2,594 matches
-
au transformat o chestiune de interes bisericesc și național într-una de măsurătoare a forțelor și ambițiilor locale"14. Din nefericire, fondarea unei noi facultăți la Iași sau la Chișinău trădează slăbiciunea Ecclesiei de a susține un punct de vedere articulat și de a se afirma ca "un organism disciplinat, cu o fermă autoritate centrală". Învățământul teologic constituia pentru Biserică o necesitate. Prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe din 1925, învățământul religios trecea sub patronajul Sfântului Sinod, exceptând studiile universitare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui la o mai bună racordare a tradiției răsăritene la cea occidentală în vederea refacerii acelei legături pierdute. Estetica Ortodoxiei În studiile teologice românești, discuțiile referitoare la o estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară. Pe acest fond relativ sărac pentru spațiul teologic și intelectual, deopotrivă, apariția lucrării domnului Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei (2 vol
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast, în care mitologicul și politicul se succed într-o retorică destul de bine articulată. Însă, înainte de orice, Bolintineanu este, aici, într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul "tărîmelor lichide", poet neptunic în adevăratul înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu este metaforic (rarele metafore din acest
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
democrația" se definește, simultan, ca termen descriptiv, dar și ca termen prescriptiv, definiția maximalistă trebuie să pornească (neapărat) de la idealuri sau principii, mai degrabă decât de la instituții concrete, așa cum prevede definiția minimalistă. O definiție de acest gen, dacă e bine articulată, ar fi utilă acestei analize, care marchează o fază succesivă procesului de democratizare (cea legată de creșterea calității democrației (v. capitolul 7). De fapt, având ca punct de plecare diferența în sine, operaționalizată empiric, se poate înțelege fie diferența dintre
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dimensiuni interconectate 23, se pot distinge patru posibilități sau tipuri: c.1. Autonomie; c.2. Semi-autonomie; c.3. Semi-control; c.4. Control. Simplificând prezentarea, în societate există autonomie față de instituțiile publice, incluzând partidele, în momentul în care avem o societate articulată, cu elite industriale mari, cu grupuri intelectuale și mass-media, cu asociații (inclusiv sindicate) puternice, cu un sector economic public relativ limitat și cu partide care nu condiționează sau nu monopolizează asociațiile și sectoarele societății înseși. Dimpotrivă, există control atunci când există
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
paralele, aflate în simbioză: aceiași lideri pot ocupa roluri diferite în cele două structuri. De obicei, armata este partenerul cel mai puternic și cel mai important al coaliției, cel care reușește să exercite control asupra partidului (o structură de masă articulată care îndeplinește sarcini de mobilizare, de integrare și de control al populației). În oricare dintre situațiile imputabile unui astfel de regim, instaurarea a avut loc ca urmare a loviturii de stat militare și a modificărilor constituționale profunde realizate între mijlocul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și nu asupra mișcărilor și partidelor fasciste sau de inspirație fascistă (care, de fapt, au apărut în Europa și în afara Europei, în perioada interbelică). Actorul principal al modelului este un lider carismatic, legat îndeaproape de un partid cu tendințe totalitare, articulat, structural diferit de cel preexistent instaurării regimului, devenit protagonistul principal al procesului instaurativ. În fazele succesive de consolidare, structurile regimului și partidul totalitar tind să se "autonomizeze" față de alte grupuri socio-economice care le sprijină și care, în bună măsură, le-
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
lupte pentru independență și nici nu poate fi vorba de transformări după cel de-al Doilea Război Mondial sau de mișcări totalitare (de orice fel). Noutatea cea mai importantă este dată de prezența combinată a unei structuri de mobilizare (foarte articulată, și, posibil, mai eficace), a partidului (clerul) și a unei ideologii care disciplinează controlează și are cerințe specifice pentru fiecare moment din viața credinciosului-"afiliat" religiei musulmane. Rezultatul (în ceea ce privește regimul), este atitudinea monistă în privința actorilor, o ideologie complexă, o enormă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și/sau religioasă a cetățenilor, și, în electoratele omogene din punct de vedere etic/religios, aceasta va crește odată cu schimbările economice cauzate de urbanizarea și monetizarea tranzacțiilor; 2) sistemul proporțional va apărea ca un clivaj cu rezistență mică (în democrațiile articulate, dar cu resurse guvernamentale scăzute), în timp ce sistemul pluralist va fi apărat eficient în sistemele politice cu structuri guvernamentale mai puternice. Apar și diferențe semnificative de sincronizare în cea ce privește introducerea controlului parlamentar asupra executivului. În această privință se poate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
centrul compromisului democratic [a se vedea, de asemenea, Palmer, 1978]. Acordul care se stabilește, în primul rând în cadrul normelor electorale poate avea grade diferite de "formalism", în funcție de existența (sau nu) a unui proces constituțional (mai mult sau mai puțin îndelungat), articulat, la care iau parte diferite forțe politice și care se încheie printr-o Cartă acceptată unanim. Atât Carta fundamentală, cât și alte demersuri (mai puțin formale), sunt oportunități de a elimina compromisul instituțional, dar și de a formula un set
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
toate acestea, din cauza existenței mai multor cazuri de acest tip, se remarcă prezența unor forme de neutralitate, mai puternice sau mai slabe 43. Aspectele evidențiate până în prezent se referă la existența unei societăți civile 44 mai mult sau mai puțin articulate, cu diferite tipuri de elite independente, non-politice, precum și cu varii rețele asociative, inclusiv grupuri de interese. Acestea sunt cele două fețe ale aceleiași monede. O societate civilă reală, a cărei existență este ușor de confirmat din punct de vedere empiric
