2,842,792 matches
-
pace am fi (și suntem!) a fost o necesitate. Faptul că echipa din jurul lui Bush - Rumsfeld și Condoleezza Rice, în principal - au gestionat catastrofal perioada de după încheierea confruntării militare e o cu totul altă discuție. Dar, așa cum spunea, într-un articol din "L'Express", Michael Ignatieff, Saddam Hussein "era el însuși o armă de exterminare în masă", așa că eliminarea celui care, la rându-i, "eliminase" cinci milioane de kurzi era cât se poate de legitimă. Nu e de mirare că filmele
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
Rabelais, un robust, viziunea asupra corpului uman a lui Celine este maladivă. Traumatismul războiului, handicapul operației grele făcută după rana căpătată în Flandra, avea să pună pecete nu doar pe viață, dar și pe scrisul său. În Greața lui Celine, articol publicat succesiv în iulie și august 1962, în NRF, semnat de Jean Pierre Richard, corpul omenesc este văzut drept ceva "destinat sacrificiului, măruntaie, moliciuni fundamentale. Simbolic, ființa umană ar fi o "incertitudine internă, o lipsă de prestanță." Urmările războiului ating
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
Unviersitatea din Sibiu la decernarea titlului de doctor honoris causa, Aura Christi scrie despre "beduinii spiritului", H. Zalis despre "argumentul memorialistic", Geo Vasile despre "tandrețea impersonală a naratorului", Mara Magda Maftei despre "filozofia apocaliptică", Monica Râpeanu despre "feminitatea fără alibi", articole care nu se citesc, chiar toate, cu sufletul la gură, dar toate sunt serioase, grave. Doar la p. 36 apare un mic element conturbant, ceva neașteptat, nescontat, un titlu de rubrică straniu, chiar surprinzător, dacă îl raportăm la restul revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
aceea privitoare la urban și rural în cultura noastră, "promovarea ruralilor", scriitorii proveniți de la sat etc. Sunt binevenite precizările și "propunerile" incitantului critic și eseist, stârnitoare și acestea de noi discuții și controverse, cum era și de așteptat. Iată finalul articolului din Ramuri: "Anul 1948 este cel al instaurării comunismului; printr-o mare șansă, el este și cel în care s-a vestit pentru prima dată talentul lui Marin Preda, un scriitor mai mult important și emblematic pentru ceea ce a urmat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
mai prezenta riscul de a face declarații sau de a lua atitudini incomode. Rezultatul acestei, trebuie recunoscut, subtile manipulări, a debutat cu marea expoziție retrospectivă de la Sala Dalles, din 1965, urmată fiind de o serie lungă de expoziții în țară, articole, albume, apoi participarea României cu opera sa la Bienala de la Veneția (1967), urmată de un întreg program expozițional realizat la muzee și galerii din Europa și S.U.A. În 1973, la Craiova, orașul natal al artistului, în urma unei importante donații făcute
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
dintr-o experiență care ținea seama de ea, modificînd-o în același timp, un întreg în care cele două componente se hrănesc reciproc. Vom încerca, în cele ce urmează, să ne oprim asupra unor repere în această reflecție împrăștiată în cărți, articole, interviuri care ar putea constitui, reunite, un manual pentru traducătorul în continuă formare și totodată un crez și o spovedanie a traducătorului experimentat. Practico-teoria traducerii propusă de Irina Mavrodin nu este, cum se întîmplă frecvent în traductologie, de inspirație lingvistică
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
Cohen, dar, totodată, poetă și eseistă cunoscută și răsplătită cu numeroase premii, care cunoaște așadar scrisul și facerea creatoare dinăuntrul lor. În cărți precum Modernii precursori ai clasicilor, Mîna care scrie, Uimire și Poiesis sau Cvadratura cercului, în studii și articole din Secolul XX, Convorbiri literare, România literară, semnate de Irina Mavrodin, sînt numeroase reflecții despre traducere și traducător, fie că autoarea vorbește direct despre complexa muncă a traducătorului lui Cioran, despre salvatoare literalitate în transpunerea lui Tristan Tzara, fie că
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
forma de nominativ-acuzativ (dracul), cît și în cea de genitiv-dativ (dracului). De fapt, ambele forme suferă transformări fonetice tipice oralității. În limba vorbită de azi, dar și în transcrierea ei, e rar ca dracul să apară cu finala -l: integritatea articolului este limitată stilistic la oralitatea solemnă, academică, intrînd în contrast cu uzul tipic al invocării dracului. În scris se practică deopotrivă marcarea prin apostrof (dracu') și nemarcarea (dracu). În texte clasice din secolul al XIX-lea, perioadă în care convenția ortografică era
