5,806 matches
-
pozitiv (imposibilitatea plierii pielii). „Semnul rugăciunii” (încercarea de lipire a podului palmelor cu degetele întinse) este de asemenea pozitiv (între cele două palme apropiate rămâne un spațiu de câțiva centimetri). Studii recente (5) au arătat posibila asociere între limitarea mobilității articulare și complicațiile cronice vasculare ale diabetului zaharat. S-a observat că se poate stabili o corelație între cheiroartropatie și boala renală diabetică (exprimată prin eliminarea urinară de albumină) în special la sexul masculin (5). De asemenea numărul cazurilor de bărbați
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
cheiroartropatie și boala renală diabetică (exprimată prin eliminarea urinară de albumină) în special la sexul masculin (5). De asemenea numărul cazurilor de bărbați cu hipertensiune arterială și retinopatie diabetică a fost semnificativ mai mare la cei care prezentau limitarea mișcărilor articulare (5). Reducerea fluxului sangvin palmar ca și consecință a afectării microangiopate poate explica această asociere (15). În diabetul zaharat tip 1 corelația dintre limitarea mișcării articulare și afectarea macrovasculară este dependentă de sex (5). S-a constatat că femeile cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
și retinopatie diabetică a fost semnificativ mai mare la cei care prezentau limitarea mișcărilor articulare (5). Reducerea fluxului sangvin palmar ca și consecință a afectării microangiopate poate explica această asociere (15). În diabetul zaharat tip 1 corelația dintre limitarea mișcării articulare și afectarea macrovasculară este dependentă de sex (5). S-a constatat că femeile cu limitarea mișcării articulare au o grosime a arterei carotide comune semnificativ crescută comparativ cu cele fără această afectare, prezentând un risc de două ori mai mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
fluxului sangvin palmar ca și consecință a afectării microangiopate poate explica această asociere (15). În diabetul zaharat tip 1 corelația dintre limitarea mișcării articulare și afectarea macrovasculară este dependentă de sex (5). S-a constatat că femeile cu limitarea mișcării articulare au o grosime a arterei carotide comune semnificativ crescută comparativ cu cele fără această afectare, prezentând un risc de două ori mai mare pentru apariția fenomenelor de ateroscleroză. La bărbați nu se observă o astfel de corelație. Explicația rezidă în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
glicozilarea proteică excesivă, precondiționată probabil genetic. Glandele sebacee din piele dispar între tramele colagenice, uneori fibrozate. Modificarea este pseudo-sclerodermică și se poate întâlni în 25-50% din cazurile cu o vechime a bolii între 10-20 ani (11). Deși manifestarea este predominant articulară, tulburarea propriu-zisă este cutanată și a mai fost menționată în capitolul ....... „Tegumentul uman”. Tratamentul este nespecific: antialgice, antiinflamatorii și fizioterapie (19). 3. Capsulita adezivă și sindromul umăr-mână Capsulita adezivă a umărului se manifestă prin dureri și limitare a mișcării în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
fost menționată în capitolul ....... „Tegumentul uman”. Tratamentul este nespecific: antialgice, antiinflamatorii și fizioterapie (19). 3. Capsulita adezivă și sindromul umăr-mână Capsulita adezivă a umărului se manifestă prin dureri și limitare a mișcării în articulația umărului, datorită unei îngroșări a capsulei articulare care aderă strâns la capul humeral. Videoscopia articulară indică o micșorare a spațiului articular gleno-humeral. Când la capsulita umărului se adaugă tumefierea dureroasă a mâinii, însoțită de tulburări vasomotorii („sindromul distrofiei simpatice reflexe”), vorbim de „sindromul umăr-mână”(12). După o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
3. Capsulita adezivă și sindromul umăr-mână Capsulita adezivă a umărului se manifestă prin dureri și limitare a mișcării în articulația umărului, datorită unei îngroșări a capsulei articulare care aderă strâns la capul humeral. Videoscopia articulară indică o micșorare a spațiului articular gleno-humeral. Când la capsulita umărului se adaugă tumefierea dureroasă a mâinii, însoțită de tulburări vasomotorii („sindromul distrofiei simpatice reflexe”), vorbim de „sindromul umăr-mână”(12). După o evoluție de câteva săptămâni, în regiunea afectată pielea prezintă semne de atrofie, în special
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
venos local datorită pierderii tonusului simpatic), teoria neurotraumatică (existența unor traumatisme minore repetate pe fondul piciorului neuropat) și teoria modificărilor osoase (creșterea numărului de osteoclaste în consecință cu osteoporoză și osteopenie). La acestea se adaugă modificări în țesuturile adiacente: capsule articulare, țesut subcutanat, piele (modificări în structura fibrelor de colagen). Tulburarea se întâlnește la circa 1% dintre diabetici, mai frecvent la vârstnici, în decada a 5-a sau a 6-a de viață, după o evoluție îndelungată a bolii. Un studiu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
