începe în 1519, prima fază este favorabilă împăratului. El și-a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pacea de la Cambrai: Carol renunță la Burgundia, Francisc la ducatul milanez. Reconcilierea este trecătoare. În 1536, la moartea ducelui de Milano, readus la tron de Carol Quintul, Francisc I reclamă ducatul. Războiul începe din nou și conduce în 1538 la armistițiul de la Nisa; el este reluat în 1542 pînă la pacea de la Crépy din 1544. Aceste două noi războaie, care se desfășoară în Italia de Nord, în Provence, în Champagne, în Picardia, se termină tot atît de incert ca și precedentul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Guise, prinț loren în serviciul Franței, apără orașul și îl constrînge pe împărat la o retragere dezastruoasă în ianuarie 1553. În 1556, în momentul abdicării și împărțirii posesiunilor sale între fiul și fratele său, Carol Quintul semnează un nou armistițiu cu Henric al II-lea. Dar un an mai tîrziu, noul rege al Spaniei, Filip al II-lea, soț al reginei Angliei, Maria Tudor, decide să invadeze Franța. Armata spaniolă, plecată din Țările-de-Jos, îi zdrobește pe francezi la Saint-Quentin la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
războaie religioase (1562-1584). Începutul războiului. Masacrarea protestanților la Wassy, în Champagne, la 1 martie 1562, de către oamenii lui François de Guise, marchează începutul luptei armate. Istoriografia tradițională distinge opt războaie religioase, dar e mereu aceeași luptă care continuă, întretăiată de armistiții, mai lungi sau mai scurte (document 1, p.193). În fiecare campanie, protestanții, care rămîn mereu minoritari, sînt în general bătuți, mai ales la Dreux, în 1562, la Jarnac și la Moncontour în 1569, dar smulg curții, prin încăpățînarea lor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să mențină sau să restabilească unitatea de credință, indispensabilă unității regatului. Se străduiește mai întîi, după cum a spus-o chiar el, "să distrugă jansenismul și să împrăștie comunitățile unde se ațîța acest spirit de noutate". În 1669 este înregistrat un armistițiu provizoriu. Dar cearta reîncepe la sfîrșitul secolului cu publicarea Reflecțiilor morale ale jansenistului Quesnel. În 1709, Ludovic al XIV-lea le dispersează pe călugărițele de la Port-Royal-des-Champs și distruge mănăstirea și, în 1713, obține de la papă condamnarea Reflecțiilor morale prin bula
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trupele sale se opun în Țările-de-Jos tentativelor acestuia din urmă de a invada Franța. În 1697, tratatele de la Ryswick, care lasă regatului frontierele din 1679, plus Strasbourgul, marchează prima oprire în politica cuceritoare a Regelui-Soare, dar nu este decît un armistițiu. Războiul de succesiune a Spaniei. Într-adevăr, în 1701, regele acceptă testamentul lui Carol al II-lea al Spaniei, care își lasă coroana și totalitatea posesiunilor sale ducelui Filip de Anjou, nepot al lui Ludovic al XIV-lea. Împăratul Leopold
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unor date noi. În 1859, Napoleon al III-lea intră în război alături de piemontezi pentru a-i ajuta să realizeze unitatea italiană. După un scurt război, marcat de victoriile de la Magenta și de la Solferino, Napoleon al III-lea semnează un armistițiu cu Austria. Piemontul cîștigă aici Lombardia, dar nu și Veneția, în timp ce Franța obține alipirea, în urma unui plebiscit, a regiunilor Savoia și Nisa în 1860. Schimbarea de atitudine a împăratului, care, oprind războiul, pune brusc capăt speranțelor italiene, are mai multe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
naționale, compus din deputați republicani de Paris. Începînd din 18 septembrie, capitala este asediată și Gambetta părăsește Parisul în balon pentru a merge să însuflețească lupta în provincie. Neputînd să deblocheze Parisul, temîndu-se de insurecție, guvernul, în ciuda lui Gambetta, semnează armistițiul, la 28 ianuarie 1871. Sub presiunea lui Bismarck, care dorește un veritabil interlocutor cu ocazia tratatului de pace, alegerile pentru Adunarea națională au loc la 8 februarie 1871. Campania pentru pace a notabililor locali conservatori înseamnă pentru ei un succes
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la ofensivă, mai întîi parțială, apoi, în septembrie, generală. Trupele germane sînt constrînse să se retragă și nu mai ocupă decît o mică suprafață din teritoriul francez cînd Germania (ai cărei aliați bulgari, turci, austro-ungari au încetat deja lupta) cere armistițiul. Acesta este semnat la Rethondes, în pădurea Compiègne, la 11 noiembrie 1918. Încheierea conflictului. Conferința de pace se ține la Paris și duce la o serie de tratate, dintre care cel mai important este tratatul de la Versailles, semnat la 28
