4,953 matches
-
sol (pentru aruncarea de pe loc), prin rularea sau rostogolirea pe coapse, spate, abdomen, etc. (pentru aruncarea din săritură). În momentul În care se găsește În posesia mingii, fiind marcat și de un apărător, jucătorul poate să creeze o situație de aruncare la poartă folosind "pașii speciali ai pivotului", cu ajutorul cărora se poate demarca de adversar. Acești pași sunt În număr de patru, dar noi vom prezenta În acest semestru doar doi dintre ei (cei mai simpli și mai des utilizați de către
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 2. Așezat pe postul de pivot, cu mingea În mână, jucătorul va Învăța efectuarea celor doi pași ai pivotului (vezi descrierea de mai sus). Ex. 3. Pivotul primește pasă de la unul din interi sau de la centru și finalizează prin aruncare la poartă din plonjon, după unul din cei doi pași specifici. Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În teren astfel: un inter stâng, un inter drept și un apărător corespunzător acestuia, iar restul jucătorilor se află pe extrema stângă, fiecare cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
1 al pivotului și va arunca la poartă din plonjon (fig. nr. 46). Obs.: se recomandă ca acest exercițiu să se efectueze și cu plecarea jucătorilor de pe extrema dreaptă, pentru ca jucătorii să poată repeta și pasul 2 al pivotului. h. Aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta) Acest procedeu este utilizat de jucătorii extreme, fiecare având specificul ei În funcție de zona de aruncare (de pe partea stângă sau dreaptă). Chiar dacă aruncarea se efectuează tot din săritură, unghiul mic de aruncare, dar și specificitatea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
efectueze și cu plecarea jucătorilor de pe extrema dreaptă, pentru ca jucătorii să poată repeta și pasul 2 al pivotului. h. Aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta) Acest procedeu este utilizat de jucătorii extreme, fiecare având specificul ei În funcție de zona de aruncare (de pe partea stângă sau dreaptă). Chiar dacă aruncarea se efectuează tot din săritură, unghiul mic de aruncare, dar și specificitatea ei imprimă procedeului o notă de complexitate. Realizarea corectă și eficientă a acestei aruncări presupune ca jucătorii să fie dotați la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dreaptă, pentru ca jucătorii să poată repeta și pasul 2 al pivotului. h. Aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta) Acest procedeu este utilizat de jucătorii extreme, fiecare având specificul ei În funcție de zona de aruncare (de pe partea stângă sau dreaptă). Chiar dacă aruncarea se efectuează tot din săritură, unghiul mic de aruncare, dar și specificitatea ei imprimă procedeului o notă de complexitate. Realizarea corectă și eficientă a acestei aruncări presupune ca jucătorii să fie dotați la un Înalt nivel cu o serie de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
al pivotului. h. Aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta) Acest procedeu este utilizat de jucătorii extreme, fiecare având specificul ei În funcție de zona de aruncare (de pe partea stângă sau dreaptă). Chiar dacă aruncarea se efectuează tot din săritură, unghiul mic de aruncare, dar și specificitatea ei imprimă procedeului o notă de complexitate. Realizarea corectă și eficientă a acestei aruncări presupune ca jucătorii să fie dotați la un Înalt nivel cu o serie de calități (preponderent motrice). Aruncarea la poartă de pe extrema stângă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fiecare având specificul ei În funcție de zona de aruncare (de pe partea stângă sau dreaptă). Chiar dacă aruncarea se efectuează tot din săritură, unghiul mic de aruncare, dar și specificitatea ei imprimă procedeului o notă de complexitate. Realizarea corectă și eficientă a acestei aruncări presupune ca jucătorii să fie dotați la un Înalt nivel cu o serie de calități (preponderent motrice). Aruncarea la poartă de pe extrema stângă Jucătorul (ne raportăm În această descriere la jucătorii dreptaci) aflat În pătrundere spre semicerc, primește mingea, bate
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
