1,870 matches
-
nu intra oricine, iar pentru funcții politice erau oameni aleși. Ei își cam dădeau importanță. Erau pe funcții mai mari, nu știu dacă și mai bine plătiți - bănuiesc că da. S.B.: Erau. I.T.: Se vedea la ei un pic de aroganță. S.B.: Erau oamenii puterii. I.T.: Aroganță care după Revoluție le pierise. S.B.: Și-au pus cenușă în cap. I.T.: Trebuia să merg la Academie și rudele din partea tatei făceau parte din "Oastea Domnului", un cult religios care pe vremea aceea
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
politice erau oameni aleși. Ei își cam dădeau importanță. Erau pe funcții mai mari, nu știu dacă și mai bine plătiți - bănuiesc că da. S.B.: Erau. I.T.: Se vedea la ei un pic de aroganță. S.B.: Erau oamenii puterii. I.T.: Aroganță care după Revoluție le pierise. S.B.: Și-au pus cenușă în cap. I.T.: Trebuia să merg la Academie și rudele din partea tatei făceau parte din "Oastea Domnului", un cult religios care pe vremea aceea era interzis. Atunci a fost o
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
sprijină într-o bâtă și privește interogativ scena din față. Celălalt pândește indecis, din ușă, oamenii dinăuntru. Și la nivelul construcției personajelor ceea ce domină este contrastul. Gestica personajelor se împarte între umilință de partea țăranilor veniți să plătească birurile, respectiv aroganță și o atitudine absentă de partea funcționarilor responsabili cu calcularea lor. Referințele tabloul lui Pieter Breughel cel Tânăr sunt trei. Prima se face în capitolul IV al romanului. Chiril Merișor, personajul cheie al romanului, într-o zi a anului 1957
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
De aceea, mai mulți nemulțumiți i s-au adresat generalului, care „avea dicționarul oamenilor din țară; știa împrejurările și caracterul fiecăruia din cei ce veneau să i se înfățoșeze”. De aceea, pe unii îi privea cu cordialitate, pe alții cu aroganță, „unora le da consilie părintești, altora amenințări rusești”. După câteva zile petrecute la Iași, comisarul rus a plecat la București, lăsând în urmă „dezolațiunea și disperarea” . Intr-o adresă din aprilie a consulatului de la București către Fiodorov, guvernatorul de război
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
venit în România să ne... civilizeze, să ne cultive, să ne aducă în secolul XX etc. Aceeași atitudine se observă, uneori, și la unii conferențiari străini, la unii participanți la colocvii, seminarii și congrese, unde, o anume suficiență și chiar aroganță intelectuală este destul de perceptibilă. Reacția scriitorilor, a oamenilor de cultură români cu conștiință efectiv europeană este, în asemenea cazuri, de inevitabilă și firească reținere, rezervă, necooperare. Orice profesoraș francez (să spunem, de mâna a doua-treia, ce s-a nimerit într-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aflat că s-a mutat... dar probabil ca știi mai bine cum stau lucrurile cu el... mie mi-a plăcut că a venit Virgil... întotdeauna mi-a plăcut... Virgil. și pasiunea lui pentru arhitectură. în timp, am reușit, trecând dincolo de aroganța și infatuarea pe care le afișează din plin, să port cu el unele dintre cele mai savuroase conversații... ceea ce am făcut și de data asta... Claudia a slăbit mult de luna trecută de când ne-am văzut la cafea. am întrebat
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
au metode, competențe și subiecte sau teme diferite, dar la fel de legitime, de cercetare. Iar refuzul unui filosof de a se implica în cercetări ce necesită și metode de investigație specifice științelor sociale și politice nu este neapărat un semn de aroganță. Dimpotrivă, el poate constitui - și nu am nicio îndoială că el este, de obicei - rezultatul modestiei și al recunoașterii sincere (și imperative, pentru oricare cercetător respectabil) a limitelor de competență și specializare care ne caracterizează pe toți cei care lucrăm
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
al intereselor în politică, despre virtuțile politice, despre standardele de evaluare ale acțiunii politice sau despre impactul condițiilor cauzale în politică 2; 2) teoriile moraliste tind să producă teorii mult prea exigente ale legitimității politice 3; 3) moraliștii tratează cu aroganță și lipsă de respect politica (democratică), urmăresc eludarea, depășirea sau dislocarea politicii (democratice)4, transformarea ei într-un simplu instrument de implementare sau "legiferare" a (și doar a) propriilor lor teorii 5 sau înlocuirea politicii (democratice) cu "o constituție axată
