2,113 matches
-
Astronomia (din limba greacă, άστρον "astron": stea, νόμος "nomos": lege) este știința care se ocupă cu studiul aștrilor și a legilor mișcării lor, al constelațiilor, galaxiilor și al universului în totalitatea sa. De asemenea, studiază evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
cu studiul aștrilor și a legilor mișcării lor, al constelațiilor, galaxiilor și al universului în totalitatea sa. De asemenea, studiază evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera terestră, planetele, cometele, radiațiile cosmice de fond, forma și formarea universului. Cei care studiază astronomia se numesc astronomi. Astronomia este una dintre cele mai vechi științe datând încă din perioada Greciei Antice. În secolul al VII-lea în Anglia astronomii se foloseau de poziția stelelor în navigație (vezi istoria astronomiei). În perioada contemporană, aproape toți
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
a legilor mișcării lor, al constelațiilor, galaxiilor și al universului în totalitatea sa. De asemenea, studiază evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera terestră, planetele, cometele, radiațiile cosmice de fond, forma și formarea universului. Cei care studiază astronomia se numesc astronomi. Astronomia este una dintre cele mai vechi științe datând încă din perioada Greciei Antice. În secolul al VII-lea în Anglia astronomii se foloseau de poziția stelelor în navigație (vezi istoria astronomiei). În perioada contemporană, aproape toți astronomii au cunoștințe solide
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
formarea universului. Cei care studiază astronomia se numesc astronomi. Astronomia este una dintre cele mai vechi științe datând încă din perioada Greciei Antice. În secolul al VII-lea în Anglia astronomii se foloseau de poziția stelelor în navigație (vezi istoria astronomiei). În perioada contemporană, aproape toți astronomii au cunoștințe solide de fizică, iar rezultatele observațiilor sunt puse în context astrofizic, astfel încât astronomia și astrofizica au dobândit definiții foarte apropiate. Astronomia nu trebuie confundată cu astrologia, o pseudoștiință care încearcă să prezică
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
Greciei Antice. În secolul al VII-lea în Anglia astronomii se foloseau de poziția stelelor în navigație (vezi istoria astronomiei). În perioada contemporană, aproape toți astronomii au cunoștințe solide de fizică, iar rezultatele observațiilor sunt puse în context astrofizic, astfel încât astronomia și astrofizica au dobândit definiții foarte apropiate. Astronomia nu trebuie confundată cu astrologia, o pseudoștiință care încearcă să prezică destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor obiecte cerești. În Grecia Antică, ca și în alte civilizații antice, astronomia conținea în mare
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
Anglia astronomii se foloseau de poziția stelelor în navigație (vezi istoria astronomiei). În perioada contemporană, aproape toți astronomii au cunoștințe solide de fizică, iar rezultatele observațiilor sunt puse în context astrofizic, astfel încât astronomia și astrofizica au dobândit definiții foarte apropiate. Astronomia nu trebuie confundată cu astrologia, o pseudoștiință care încearcă să prezică destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor obiecte cerești. În Grecia Antică, ca și în alte civilizații antice, astronomia conținea în mare parte astrometrie, calculând pozițiile stelelor și ale planetelor
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
context astrofizic, astfel încât astronomia și astrofizica au dobândit definiții foarte apropiate. Astronomia nu trebuie confundată cu astrologia, o pseudoștiință care încearcă să prezică destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor obiecte cerești. În Grecia Antică, ca și în alte civilizații antice, astronomia conținea în mare parte astrometrie, calculând pozițiile stelelor și ale planetelor pe cer. Mai târziu, Kepler și Newton au publicat lucrări despre mecanica cerească, descriind matematic mișcarea corpurilor din sistemul solar și interacțiunea lor sub acțiunea gravitației. Astronomii moderni se
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
de aceste principii, iar cu ajutorul telescoapelor, spectrografelor, calculatoarelor, observatoarelor astronomice, le este mai ușor de înțeles natura fizică a acestor obiecte cerești. În istorie, observatorii amatori, studiind cerul ca hobby, au jucat un rol deosebit în descoperirea unor fenomene astronomice, astronomia fiind una din puținele științe în care amatorii încă mai joacă un rol important, în special la descoperirea și monitorizarea fenomenelor tranzitorii, doar că aceștia au acces limitat la uneltele performante ale astronomilor profesioniști. Este suficient un binoclu pentru a
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
