8,644 matches
-
universul”. Și totuși, oricîtă cutezanță ar pune poetul În acest demers, situînd obiectele - cum cerea și André Breton - „față În față Într-un mod brusc și surprinzător”, automatismul raportărilor nu e total, spontaneitatea aparentă ascunde adesea exercițiul rafinat-manierist al artificiului asociativ, iar motivarea punerii În relație nu cere Întotdeauna eforturi neobișnuite. Nu-i vorbă că, În chiar cazul acelei „métaphore filée”, În care Michael Riffaterre vede un procedeu tipic suprarealist al semiozei, arbitrarul poate fi În cele din urmă redus printr-
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de exemplu, o poveste construită ca o comedie nu va fi neapărat amuzantă. 2. Explicații mai detaliate privind modul în care poate fi recunoscută axa intrigii sunt oferite în capitolul 4. 3. Vezi nota 36 din capitolul 3. 4. Salturile asociative apar, de asemenea, atât timp cât femeile trec de la amintirile din copilărie sau de la anecdotele despre familia din care făceau parte la reflecții asupra vieții copiilor lor, producând astfel niște povești încâlcite, care urzesc laolaltă prezentul, trecutul și viitorul pentru a înțelege
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
193-198. Memoria dumneavoastră este bine ordonată? Memoria semantică și clasificarea Da, atunci când este vorba despre memoria semantică; memoria sensului pare ordonată ca o bibliotecă, însă una sofisticată, deoarece sunt disponibile două clasamente, unul tematic (Collins și Quillian, 1969) și altul asociativ (Rossi, 2005). Primul clasament este tematic, fiind împărțit pe mari teme: animale, plante, haine. De altfel, evaluăm cu ușurință acest clasament cerând unui grup (de 100 de persoane, de exemplu) să spună toate cuvintele la care se gândește pentru o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
orientezi într-un teritoriu cunoscut. Regimurile tiranice sunt ca deșertul, te miști într-un spațiu necunoscut, complet la voința tiranului. Prin urmare, distincția cu care operăm este valabilă în regimurile democratice. Regimurile autoritare, inclusiv cel comunist românesc, nu admiteau forme asociative necontrolate direct de către statxe "„stat" și limitau drastic dreptul la viață privată. Sensurile clasice ale conceptelor sunt următoarele: Privat: înseamnă zona închisă, personalizată, invizibilă pentru ochiul publicxe "„public", locul în care se oprește intervenția altora în viața proprie, limita până la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
favorizează, ele se dezvoltă mai lent, iar influența hotărâtoare asupra lor are loc În primii ani de viață. Astfel, latura afectiv-motivațională se dezvoltă mai ales În cadrul Învățării spontane. După modalitatea de prelucrare a informațiilor, distingem următoarele tipuri de Învățare: Învățare asociativă (de asociere a unui stimul cu altul, după diferite criterii: contrast, similitudine, succesiune, simultaneitate etc.); Învățare prin repetiție (prin repetarea aceleiași acțiuni). În funcție de principalele procese psihice implicate, se cunosc mai multe tipuri de Învățare: Învățare senzorială, Învățare cognitivă mentală, Învățare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
organizațiilor nonguvernamentale, în general, și cel al persoanelor cu handicap, în special, capătă noi valențe calitative. În societatea civilă se produc mutații de rol. Organizațiile nonguvernamentale devin furnizoare de servicii, inițiază legislații și strategii, formează specialiștii, promovează imaginea. Aceste grupuri asociative devin cu adevărat parteneri nu numai ai persoanei cu handicap, ci și ai instituțiilor administrației locale și guvernamentale. Se poate spune chiar că s-a ajuns la o concordanță deplină în abordarea principiilor în plan legislativ între cei doi actori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Comisia de sondaje. Și în Parlamentul României au existat încercări de a se impune înființarea unui organism similar, dar deocamdată aceste inițiative n-au avut succes. În schimb, există peste tot în lume - și la nivel național, și internațional - organisme asociative ale institutelor de sondarea opiniei având nu numai scopul de a apăra interesele acestora, dar și de a impune anumite norme și practici în domeniu. În România, piața sondajelor de opinie, cu tot ce înseamnă concurență, lupta pentru nișe instituționale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
informarea părinților cu privire la competențele ce trebuie dobândite la fiecare disciplină, monitorizarea și discutarea sarcinilor pentru acasă, participarea familiei la realizarea planurilor individuale de studiu); 5. Includerea părinților În deciziile școlare, Încurajarea liderilor de opinie dintre părinți (comitete sau alte forme asociative ale părinților de susținere, de reprezentare În comunitate); 6. Identificarea și integrarea resurselor și serviciilor comunitare pentru Îmbogățirea programelor școlare, a practicilor familiale, a Învățării și a dezvoltării personale a elevilor (informarea familiilor despre programele și serviciile comunitare de sănătate
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
