3,559 matches
-
a coborât autochestionarea În cele mai ascunse pliuri ale conștiinței. Existentul se subordonează subiectului și subiectivității, iar lumea se comprimă Într-o imagine. Eul, la rândul său, se recompune - după ce fusese pulverizat la contactul, cu exteriorul - printr-o dublă mișcare, articulându-se În doi timpi: În prima fază, Întrebarea adresată lumii Își pierde caracterul de interogație. E o afirmație disimulată, prin care eul cumulează, trecând În faza a doua, și funcțiile celui care Întreabă 16. Eul autentic, scrie Ricoeur, „se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Povestea spusă de Neagu Djuvara nu este o contra-istorie, un ansamblu de negări, construit prin combaterea paradigmei național-comuniste ori prin simpla reactivare a unor secvențe istoriografice pe care fostul regim le combătuse decenii în șir. Este chiar o istorie, bine articulată într-o logică proprie, cu o reconfortantă finalitate identitară. Tonul degajat și lipsa constrângerilor normative, de tip academic sau pedagogic 270, au permis autorului să regândească multe din piesele de bază ale memoriei istorice recente, sub acoperirea erudiției și prestigiului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
imagine (eikon) a spațiului și timpului, putem afirma că semiotica este un "icon" al spațiului și timpului nostru (mai ales prin ultimele sale dezvoltări regionale: semiotica mass-media, semiotica cinematografului, semiotica publicității etc.), în care dimensiunea epistemologică, socio-culturală și praxiologică se articulează inextricabil". Breșa semiotică (coupure sémiotique) este evenimentul fondator al subiectivității și deci al identității (...) semiotica nu poate apare decît pe baza refulării de către oameni a naturalității lor. Este sensul socializării dorinței, maladiei, performanței, al legii în genere (socializarea practicilor și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Arbitrarul în opoziție cu iconicitatea (cf. infra semnele iconice); ii) Dualitatea (ceea ce Hockett numește dualitate este cunoscut în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate, adică structurate de două ori: prima articulare este cea care decupează enunțul lingvistic în unități minimale dotate cu sens: "Pămîntul este rotund" se poate analiza în: "pămîntul", "este", rotund"; forma vocală a unităților din prima articulare este analizabilă în unități
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în acest din urmă mod ea permite degajarea structurii și a modului de funcționare, vizînd pe de o parte posibilitatea (sistemul semnelor) și pe de altă parte realitatea (procesul textului care le inserează) și necesitatea (normele care le generează și articulează). 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare 4.4.1. Iconicitate. Față de "verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
legată de căutare (vezi basmul popular, mitul), căutare a obiectului dorinței (Ileana Cosînzeana, Tinerețe fără bătrînețe etc).; categorie precumpănitor sintactică, axa subiect/obiect se reinvestește semantic în cuplul agent/pacient, relația unificatoare fiind conceptul de dorință și modalitatea volitivă (vouloir). Articulate în jurul axei dorinței, basmul, spectacolul dramatic, mitul se actualizează în diverse povestiri ale "căutării" mitice și practice (A.J. Greimas, 1966: 177). Axa destinator/destinatar este cea a controlului valorilor și a repartiției lor între personaje; este axa cunoașterii și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic). Ideologia în sensul de articulare a conținuturilor dintr-o cultură dată este valorificată publicitar printr-o opoziție fundamentală natură-cultură, rezolvată în favoarea primului termen. Naturalitatea produselor apă pură, lapte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un mesaj de întîmpinare, de agresiune, de protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul gestual este dublu articulat: 50-60 de unități fundamentale (kinemele), analoage fonemelor, a căror structurare formează o gramatică: mai simplă (ca în cazul salutului: a se apropie de b, își îndreaptă privirea spre b, b procedează la fel, a surîde lui b și acesta lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spațiale, temporale, personale în raport cu situația de enunțare. Termenul de deixis desemnează atît referința la spațiul și timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de sens (sinonimie, parafrază, definiție) se bazează pe sensul denotativ. DESIGNATUM Acel ceva la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