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
al invocării dracului. În scris se practică deopotrivă marcarea prin apostrof (dracu') și nemarcarea (dracu). În texte clasice din secolul al XIX-lea, perioadă în care convenția ortografică era mai puternică, putem găsi mai multe exemple de conservare integrală a articolului, de exemplu la Eminescu: "Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime?" (Cezara). Nu e însă total absentă transcrierea dracu ("slab ca dracu", Geniu pustiu). Și la Caragiale apar ambele forme de transcriere ("Unde dracul s-a
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
băgatără?", Tren de plăcere; "să vază ea pe dracu!", Art. 214), cu o mai mare frecvență a celei fără -l. În construcții frecvente și mai puțin motivate semantic, se produce ușor o apocopă, o trunchiere și mai marcată: cea a articolului în formă de genitiv-dativ, -lui. Căderea acestui segment final nu are loc în mod obișnuit, în alte cuvinte, tocmai din pricina rolului său de a indica funcția sintactică; dracului e însă adesea redus la dracu', pentru că esențială e valoarea sa pragmatic-afectivă
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
Citim în ziare astfel de titluri de-o șchioapă: "Justiția eliberează infractorul". îl eliberează pe infractor pare deja o prețiozitate. l Erată. Cronicarul speră că nu le-a fot greu cititorilor să-și dea seama că junimistul Vasile Pojor (din articolul de la Revista revistelor din nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
întîrzierea (5), lenevia (6), mîncatul (7), mitomania (8), jocurile (9). Al 10-lea e unul așa-zicînd colectiv. Identificăm în colectivul cu pricina grafomania. Almanahul e mișto de tot. Citiți-l și vă veți convinge! Nu vă mai spunem că autorii articolelor sînt, și ei, mișto de tot. Cît despre grafică, e destul să știți că unul din colaboratorii principali este Camil Ressu, competentul principal în viciul al doilea, chiar dacă specialist, mai cu seamă pe hîrtia de desen (în realitate, nu mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
experimentatului redactor al "Observatorului cultural" care scrie revista revistelor. Observăm însă, și nu de azi, de ieri, o manieră ciudată de a comenta gazetele și evenimentele culturale. Să numim maniera indirectă. Cu alte cuvinte, te folosești de extrase din diverse articole ca să-ți sugerezi opinia proprie. în loc să spui de-a dreptul ce crezi, de exemplu, despre Jurnalul dnei Monica Lovinescu, în volumul premiat de România literară drept Cartea Anului 2003, îl citezi copios pe un oarecare Dan Petrescu, veleitar întru ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
în volumul premiat de România literară drept Cartea Anului 2003, îl citezi copios pe un oarecare Dan Petrescu, veleitar întru ale prozei (epistolare), care l-a înjurat birjărește în Timpul de la Iași. Alt exemplu: afli că România literară a respins un articol al dlui Neumann, în care autorul se lăuda singur cu o gură pînă la urechile proprii, îl publici numaidecît, cu mențiunea expressis verbis că a fost refuzat de colegii tăi. Și așa mai departe. Așteptăm cu mare interes momentul revelației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
Pe Donul liniștit, în stanița Vioșenskaia în care se va stabili definitiv. În 1927 încheie prima parte a romanului, iar în anul următor pe cea de-a doua, publicată în foileton. În 1929 Șolohov este învinuit de apolitism într-un articol semnat N. Prokofiev. Deși nu terminase Pe Donul liniștit, începe un nou roman inspirat de colectivizarea în desfășurare, Pământ desțelenit. Îl cunoaște personal pe Gorki în 1931, căruia îi scrisese încă din anii anteriori. Acesta îl susține și, spulberând noile
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulțime și specializare sociolingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent și inovativ al interjecției ăn româna actuală. Într-un articol, de exemplu, repetiția subliniată a unei exclamații amestecănd nemulțumire și resemnare e ănsoțită de variația interjecțiilor - deh " eh " hăm " hei -, sugerănd de fiecare dată o ușoară modificare a tonului: "Deh, România, mi-am zis. (...) Asta-i România, mi-am zis
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
de o anumită doză de lirism infuzată perseverent, dar fără ostentație, în aproape toate poemele sale, disimulată în primele volume sub forma revelării unui miez ascuns al prozei vieții comune, mai evidentă în poemele de după 1989. De altfel, dacă citim articolele programatice ale poetului, descoperim o cheie fidelă de pătrundere în textele sale: "poezia cotidianului " este o "poezie despre viața noastră obișnuită, dar totodată care să exprime și poezia din această viață ", "miraculosul ascuns în banalitatea vieții de zi cu zi