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care principiul de reprezentare - și, prin urmare, delegarea și controlul - nu există în practică, ci este ignorat printr-o presupusă democrație "directă" în care se dezvoltă o relație nemijlocită, exprimată prin simboluri, mentalități și emoții, între o societate civilă slab articulată și un lider la putere, de multe ori un președinte sau un prim-ministru puternic. Unele țări din Europa de Est, America Latină sau chiar Italia, după unii, se apropie de acest model care prezintă probleme evidente în ceea ce privește garantarea deplină a drepturilor civile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mă verifice pe mine, eu care sînt blindat cu relații la <<brațul înarmat al poporului >> ?! - Ce, prostimea (<<sulimea>>) ?! Prostimea există pentru a fi jefuită ! înainte <<stimați colegi >> cu jaful, că se poate ! în consecință, ,,ca niște onorabile viețuitoare cu grai articulate și aspect umanoid, ca niște cîini turbați care se respectă, am distrus această țară, huzurind în același timp pe seama <<prostimii>> . “ în marile orașe, în toate localitățile, timp de 23 de ani nu s- a construit mai nimic în folosul
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Ypres (1202-1304) sau la Bruges (secolele al XIII-lea ?i al XIV-lea). e, catedrală, cu decoră?iuni din abunden??, dar cu �mprejurimile mai pu?în degajate, nu apare � cu excep?ia celei din Pisa � că un obiect izolat. Puternic articulat? cu zona �nvecinat?, ea pune �n valoare spa?iile ?i exalteaz?, prin str?lucirea să ?i prin multiplele sale func?îi, aspiră?iile identitare ale oră?ului. Planul oră-?ului medieval pare a nu avea nimic comun cu planificarea. Totu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n perfect acord cu locul s?u de amplasare abrupt, deasupra Dun?rîi, de c?tre J. Prandtauer (1660-1726), un me?ter zidar profund influen?at de tradi?iile provinciale ?i rurale. De unde, forme ?i un decor solemne ?i viguros articulate, total distincte fă?? de stilul str?lucitor al palatelor capitalei. �n sf�r?it, la Praga, focarul baroc cel mai activ din Boemia, arhitectura este �n bun? parte afacerea familiei Dientzenhofer, c?reia Cristoph (1655-1722) �i ridic? biserică Sf�ntul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o arip? de 182 m pe portic, cu forme pe c�ț de albe, pe at�ț de netede. Celelalte aripi ale acestui complex, datorate lui C.�Aymonimo (1926), vizeaz? s? structureze aceast? zon? de periferie printr-o implantare foarte articulat? ?i prin fă?ade de beton brut accentuate de decoruri nete pentru a traduce prezen?a diferitelor modele de locuin?e (1967-1973). Se simt aici referin?e, asimilate total, la unitatea de habita?ie a lui Le Corbusier ?i la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
articulare plane ce permit numai mișcări de alunecare, ex. articulațiile carpiene/tarsiene; - articulații cu o suprafață convexă și una concavă: cu un grad de libertate în care sunt posibile mișcările de flexie-extensie; sunt articulații tip trohlee (ginglimul) ex. articulația humero-cubitală; - articulații trohoide, de tip pivot: în care una dintre suprafețe este un segment de cilindru convex și alta o suprafață concavă corespondentă, axa fiind longitudinală a cilindrului care se mișcă în suprafața concavă realizându-se numai mișcarea de rotație; ex: articulația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un aspect fluid, de unde patru doctrine în loc de două: morfologia și sintaxa pentru forma, semasiologia și noematologia pentru sens. Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâi, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pentru sens. Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâi, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la concluzia că, în definirea limbajului, "vocalizațiunea este dara o condițiune fundamentală; articulațiunea nu" (Hașdeu, 1881/1984, p. 41), lingvistul român desfășoară următoarea argumentare: "S-a zis nu o dată că limba, pentru a merită numele de limbă, trebui să fie articulata. Un sunet nearticulat, adecă confuz, nedeterminat, echivoc, este un zgomot neorganic, un țipat animal, o notă muzicală, dar n-are a face cu limba. Această aserțiune e falsă. Germanii articulează foarte rău tenuele și mediele, astfel că în pronunciațiunea lor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
e nici v, nici b. Ce să mai zicem apoi despre acele "țâțâiture", acele "click-uri", acele sunete ce seamănă când cu sărutarea, cănd cu vâjâirea unui bici, cănd cu scrâșnirea dinților sau cu trosnirea din degete, câri nu sunt deloc articulate, si câri totuși formează o porțiune însemnată din aparatul fonetic al unor limbi, mai ales africane: la hotentoți, la cafri, la bușmani etc.? Vom vedea mai departe că tocmai prin ambiguitatea sunetului în fonetica, ca și prin ambiguitatea cugetării în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1882, p. 30). Este interesant că Hașdeu susține existența aceluiași raport fluid condensat și în planul sunetului (sonului): "Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâiu, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunetului (sonului): "Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâiu, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele animalelor nu fusese satisfăcător studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine (în afara
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-adevăr, chiar Hașdeu (1882a, p. 30) recunoaște că și sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar"), dar afirmă că, la stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticii". 38 Altminteri, Hașdeu a avut, fără îndoială
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
estates of deceased persons, wills and testaments, library catalogues, legal archives etc. The second consequence is the attempt to use Braudel's model of the varying time-scales (the longue durée, the medium term and the short-term history of events) to articulate the long-term history of mentalities, highly resistant to change, with the shorter time-scale where beliefs and mindsets may be very suddenly abandoned or swiftly changed. Another characteristic feature of the golden age of history of mentalities is the ambiguous way
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]