din săritură, unghiul mic de aruncare, dar și specificitatea ei imprimă procedeului o notă de complexitate. Realizarea corectă și eficientă a acestei aruncări presupune ca jucătorii să fie dotați la un Înalt nivel cu o serie de calități (preponderent motrice). Aruncarea la poartă de pe extrema stângă Jucătorul (ne raportăm În această descriere la jucătorii dreptaci) aflat În pătrundere spre semicerc, primește mingea, bate pe piciorul stâng și duce În sus brațul cu mingea; după bătaie, tendința extremei este de a sări
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În sus brațul cu mingea; după bătaie, tendința extremei este de a sări paralel cu semicercul și, prin ducerea genunchiului drept spre piept, de a realiza un zbor mai lung (pentru a-și crea un unghi cât mai convenabil de aruncare); după ce a ajuns sus, brațul cu mingea va cădea În lateral (În jos, În spatele apărătorului) În dreptul umărului, de unde se continuă aruncarea; aterizarea se va face pe piciorul drept. Obs.: foarte important este pasul sărit, efectuat cât mai lung și orientat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
spre piept, de a realiza un zbor mai lung (pentru a-și crea un unghi cât mai convenabil de aruncare); după ce a ajuns sus, brațul cu mingea va cădea În lateral (În jos, În spatele apărătorului) În dreptul umărului, de unde se continuă aruncarea; aterizarea se va face pe piciorul drept. Obs.: foarte important este pasul sărit, efectuat cât mai lung și orientat spre linia de la 7 m. Aruncarea la poartă de pe extrema dreaptă Jucătorul (ne raportăm tot la jucătorii dreptaci) aflat În pătrundere
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu mingea va cădea În lateral (În jos, În spatele apărătorului) În dreptul umărului, de unde se continuă aruncarea; aterizarea se va face pe piciorul drept. Obs.: foarte important este pasul sărit, efectuat cât mai lung și orientat spre linia de la 7 m. Aruncarea la poartă de pe extrema dreaptă Jucătorul (ne raportăm tot la jucătorii dreptaci) aflat În pătrundere spre semicerc, primește mingea și bate pe piciorul stâng; după aceste acțiuni, jucătorul execută o Înclinare mare a trunchiului spre stânga, ducând mingea deasupra capului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Jucătorul (ne raportăm tot la jucătorii dreptaci) aflat În pătrundere spre semicerc, primește mingea și bate pe piciorul stâng; după aceste acțiuni, jucătorul execută o Înclinare mare a trunchiului spre stânga, ducând mingea deasupra capului (cotul sus) și finalizând prin aruncare la poartă; spatele jucătorului este arcuit pentru a mări forța de aruncare, iar aterizarea se va face tot pe piciorul stâng (ca și bătaia). Obs.: acest procedeu este utilizat atunci când echipa nu are În componența sa un jucător stângaci; pentru
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
primește mingea și bate pe piciorul stâng; după aceste acțiuni, jucătorul execută o Înclinare mare a trunchiului spre stânga, ducând mingea deasupra capului (cotul sus) și finalizând prin aruncare la poartă; spatele jucătorului este arcuit pentru a mări forța de aruncare, iar aterizarea se va face tot pe piciorul stâng (ca și bătaia). Obs.: acest procedeu este utilizat atunci când echipa nu are În componența sa un jucător stângaci; pentru un astfel de jucător (stângaci) aruncarea de pe această extremă va fi asemănătoare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
arcuit pentru a mări forța de aruncare, iar aterizarea se va face tot pe piciorul stâng (ca și bătaia). Obs.: acest procedeu este utilizat atunci când echipa nu are În componența sa un jucător stângaci; pentru un astfel de jucător (stângaci) aruncarea de pe această extremă va fi asemănătoare cu aceea de pe extrema stângă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Cu mingea În mână și după un elan de 2-3 pași, jucătorii vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