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și dă burghezului francez o definiție cu totul evocatoare. Prin contrast, de asemenea, și mai rapid, el evocă lumea muncitorilor. 28. Franța în al Doilea Război Mondial După înfrîngerea din iunie 1940, francezii se divizează. La început, o majoritate acceptă armistițiul și "revoluția națională" a mareșalului Pétain, care pune capăt Republicii și colaborează cu Germania lui Hitler. O minoritate, mai întîi infimă, îl urmează pe generalul de Gaulle și intră în Rezistență, care se organizează progresiv în jurul acestuia, a cărui autoritate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
10 iunie, guvernul se mută la Tours, apoi la Bordeaux. Paul Reynaud procedează la remanieri succesive, de la care speră să obțină un plus de energie. În zadar: mareșalul Pétain, vice-președinte al Consiliului la 18 mai, este, ca și Weygand, favorabil armistițiului, începînd cu 25. El refuză o simplă capitulare militară după exemplul armatelor olandeză și belgiană, ale căror conduceri s-au mutat în Anglia. El vrea ca oamenii politici să poarte răspunderea înfrîngerii și se opune continuării războiului în Africa de Nord. Paul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
opune continuării războiului în Africa de Nord. Paul Reynaud nu reușește, în timpul unor Consilii de miniștri dramatice, să-și impună punctul de vedere și demisionează în seara zilei de 16 iunie. Pétain, chemat de președintele Republicii, formează imediat un guvern și cere armistițiul, semnat la 22 iunie. Cea mai mare parte a Franței este zonă ocupată. Guvernul, care se instalează la Vichy (stațiune balneară cu clădiri disponibile), păstrează o armată de 100.000 de oameni. Flota este nevoită să se întoarcă dezarmată în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
instalează la Vichy (stațiune balneară cu clădiri disponibile), păstrează o armată de 100.000 de oameni. Flota este nevoită să se întoarcă dezarmată în porturile sale de dinainte de război. Revoluție națională și colaborare Sfîrșitul celei de-a III-a Republici. Armistițiul nu antrena prin el însuși sfîrșitul regimului celei de-a III-a Republici. Dar acesta a căzut din cauza dezastrului de care a fost considerat responsabil. Mașinațiile lui Pierre Laval, ministru de la 23 iunie, apoi vice-președinte al Consiliului, triumfară asupra rarelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
modernizarea celei de-a IV-a Republici. Iluzia comună tuturor partizanilor regimului de la Vichy este de a considera posibile reforme de anvengură fără a ține cont de contextul internațional, în timp ce Germania ocupă o mare parte a țării. În pofida convenției de armistițiu, ea a anexat de fapt departamentele din Alsacia și La Moselle, alipite la Gau17 Oberrhein și la Gau Westmark; nordul și Pas-de-Calais sînt alipite administrației germane din Belgia; o zonă "interzisă" se întinde de la fluviul Somme la Franche-Comté, anunțînd o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
temporar, apropiat al lui Paul Reynaud care îl cheamă ca sub-secretar de stat la Ministerul de Război la 6 iunie 1940, ajunge în Anglia la 17 iunie 1940 și a doua zi invită la continuarea luptei. El respinge argumentele patizanilor armistițiului: "Franța nu este singură [...]. Acest război este un război mondial". Recunoscut de britanici ca "șef al francezilor liberi", el nu obține la început decît ralieri foarte limitate. Bombardarea, la 3 iulie 1940, de către o escadrilă engleză, a unei părți a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
normanzi 892 Începutul invaziilor maghiare 910 Fundarea mănăstirii Cluny 911 Tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte 936 Otton I, rege al Germaniei 955 Victoria lui Otton I asupra ungurilor la Lechfeld 962 Otton I, împărat 989 Primul conciliu de pace la Charroux 1027 Armistițiul lui Dumnezeu 1054 Ruptura dintre Roma și Constantinopol 1066 Cucerirea Angliei de către ducele Normandiei Vilhelm Cuceritorul 1070 Mișcarea comunală din Mans 1073-1085 Pontificatul lui Grigore al VII-lea 1095 Conciliul din Clermont: proclamarea primei cruciade de către papa Urbain al II
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Primăverii Marcel Proust: Swan 1914 3 august Intrarea Franței în război contra Germaniei Septembrie Bătălia de pe Marna 1916 Februarie-iunie Bătălia de la Verdun 1917 Revolte, greve Aprilie Intrarea Statelor Unite în război Octombrie Revoluția din Rusia Noiembrie Guvernarea Clemenceau 1918 11 noiembrie Armistițiul de la Rethondes 1919 Tratatul de la Versailles Iunie Ziua de muncă de opt ore Nov. Alegerea Blocului național 1920 Dec. Congresul din Tours 1922 Mussolini marșul asupra Romei 1923 Ianuarie Ocuparea regiunii Ruhr 1924 Planul Dawes André Breton: Manifestul suprarealismului Mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]