grad secund. Punând accentul pe efectul de ridiculizare care se obține prin mijlocirea textului parodic și incluzând în acest tip de literatură subiectele cele mai lipsite de demnitate, definiția însăși se dovedește mimetică: Aristotel făcuse cel dintâi precizările cu privire la "caracterele" articulate de parodiști în operele lor, dar se referise, în egală măsură, și la stilul scrierilor respective. Le Petit Larousse surprinde prin lipsa de densitate, neoferindu-i termenului decât două rânduri, primul tributar paradigmei parodice cultivate îndeosebi de teatrul francez clasic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Se îndoiau ei de lecturile publicului larg, se temeau că "vulgul" nu s-ar putea apropia de o justă percepție? Scriau pentru public sau se fereau să-și părăsească turnul de fildeș ridicat cu eforturi? O simplă parcurgere a canonului articulat de postmodernii înșiși e suficientă pentru a înțelege cât de mare este frecvența parodiilor în această perioadă. Fără a-i mai aminti pe precursori, redăm doar câteva nume mari ale căror opere de căpătâi fie sunt în întregime parodice, fie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Cu alte cuvinte, în locul inventarierii lexicale, autoarea cărții a ales să investigheze ceea ce Bahtin numește "vocea", căreia îi relevă specificul de emisie, conținutul ideatic și afectiv, dar și strategia de a se raporta la alte voci și de a se articula cu acestea într-un dialog deschis sau ascuns, textual, extratextual și supratextual. O reușită certă a autoarei este identificarea, pe baza manifestărilor vocii, a ideologemelor pe care aceasta le emite și le construiește, contribuind la logica compozițională a textului, concurând
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
limbaj social, cu o semnificație socială. Al treilea argument îl constituie faptul că locutorul este întotdeauna, într-o măsură sau alta, "ideolog", iar cuvintele lui sunt "ideologeme". Așadar, opțiunea pentru o anumită formulă narativă, desemnarea unei anumite voci care să articuleze discursul, alternarea vocilor în text reprezintă poziții semnificative și definesc concepția scriitorului asupra creației narative și asupra lumii acesteia. În cadrul discursului literar, personajul reprezintă o categorie de locutori, pentru care discursul este doar unul dintre aspectele care îi alcătuiesc identitatea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îndemnurile de specialitate; tuturor celorlalți pentru prezența lor de neînlocuit. Opera, rodul unei munci intense și al unui studiu susținut, descrie istoria ilustrată în titlul de mai sus. Putem vorbi aici de o tematică destul de vastă, originală, în 5 capitole, articulate logic și științific, capabilă să ofere informații despre o mulțime de lucruri căutate sau dorite cu privire la istoria creștinismului antic, raporturile sale cu Imperiul roman și cu celelalte realități istorice, politice, religioase, civile etc. situații inerente contemporaneității lor. Pr. dr. Sebastian
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să se regăsească în mărăcinișul partidelor politice din Europa? Foarte puțin, de fapt. Întrebările de mai sus rămîn fără răspuns, mai ales dacă acesta nu cunoaște engleza. Această lucrare modestă își propune să umple tocmai vidul amintit. Studiul se va articula în două părți, inegale ca întindere. Prima parte încearcă să stabilească o tipologie a partidelor politice clasificate pe familii și care acoperă întreaga Europă Occidentală. Cea de a doua parte, cea mai scurtă, dar cea mai prospectivă, va trata țările
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
astăzi variate paradigme în abordarea esenței educației, ca studiu teoretic al pedagogiei (Joița, 2009). Într-un proiect real de formare-dezvoltare a educaților (cu accent pe instruire sau pe educare sau combinat), din perspectiva diferitelor finalități și așteptări, găsim că sunt articulate într-un sistem dinamic și funcțional elementele complexului demers anticipat, de la scopuri-obiective la evaluare și reglare. Iar acestea pot fi realizate tocmai prin interactivitatea educator-educat, prin intermediul unei metodologii, ca mod de concepere în sistem a acțiunilor practice. Ele se pot
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a celei profesionale, a celei inițiale și a celei continue, în diferite stagii propuse și cu participarea a variate grupuri interdisciplinare de formatori. Alternanța și cea cognitivă, cea metodologică și cea organizatorică ridică progresiv nivelul calitativ al calificării, dacă se articulează cu practica, la fel de variată, într-o marcantă articulare de forme, pentru verificarea sau dezvoltarea componentelor profilului de competență așteptat. De aici rolul formativ al alternanței și al articulării teorie-practică, care poate fi abordat chiar ca paradigmă a noii concepții de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în aplicare. • Educatorii pot revizui rezultatele și în alt mod. • Măsurarea efectelor este dificilă în lipsa clarității punctelor de plecare. • Proiectarea și managementul sunt obscure ca procese. • Există riscul focalizării doar pe ideile date în modelul standard. • Procesele nu pot fi articulate, prin neraportarea la specific. 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste Proiectarea constructivistă ne arată că, în esență, conceperea activităților educative este o construcție mentală a educatorului (lat. proicio, ere a arunca înainte; proiectio, nis întindere înainte, dreptul de a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