tot spațiul mesei, dar îndeosebi spre Hagienuș), evident (consimți și el) un umor de "karaghioz" ("Pehlivan", adăugă Suflețel, iar la ureche spuse celor din jur, ca să nu fie auzit de doamne: "Pezevenghi"). - Și expresia "măscări", dezvoltă Smărăndache, care era foarte asociativ la mese, vine de la "mască", dovadă a stilului teatral. Nici Suflețel, care răsucea capul în toate părțile și făcea din ochi, nici Hagienuș, care râdea din fălci, nu lăsară a se înțelege că teoria "karaghiozlîcului" i se poate aplica. Cea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aplicarea programelor europene; * asigurarea transparenței regulilor de concurență și selecție a funcționarilor publici. C. Întărirea legăturilor inter-instituționale prin: * introducerea și utilizarea mecanismelor de participare publică la elaborarea politicilor publice, precum și la evaluarea realizării acestora; * dezvoltarea cooperării între Guvern și structurile asociative ale Federației Autorităților Locale din România; * îmbunătățirea sistemului de cooperare interministeriala, în cazul aplicării politicilor de tip integrat; * aplicarea mecanismelor de cooperare între autoritățile publice locale prin fixarea cadrului de lucru pentru realizarea planificării strategice a localităților care se dezvoltă
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
anumită măsură nesemnificative din punctul de vedere al înscrierii lor în economia de piață. Fără vreo ambiție politică sau economică de a răsturna sistemul dominant, ei caută înainte de toate să instaureze relații interpersonale, fiind totodată deja incluși într-un țesut asociativ dens. Convivialitatea care rezultă din SEL și care vine să îmbogățească rețeaua preexistentă este așadar cea dintâi satisfacție a acestora. Din acest moment, SEL nu poate fi înțeles altfel decât ca un mim care deplasează în aparență structurile dominante ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni să se juxtapună noilor domenii de anchetă etnologică inițiate de două decenii încoace sub efectul evoluțiilor societale notabile (câmpuri rezidențiale urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
chiar pe teritoriul, am putea spune, al activismului minier dispărut și ale cărui obiective sunt de a întreține memoria trecutului, de a face din ea un patrimoniu comun, de a reconverti siturile și terenurile industriale necultivate. Aceste organizații sunt fie asociative, fie municipale, fie, cel mai adesea, țin de inițiativele conjugate ale asociațiilor și ale municipalităților, ale regiunii sau chiar statului. Ele sunt în virtutea acestui fapt foarte semnificative în privința formelor de mediere a politicului care apar odată cu descentralizarea din anii optzeci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
abordării etnologice se situează în altă parte decât în acest joc de oglinzi. Existența însăși a acestor organizații, înmulțirea lor rapidă, precum și activitățile acestora solicită atenția etnologului. Apărută după oprirea producției de cărbune și într-o vreme în care țesutul asociativ pare mai degrabă în declin la nivel local, ce înseamnă derularea acestei activități? Ce loc ocupă ea în (re)configurarea locală a politicului, a formelor de diferențiere socială? Prin ce contribuie ea la transformarea acesteia? Și, mai ales, prin ce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un regim corporatist îndreptat spre unități teritoriale coerente: statutul minerului și dispozițiile speciale de asistență și protecție socială pe care le determina acest statut, citate prin regruparea unei majorități a personalului, extensia controlului lucrătorilor din domeniul huilei la diverse activități asociative, sportive, culturale etc. Ierarhiile din cadrul muncii determină totodată forma raporturilor instaurate în cadrul urban. Cetățile-grădină care înconjoară siturile de producție erau astfel organizate: casele minerilor erau cele mai numeroase; cele ale maiștrilor, mai mari și distingându-se cu precizie, se aflau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și tensiunile care se înscriu în universul muncii capătă sens atât prin încastrarea într-o conjunctură politică și economică globală, cât și prin articularea cu relațiile familiale, de vecinătate, sau chiar prin raporturile întreținute cu instituțiile de stat, cu organizațiile asociative, politice sau religioase etc. O investigație etnologică în întreprindere nu poate de fapt cum are tendința de a proceda etnografia spațiilor de muncă în manifestarea ei disciplinară antropologică sau sociologică să limiteze abordarea și analiza raporturilor de muncă la modalitățile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a formelor de coeziune construite pornind de la muncă se traduc, în modalități variabile la infinit, printr-o înmulțire simetrică a ideologiilor glorificând modurile de inserție socială detașate de sfera productivă. În formulările lor savante (sociologice, economice, filozofice), generate de curentele asociative sau promulgate oficial, ideologiile care se apropie de topica "sfârșitului muncii" (a centralității muncii ca loc de învestire și de definire a statutului) sunt deosebit de emblematice. Fie că aparțin unei justificări a ideologiilor