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
care-și electrizează preajma, păstrează totuși rezerve de sinceritate delicată: "Dumnezeu există pentru că mi-l aduc aminte: Se făcea tot mai mic, înghițit de astfalt și de cuvinte." În volum, Nicolae Țone este, mai ales, organizator. Merită citit fragmentul de articol care asimilează experimentul lor colectiv unei neo-avangarde ŕ la anii '90, cu aceleași știute marote: nu continuăm, inventăm, sîntem stăpînii (teoreticienii) propriului discurs, nu simpli bricoleuri. Îi așază, cu mîna lui, pe ceilalți într-un tablou de familie mai cuprinzător
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
în Limba română actuală. O gramatică a Ťgreșelilorť (1943) și Stilistica limbii române (1944). Descrierea detaliată a sufixului a fost cuprinsă în tratatul academic Formarea cuvintelor în limba română (vol. II, 1978); observații și interpretări noi a adus într-un articol Ariadna Ștefănescu (1996). În fine, în ultima vreme interesul pentru negația românească pare să fi crescut considerabil: au apărut trei cărți care o investighează, din perspective diferite și complementare: Barbu B. Berceanu, Negația. Sistemul negațiilor în limba română, 1999; Constantin
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
La Nouvelle Vague au avut-o asupra lui, fără însă a detalia punctual această remarcă. Îmi propun să compensez această lipsă, analizând filmul și relevând similitudinile cu regizorii francezi asociați cu acest curent cinematografic, chiar dacă acest demers va face ca articolul de față să fie mai mult eseu, poate chiar ceva mai tehnic, și mai puțin cronică de film. Unul din crezurile de căpătâi ale celor din La Nouvelle Vague (Chabrol, Truffaut, Doniol-Valcroze, Godard, Rivette, Rohmer, și, deși nu provenea dintre
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
ambiguitate ca principiu estetic, filmul lui Scorsese are două secvențe remarcabile; ele ilustrează, în cel mai precis mod cinematografic cu putință, diferența dintre dragoste și sex, dintre erotism și nevoie fiziologică. Dacă nu v-au convins restul argumentelor din acest articol, filmul ar merita vizionat doar pentru aceste două scene...
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
în Bye-bye Blondie - și a lui Christine Angot, Ťgrande prętresse de l'autofictionť, care abandonează turgescența récit-ului la persoana întîi în favoarea empatiei reverențioase la adresa unor personaje cinstit ficționale, în Les Désaxés. Despre ele scrie Marianne Payot în L'Express un articol intitulat ŤBye-bye la provocť. Ar mai fi de menționat recent laureatul premiului Goncourt al liceenilor, Philippe Grimbert, psihanalist de formație, cu Un secret. Un Goncourt popular sau mai bine fără Tot Beigbeder scria, în urmă cu cîteva săptămîni, în editorialul
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
studii lingvistice apărute în ultimii 15 ani, unite tematic de preocuparea de a descrie specificul romanității românești, prin raportare la celelalte limbi și dialecte romanice, dar și la contextul balcanic. Fiind adresată unui public mai restrîns, de specialiști, cartea păstrează articolele în limba și în forma în care au fost publicate inițial, în diferite reviste și volume colective: unele în română, altele în italiană. Cu o solidă formație filologică, stăpînind metodele clasice ale lingvisticii și filologiei romanice, autoarea reia multe probleme
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
noii reviste, ci strălucesc într-un context reprezentat de toate artele, de la muzică, film, teatru, plastice, pînă la arta culinară. "Suplimentul" de 16 pagini e vioi și bine proporționat, alternînd informația scurtă și neutră despre noutăți cu interviuri, anchete, cronici, articole de opinie. Rubricile fixe au fost încredințate unor specialiști din toate generațiile care scriu atrăgător și clar, pentru toată lumea, fără a face însă concesii populiste. Se acordă spațiu și unor ramuri minore de mare impact, precum benzile desenate și muzica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Geo Dumitrescu a tăcut 20 de ani după Libertatea de a trage cu pușca, fiindcă, devenit "cumva incomod pentru noul regim comunist", a fost dat afară din partid, ne-a trezit amintiri nu din cele mai plăcute despre cîteva incomode articole cu care poetul de curînd dispărut și-a umplut tăcerea cu pricina, în timp ce redresa ideologic, una după alta, publicații culturale ale primilor ani de comunism. Revista noastră și-a făcut mereu datoria de onoare față de primul ei redactor-șef, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]