centrare pe educat, pentru învățarea, formarea necesare reușitei, succesului în realitatea ulterioară. • Nevoia de a reanaliza întreg sistemul educațional, pentru a lua decizii, a regla, a trece de inerția constatată în fața așteptărilor sociale, a modifica atitudinea față de diferențele individuale, a articula selecția cu formarea, a reconcepe curriculumul astfel. • Accentuarea evaluării criteriale a progresului în dezvoltarea personală și profesională, prin raportarea la noi indicatori în aprecierea eficacității rezultatelor formării. • Recursul la situații de evaluare în contexte date de realitatea afirmării socio-profesionale, pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sa, care-i dau specificitatea, • de a dezvolta, a propune subiecte pentru efectuarea de cercetări, care sunt necesare practicii privind eliminarea dificultăților în formare, introducerea schimbărilor posibile sau conceptualizarea condițiilor de eficiență ale acțiunilor, • de a asambla contribuțiile aduse, a articula teoria cu practica, ca specificitate a pedagogiei, a modalității de cooperare cercetători-practicieni, în formarea inițială și continuă, în dezvoltarea profesională. Astfel educatorul poate să devină și un cercetător operativ, dar independent de cel teoretician sau prin cooperare cu acesta, iar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
efortul de a întreprinde un examen mai scrupulos al judecăților de valoare, de a vedea ce sunt ele, cum apar și cum sunt formulate. Merită efortul de a ne pune întrebarea dacă merită să fie apărate sau nu, cum se articulează ele cu realitatea, comportamentele și acțiunea. Fiecare cititor se poate chiar întreba: pe ce valori îmi fondez existența? Cum le justific? Ce rezultat au ele? Ce ne aduce sociologia în acest demers? Ea are limitele ei. Ne amintim de doi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
formativă, nisus formativus, cu cele trei tipuri ale sale -, individualizant, tipizant și stihial 33 este cel de-al treilea și cel mai vizibil factor care determină fenomenul stilului. Aceasta este "apetitul formei, nevoia invincibilă de a întipări tuturor lucrurilor [...] forme articulate în duhul unei stăruitoare consecvențe" (Blaga, 1965:87). "Lucrurile" pot fi închipuite sau imaginate, dar pot fi și materiale o statuie, o compoziție muzicală, o organizație socială. Fenomenul stil e determinat așadar de constelația tuturor acestor factori orizontul inconștient spațial
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sprijin ocluzal (fig. 4.140): sunt culise extracoronare în care patricea este în formă de coadă de rândunică. Matricea plasată la nivelul aparatului mobil culisează peste patrice atât cât permite mucoasa, datorită desființării sprijinului ocluzal la nivelul matricei. Elemente disjunctoare articulate fără dispozitiv de revenire: Șarnierele (balamalele) (fig. 4.141): sunt elemente disjunctoare larg utilizate în edentațiile terminale de cl. I și a II-a Kennedy. Șeile terminale ale protezei mobilizabile, dacă sunt unite rigid la dinții restanți, aceștia vor fi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
forța de la Preat are sistem de închidere lingual (fig. 4.145). Dintre ruptorii care permit două mișcări ale șeilor, translația verticală și bascularea prin înfundare a extremității distale a șeilor, menționăm capsele Ceka (fig. 3.146 a, b). Elemente disjunctoare articulate cu dispozitiv de revenire: Acest tip de elemente prezintă structura identică cu a elementelor disjunctoare descrise mai sus, cu diferența că sunt prevăzute cu dispozitive elastice (resorturi) cu rol de amortizare a forțelor masticatorii, ce aduc elementele speciale în poziția
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului discurs...", după cum afirmă autoarea), care se constituie într-o osatura fundamentală a dialogului fațetelor (vizibil invizibil), susține ideea și necesitatea existenței unei stări de relaționare semiotica. Procesul devenirii, chiar și în cadrul semioticii, este articulat, în interiorul cărții, prin demonstrarea funcționarii fluxului schimburilor și a schimbărilor în cadrul contextelor sociale și culturale. Aceste procese semiotice sunt prezentate ca făcând parte din semiotica socială, promovată de Hodge, Kress (1988), Kress, Theo van Leeuwen (1996) 2001; Theo van Leeuwen
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]