flexibilității sau că încearcă să prevină efectele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a servit în 1997 drept exemplu pentru justificarea instaurării unui nou tip de contract de muncă ("posturile pentru tineri"), implantat în fapt nu numai în funcția publică, printre alte nenumărate posibilități de derogare de la statutul funcționarilor, dar și în țesutul asociativ. "Serviciile de proximitate" intră parțial în cadrul precedent, și ar trebui să gradeze deficiența unei "legături sociale" criticate neîncetat ca efect al liberalismului economic. "Economia solidară", oarecum vag definită, a fost ridicată în martie 2000 la statutul de sector oficial al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ar trebui să gradeze deficiența unei "legături sociale" criticate neîncetat ca efect al liberalismului economic. "Economia solidară", oarecum vag definită, a fost ridicată în martie 2000 la statutul de sector oficial al politicii guvernamentale. Aceste evoluții succesive accentuează integrarea activității asociative a producției serviciilor celor mai diverse. De exemplu, constituirea unui adevărat câmp al "animației" se manifestă ca una din marginile serviciului public prin intermediul înmulțirii formelor de contract, de subvenție (în bani sau în posturi) și de sub-salarizare care fac legătura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constituirea unui adevărat câmp al "animației" se manifestă ca una din marginile serviciului public prin intermediul înmulțirii formelor de contract, de subvenție (în bani sau în posturi) și de sub-salarizare care fac legătura între instituțiile statului sau colectivitățile locale și țesutul asociativ. Ea figurează indisociabil ca o piață în puternică expansiune, combinând statutele, conținuturile și condițiile de muncă cu modurile de exploatare: o reală profesionalizare se conjugă cu multiple forme de subangajare, pe de o parte, și cu o importantă muncă benevolă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
experiență de cooperare descentralizată a cărei influență este semnificativă 115. Un "schimb reciproc" a fost instaurat la sfârșitul anului 1999, în cadrul unei înfrățiri între orașul Lille prin intermediul unei asociații și orașul Saint-Louis din Senegal. Doi senegalezi, unul inserat în mediile asociative și celălalt conducând un comitet de cartier în orașul lor, au fost invitați pentru trei luni în cartierul Moulins din Lille, unde ar fi trebuit: unul să facă dovada competențelor lui în materie de "mobilizare" a populației pentru a le
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
resimțite cu atât mai intens cu cât autoritatea municipală tinde să se redefinească pornind de la evantaiul produselor de animație și serviciilor (culturale, educative, sportive, de recreere și de vacanță etc.) pe care le oferă rezidenților: ea integrează în fapt activitățile asociative în calitate de modalități satelite ale câmpului sau de intervenție proprie înscriind acest câmp în idiomul consumului și al comerțului. În însăși formularea ei, dorința de a asocia "participarea" și "mobilizarea" este simptomatică pentru o contradicție care se adâncește odată cu această evoluție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
municipalității, care conjugă operațiile de reamenajare mai ales prin reconversia numeroaselor terenuri industriale necultivate cu tentativele de redinamizare economică conforme canoanelor actuale. Cartierul și mutațiile lui industriale se numără printre locațiile simbolice ale confruntării dintre autoritățile municipale și diversele grupări asociative, ale căror divergențe se traduc printr-o contestare mai mult sau mai puțin vie a modalităților instituite ale "democrației locale". Așa cum este cazul la un nivel mai general, național și internațional, aceste organizații, pe de o parte, și aleșii și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și definirea "cetățeniei". Aceste două domenii de la ajutorul pentru dezvoltare și de la cooperarea descentralizată, pe de o parte, la "politica orașului", pe de alta se caracterizează, în ocurențele lor locale, prin implicarea majoră a primăriei, flancată de dispozitive instituționale și asociative care îi sunt mai mult sau mai puțin direct subordonate sau cu care întreține raporturi contractuale și adesea conflictuale. Totuși, acestea se dezvoltă și evoluează în paralel. Chestiunea ridicată de experiența de "schimb reciproc" organizată la sfârșitul anului 1999 este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
țin de zece ani, de organizațiile așa-zise "nonguvernamentale", care ar trebui să emane de la "societatea civilă" și să o reprezinte pe aceasta în concurență cu statele și instituțiile internaționale 120. Ele arată emergența în spațiul mondial a unui militantism asociativ, care presupune unificarea și standardizarea unei piețe ideologice cu pretenții de rezistență la unificarea spațiilor schimbului economic și la standardizarea pe care această emergență este susceptibilă a o vehicula. Piesele principale ale acestui dispozitiv sunt: exaltarea unei solidarități internaționale față de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]