afecțiuni reumatologice (Jesper). Nici o localizare a primului atac nu este predictivă pentru repetarea acestuia. Debutul tulburării poate fi insidios sau relativ brusc. Uneori, factorul declanșator poate fi un traumatism major sau traumatisme minore repetate care pot produce fracturi sau subluxații articulare. Acestea, coexistând pe un picior neuropat (indolor), nu determină pacientul să se prezinte la medic. Ca urmare, fragmentele osoase sunt mobilizate, rezultând o sudare interosoasă deficitară, ceea ce în timp duce la deformarea piciorului, cu dezorganizarea totală a componentelor sale. Diagnosticul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
este prezentă, poate fi severă. 3.3.1. Lipodistrofiile generalizate Lipodistrofia generalizată congenitală Reprezintă o boală cu transmitere autosomal dominantă, caracterizată prin absența generalizată a obezității de la naștere. Prin studii RMN s-a arătat că grăsimea cu rol mecanic (juxta articulară, epidurală, perineală etc.) este păstrată, în timp ce cea metabolică activă (periviscerală și subcutanată) lipsește. Lipodistrofia generalizată dobândită Este mai frecventă la femei, apare în decada a 2-a de viață și în ~ 50% din cazuri succede unei infecții virale prin mecanism
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
cu cele două incizuri claviculare și două margini laterale ce prezintă incizurile costale. Coastele Sunt 12 perechi ce leagă coloana vertebrală cu sternul. Fiecare coastă are o porțiune osoasă și una cartilaginoasă. Capul coastei prezintă o creastă ce împarte fața articulară a capului în două fațete prin care capul costal se articulează cu fațetele costale ale două vertebre învecinate. Pe această creastă se inseră ligamentul intraarticular al capului coastei. Colul costal prezintă și el o creastă. Pe col se inseră ligamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
cu fațetele costale ale două vertebre învecinate. Pe această creastă se inseră ligamentul intraarticular al capului coastei. Colul costal prezintă și el o creastă. Pe col se inseră ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul costotransvers. Tuberculul prezintă o fațetă articulară ce corespunde fațetei articulare de pe procesul transvers al corpului vertebral. Superior de tubercul se inseră ligamentul costotransvers superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
două vertebre învecinate. Pe această creastă se inseră ligamentul intraarticular al capului coastei. Colul costal prezintă și el o creastă. Pe col se inseră ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul costotransvers. Tuberculul prezintă o fațetă articulară ce corespunde fațetei articulare de pe procesul transvers al corpului vertebral. Superior de tubercul se inseră ligamentul costotransvers superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul coastei. Corpul coastei are
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
tuberozitatea mușchiului dințat anterior. Nici această coastă nu are șanțul coastei. Coloana vertebrală toracală Cele 12 vertebre toracice au următoarele elemente constitutive: corpul vertebral, arcul vertebrei, gaura vertebrală. Particularitățile vertebrelor toracice sunt: corpul vertebral toracal prezintă lateral cele două fațete articulare pentru articulația cu capul coastei; procesul transvers prezintă fața costală transversă pentru articularea cu tuberculul costal; procesul spinos este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare orientate în plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
vertebrală. Particularitățile vertebrelor toracice sunt: corpul vertebral toracal prezintă lateral cele două fațete articulare pentru articulația cu capul coastei; procesul transvers prezintă fața costală transversă pentru articularea cu tuberculul costal; procesul spinos este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare orientate în plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia vertebrelor toracice joacă un rol esențial în chirurgia tumorilor mediastinale posterioare (în special a tumorilor neurogene). Tumorile parietale toracice (osoase sau de părți moi) nu ridică de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