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politologi care, într-un cuvânt, și-ar dori ca filosofia politică să fie abandonată sau dizolvată în cadrul științelor politice. De altfel, deși astfel de exprimări, ce ar putea fi suspectate, pe lângă cinism, diletantism, superficialitate sau lipsă de seriozitate, și de aroganță sau, după cum le place unor realiști să se exprime, hubris, pot fi identificate cu ușurință în lucrările anumitor politologi (i.e., John Dunn, Rethinking Modern Political Theory (Cambridge University Press, Cambridge, 1985)), eu nu cunosc nicio lucrare de filosofie politică în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ea denaturează felul în care moraliștii înțeleg statutul teoriilor lor (și modul în care acestea "rezolvă" dispute sau conflicte de opinie între cetățeni) în relație cu politica democratică, sprijinindu-se pe o imagine caricaturizată a acestora ca filosofi râvnind, cu aroganță și lipsă de respect pentru politica democratică, la statutul de "filosofi-regi", sprijinind interese ideologice ascunse și urmărind implementarea universală, "sistematică" și "cu orice preț" a idealurilor și politicilor lor favorite, indiferent dacă acestea sunt sau nu viabile într-un context
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
curând criza economică ce o terorizează ar putea fi eradicată”. La Conferința Micii Înțelegeri de la Belgrad din 19 decembrie 1932, cele trei state au examinat cu grijă ideile expuse de Mussolini în acest proiect, idei deosebit de amenințătoare. El afirmase cu aroganță că trebuie să se sfârșească cu amestecul statelor mici în politică, susținând că Europa trebuie să fie condusă de concertul marilor puteri, bazat pe împărțirea zonelor de influență. Potrivit Pactului celor patru mari puteri, Anglia, Germania, Franța și Italia trebuiau
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
octombrie 1943 în Jurnalul său, referindu-se la evenimentele tragice din vara anului 1940:” Am făcut greșeala de a-mi apleca urechea <celor> fricoși și, îndeosebi, a lui < Urdăreanu>, care în acel moment se făcuseră campionii închinării, de frică, în fața aroganței germane. E adevărat că România ar fi suferit, dar nu mai mult decât acum, dar cel puțin, n-ar fi fost umilită”. În Consiliul de Coroană din 31 august 1940, liderul Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu, s-a referit la
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
să se însoare cu o centenară cadaverică, chiriaș al unei văduve pisăloage, încasator asiduu de avansuri bănești de la Al. Bogdan-Pitești în contul romanului pe care acest mecena vrea să i-l editeze, „marele Matheiu” ascunde, sub măștile blazării, egoismului, snobismului, aroganței pseudoaristocratice și indiferentismului civic ostentativ, un suflet generos. Ceva din proză a trecut și în teatrul pe care îl scrie V. Casa care a fugit prin ușă e o piesă cu atmosferă de burg bănățean, incluzând și o poezie specifică
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
barbari, aceasta a dispărut deoarece viziunea mobilizatoarea, care a promovat unificarea s-a uzat moral. Totul tinde să indice o evoluție ciclică, de creștere și descreștere înșirată pe sute de ani. Nimic nu este mai periculos pentru spiritul uman decât aroganța izvorâtă din putere, care îl face să nu mai vadă adevărul. Un occidental poate să vadă în succesul material și cultural al civilizației sale un motiv de aroganță absolută, de absolutizare și chiar neglijare a acelor valori care i-au
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
sute de ani. Nimic nu este mai periculos pentru spiritul uman decât aroganța izvorâtă din putere, care îl face să nu mai vadă adevărul. Un occidental poate să vadă în succesul material și cultural al civilizației sale un motiv de aroganță absolută, de absolutizare și chiar neglijare a acelor valori care i-au adus în acest punct. Există astfel în om o tendință de asumare arbitrară a reușitei. Explicațiile au venit de cele mai multe ori sub forma unor teorii tipic rasiste, sau
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
decât spiritului insuflat de tradiția iudeo-creștină. Modelul nu este ideal, dar este extrem de dorit și de invidiat, cu atât mai mult cu cât cei mai mulți nu înțeleg motivațiile care stau la baza modului de viață american. Din acest punct de vedere aroganța este o urmare naturală. Spiritul de frontieră a modelat societatea americană. Acești oameni nu doreau nici-o piedică pusă în calea voinței lor și cu atât mai mult nici un ajutor din partea cuiva. O dată ajunși la ocean spiritul de frontieră nu a
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
pe condamnații pentru crime contrarevoluționare - pe „politici”. Pe 4 aprilie, Beria recunoaște că așa-zisul „complot al halatelor albe” vizându-i pe medicii de origine evreiască* fusese în întregime „fabricat”, dar el personal nu obține niciun avantaj din aceasta, pentru că aroganța și puterea rețelelor sale polițiste continuă să-i sperie pe ceilalți conducători; pe 26 iunie 1953, el este arestat și condamnat la moarte în cadrul unui proces cu ușile închise. Dispariția lui nu repune în cauză liberalizarea: acum sistemul concentraționar* ține