stângaci; pentru un astfel de jucător (stângaci) aruncarea de pe această extremă va fi asemănătoare cu aceea de pe extrema stângă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Cu mingea În mână și după un elan de 2-3 pași, jucătorii vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În mână și după un elan de 2-3 pași, jucătorii vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii, extrema va executa o fentă de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
52). Ex. 9. Dribling simplu și multiplu legat de alte elemente de tehnică, cu mișcare În teren și fente. Ex. 10. Dribling printre apărători pasivi, semiactivi și activi, care sunt răspândiți În spațiu delimitat. Ex. 11. Ștafetă cu dribling și aruncare Jucătorii sunt Împărțiți În două sau mai multe echipe, așezați pe șiruri Înapoia liniei de plecare. La o distanță de 10-15m se trasează linia de sosire. Numerele 1 din fiecare șir au câte o minge; la semnal aceștia aleargă În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
câștigă grupa care a parcurs distanța mai rapid și care a Înscris mai multe goluri; următorul jucător pleacă numai după ce mingea a depășit linia de poartă (fig. nr. 55). Ex. 15. Contraatac scurt sau intercepții continuate cu dribling multiplu și aruncări la poartă sau pase. Ex. 16. Depășirea unui apărător prin dribling multiplu; schimbarea mâinii cu care Împinge mingea În sol, după schimbarea de direcție. Driblingul În fazele I și a II-a ale atacului Constituind un element de tehnică, prin
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acțiunilor de atac (final de meci și scor favorabil, schimbări de jucători, trecerea În atacul pozițional). Exerciții pentru consolidare și perfecționare Ex. 1. Dribling printre 5-6 jaloane, așezate În linie dreaptă pe lungimea terenului, executat În viteză foarte mare și aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Obs.: atenție la alternarea corectă a mâinilor În timpul efectuării driblingului. Ex. 2. La fiecare poartă, jucătorii sunt dispuși pe câte un șir, la nivelul postului de extremă stângă; unul dintre portari se află
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va transmite mingea extremei. Intrând În posesia mingii, jucătorul va efectua dribling și va arunca la poartă din alergare sau din săritură (fig. nr. 57). Ex. 4. Dribling șerpuit printre apărătorii răspândiți pe teren În mod neregulat și finalizare prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 58). Obs.: exercițiul se va efectua cu accent pe viteză, alternându-se În mod obligatoriu mâna cu care se efectuează driblingul; dacă este necesar, jucătorii vor Ex. 5. Intercepții, continuate cu dribling multiplu și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la poartă din săritură (fig. nr. 58). Obs.: exercițiul se va efectua cu accent pe viteză, alternându-se În mod obligatoriu mâna cu care se efectuează driblingul; dacă este necesar, jucătorii vor Ex. 5. Intercepții, continuate cu dribling multiplu și aruncare la poartă (fig. nr. 59). Ex. 6. Contraatac scurt cu un vârf, depășirea unui apărător semiactiv prin utilizarea driblingului multiplu și aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 60). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși pe perechi, unul pe extrema stângă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu care se efectuează driblingul; dacă este necesar, jucătorii vor Ex. 5. Intercepții, continuate cu dribling multiplu și aruncare la poartă (fig. nr. 59). Ex. 6. Contraatac scurt cu un vârf, depășirea unui apărător semiactiv prin utilizarea driblingului multiplu și aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 60). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși pe perechi, unul pe extrema stângă și celălalt pe extrema dreaptă; lângă portar, În spațiul de poartă, sunt așezate mai multe mingi. Portarul pasează extremei drepte, moment În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingi. Portarul pasează extremei drepte, moment În care extrema stângă pornește În alergare de viteză pe contraatac; după intrarea În posesia mingii, jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la un atacant cu minge, ceea ce ar determina crearea unui raport supranumeric În altă zonă de teren. Pentru a fi eficientă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]