toracice sunt: corpul vertebral toracal prezintă lateral cele două fațete articulare pentru articulația cu capul coastei; procesul transvers prezintă fața costală transversă pentru articularea cu tuberculul costal; procesul spinos este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare orientate în plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia vertebrelor toracice joacă un rol esențial în chirurgia tumorilor mediastinale posterioare (în special a tumorilor neurogene). Tumorile parietale toracice (osoase sau de părți moi) nu ridică de regulă probleme neurochirurgicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ce se articulează cu clavicula. Unghiul lateral al scapulei prezintă cavitatea glenoidă pentru articulația cu humersul și deasupra ei se găsește procesul coracoidian. Articulațiile toracelui Articulațiile sterno-costale Sunt diartroze, cu excepția primei, care este o sincondroză. Aceste articulații au o capsulă articulară, întărită de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
se articulează cu vertebrele toracice prin articulația capului coastei și articulația costo-transversă. Aceste articulații sunt foarte importante în parietectomia toracică. Deseori, în localizările posterioare ale tumorilor costale, suntem obligați să efectuăm dezarticulare costo-vertebrală. Articulația capului coastei este formată din: fețele articulare de pe capul coastei, respectiv de pe două vertebre toracice vecine, acoperite de cartilaj articular. Prima coastă și ultimele două se articulează fiecare cu câte o singură vertebră; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
articulații sunt foarte importante în parietectomia toracică. Deseori, în localizările posterioare ale tumorilor costale, suntem obligați să efectuăm dezarticulare costo-vertebrală. Articulația capului coastei este formată din: fețele articulare de pe capul coastei, respectiv de pe două vertebre toracice vecine, acoperite de cartilaj articular. Prima coastă și ultimele două se articulează fiecare cu câte o singură vertebră; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
dezarticulare costo-vertebrală. Articulația capului coastei este formată din: fețele articulare de pe capul coastei, respectiv de pe două vertebre toracice vecine, acoperite de cartilaj articular. Prima coastă și ultimele două se articulează fiecare cu câte o singură vertebră; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au cavități articulare unice. Articulația costotransversă este formată din: fața articulară de pe procesul transvers și fața articulară a tuberculului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de pe două vertebre toracice vecine, acoperite de cartilaj articular. Prima coastă și ultimele două se articulează fiecare cu câte o singură vertebră; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au cavități articulare unice. Articulația costotransversă este formată din: fața articulară de pe procesul transvers și fața articulară a tuberculului costal; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul costotransvers (se inseră pe fața posterioară a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coastă și ultimele două se articulează fiecare cu câte o singură vertebră; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au cavități articulare unice. Articulația costotransversă este formată din: fața articulară de pe procesul transvers și fața articulară a tuberculului costal; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul costotransvers (se inseră pe fața posterioară a colului coastei și pe procesul transvers), ligamentul costotransvers superior (se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
câte o singură vertebră; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au cavități articulare unice. Articulația costotransversă este formată din: fața articulară de pe procesul transvers și fața articulară a tuberculului costal; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul costotransvers (se inseră pe fața posterioară a colului coastei și pe procesul transvers), ligamentul costotransvers superior (se prinde pe colul coastei și procesul transvers al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au cavități articulare unice. Articulația costotransversă este formată din: fața articulară de pe procesul transvers și fața articulară a tuberculului costal; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul costotransvers (se inseră pe fața posterioară a colului coastei și pe procesul transvers), ligamentul costotransvers superior (se prinde pe colul coastei și procesul transvers al vertebrei superioare și vine anterior în raport cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile coastelor C1, 10-12, ce au cavități articulare unice. Articulația costotransversă este formată din: fața articulară de pe procesul transvers și fața articulară a tuberculului costal; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul costotransvers (se inseră pe fața posterioară a colului coastei și pe procesul transvers), ligamentul costotransvers superior (se prinde pe colul coastei și procesul transvers al vertebrei superioare și vine anterior în raport cu pediculul intercostal), ligamentul costotransvers lateral (între vârful procesului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]