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu Leul de Aur, în 1962. Asistăm, pe scena internă, la un reviriment al comediilor ușoare. Noaptea de carnaval de Eldar Riazanov (1956) acuză, pe fondul pregătirilor pentru sărbătoarea de Anul Nou, figura birocratului - limba de lemn*, servilismul față de superiori, aroganța față de subordonați -, pentru a înălța un imn tineretului și dinamismului lui. Sub Brejnev*, odată cu răspândirea televiziunii, cultura de masă împrumută canalul telefilmului. Difuzat în 1973 și devenit cult, serialul șaptesprezece clipe ale unei primăveri, realizat după romanul lui Iulian Semionov
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
preconstruit din punct de vedere cultural, Într-un context socio-istoric definit, ca aparținând de „non-eu” (vom nota aici că neologismul, corect format, heterofobie ar prezenta avantajul de a nu conota o relație privilegiată cu naționalismul). Pentru etnocentrism: retragerea În sine, aroganța amestecată cu ignoranța, intoleranța față de normele culturale diferite de ale grupului de apartenență al subiectului, chiar disprețul pentru tot ce nu este „al nostru” (Taguieff, 1997, pp. 112-116). Pe de o parte, așadar, respingerea, ostilitatea, aversiunea; pe de alta, ținerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cea maI mare expoziție dedicată comunismului Domnilor nostalgici, cu ură... R. Chiruță Am fost un privilegiat al comunismului. Ciocolata stătea cu săptămânile în frigider, sătul fiind de ea, iar cea mai mare aroganță a vremurilor a fost când am mâncat întro iarnă atât de multe banane că am vomat. În general, nu am știut ce e coada la lapte, la ness sau la ulei. Nu, nu am fost fiu de nomenclaturist. Taică-miu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
von Balthasar: "Întrucât Hristos nu poate fi cuprins în normele acestei lumi, nici un acord între teologie și alte discipline nu poate fi atins în limitele acestei lumi. Refuzul acceptării oricărei linii de demarcație din partea teologiei, deși ar putea semăna a aroganță, nu este altceva decât respectul pentru rigorile metodologice ale subiectului său58. În Religion în Geschichte und Gegenwart, Troeltsch susține despre creștinism că nu este singura revelație sau răscumpărare, ci doar punctul culminant al revelației și răscumpărării care au contribuit la
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
apoi ar lua-o razna. Munca de gunoier e de o mie de ori mai acceptabilă: te mânjești doar pe dinafară. Iată de ce parlamentarii români au atâtea drepturi și avantaje: salarii imense, dreptul la chiul, dreptul la înșelătorie, dreptul la aroganță, bodyguarzi, mașini de serviciu și câte și mai câte. Nici nu mi se pare de ajuns pentru sacrificiul pe care-l fac, pentru ceea ce trebuie să înghită omul din ei în Parlament. De unde și dozele homeopatice de fecale despre care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
aminteam - metaforic, desigur. În plus, îți trebuie ceva tărie ca să înduri disprețul a milioane de oameni. Da, nu există meserie mai grea și mai grețoasă ca asta! Acum înțeleg de ce, oricâte abuzuri ar face, oricâte privilegii și-ar aloca, oricâtă aroganță ar emana, parlamentarii români par mereu nemulțumiți, frustrați și țâfnoși. Nu-i puțin lucru să renunți la umanitatea ta și să devii... naiba știe ce: maimuță, robot cu burtă, animal de vot? Oricum, ceva mai puțin decât un om. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
de paranoia „adevărului absolut”, În a cărui posesie credeau că se află Grecii, care știau totul, și au botezat această boală a spiritului, care a făcut o „carieră” atât de fulminantă În secolul trecut, drept Hybris: o Îmbolnăvire de o aroganță nemăsurată a Eului uman ce se compară cu zeii, atribuindu-și nu numai prerogativele absolute, dar fiind și „profund convins” că prin „el” se exprimă Legea! Visurile, oamenii politici trebuie să ni le lase nouă, poeților și Îndrăgostiților - „nebuni”, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sfâșia o parte, chiar și infimă, din grosul și inepuizabilul văl al zeiței Maya... „Singurătatea scribului, a scriitorului”, insula sa tiranică plutind pe apele oricărei și eternei mări triviale a prezentului, acea „reîntoarcere la sine” cu Încăpățânată și adeseori sfidătoare aroganță; de fapt... o valorizare a persoanei, a celei mai străfunde, a celei „neînțelese” de ceilalți sau a celei care nu se poate „arăta” decât astfel: ca o iluminare bruscă a unei umbre ce, astfel, prinde corp și relief! Singurătatea, blestemată
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]