corpurile cerești din Sistemul Solar sau din galaxie. Astronomii profesioniști au acces la telescoape puternice, detectoare, și calculatoare. Întâi, astronomii colectează informații cu ajutorul acestor instrumente, apoi analizează informațiile și apoi le compară cu teoriile existente. Cea mai importantă parte a astronomiei este astronomia computerizată, unde astronomii se folosesc de datele pe care le au și fac simulări ale evenimentelor. Spre exemplu aceștia au simulat formarea galaxiilor sau explozia unei stele formând o supernovă. Astronomii se folosesc de diferite tipuri de unde ale
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
din Sistemul Solar sau din galaxie. Astronomii profesioniști au acces la telescoape puternice, detectoare, și calculatoare. Întâi, astronomii colectează informații cu ajutorul acestor instrumente, apoi analizează informațiile și apoi le compară cu teoriile existente. Cea mai importantă parte a astronomiei este astronomia computerizată, unde astronomii se folosesc de datele pe care le au și fac simulări ale evenimentelor. Spre exemplu aceștia au simulat formarea galaxiilor sau explozia unei stele formând o supernovă. Astronomii se folosesc de diferite tipuri de unde ale radiației electromagnetice
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
Astronomii se folosesc de diferite tipuri de unde ale radiației electromagnetice, depinzând de obiectul studiat. Atmosfera terestră complică studiul absorbției undelor electromagnetice de aceea se folosesc mai multe tipuri de instrumente și tehnici. Aceste tehnici sunt folosite în diferite discipline ale astronomiei observaționale. Astronomia este foarte vastă și de aceea astronomii se specializează în anumite ramuri ale astronomiei. De exemplu disciplina care studiază sistemul solar nu este aceeași cu disciplina care studiază stelele, iar cei care studiază Galaxia noastră (Calea Lactee), nu se
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
folosesc de diferite tipuri de unde ale radiației electromagnetice, depinzând de obiectul studiat. Atmosfera terestră complică studiul absorbției undelor electromagnetice de aceea se folosesc mai multe tipuri de instrumente și tehnici. Aceste tehnici sunt folosite în diferite discipline ale astronomiei observaționale. Astronomia este foarte vastă și de aceea astronomii se specializează în anumite ramuri ale astronomiei. De exemplu disciplina care studiază sistemul solar nu este aceeași cu disciplina care studiază stelele, iar cei care studiază Galaxia noastră (Calea Lactee), nu se folosesc de
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
complică studiul absorbției undelor electromagnetice de aceea se folosesc mai multe tipuri de instrumente și tehnici. Aceste tehnici sunt folosite în diferite discipline ale astronomiei observaționale. Astronomia este foarte vastă și de aceea astronomii se specializează în anumite ramuri ale astronomiei. De exemplu disciplina care studiază sistemul solar nu este aceeași cu disciplina care studiază stelele, iar cei care studiază Galaxia noastră (Calea Lactee), nu se folosesc de aceleași tehnici pe care le folosesc cei care studiază alte galaxii. Alte discipline care
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
sistemul solar nu este aceeași cu disciplina care studiază stelele, iar cei care studiază Galaxia noastră (Calea Lactee), nu se folosesc de aceleași tehnici pe care le folosesc cei care studiază alte galaxii. Alte discipline care pot fi considerate ramuri ale astronomiei: În antichitate, astronomia conținea informații doar despre obiectele vizibile cu ochiul liber. Aristotel a spus că Pământul este centrul universului și că totul se învârte în jurul său, orbitele fiind perfect rotunde. Au existat multe teorii și feluri de a explora
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
este aceeași cu disciplina care studiază stelele, iar cei care studiază Galaxia noastră (Calea Lactee), nu se folosesc de aceleași tehnici pe care le folosesc cei care studiază alte galaxii. Alte discipline care pot fi considerate ramuri ale astronomiei: În antichitate, astronomia conținea informații doar despre obiectele vizibile cu ochiul liber. Aristotel a spus că Pământul este centrul universului și că totul se învârte în jurul său, orbitele fiind perfect rotunde. Au existat multe teorii și feluri de a explora cerul, în antichitate
Astronomie () [Corola-website/Science/296524_a_297853]
-
față de cei superiori ca situație socială. Educația morală din școala chineză era puternic influențată de religie. Ca și la egipteni, pentru indieni nu exista o demarcație precisă între cunoștințele religioase și cele profane. Ele se împleteau. În India se studia astronomia, medicina (cu ajutorul magiei), matematica și limba sanscrită. În Grecia antică putem evidenția două tipuri de sisteme educaționale. Acestea privesc cele două mari puteri: Sparta și Atena. Sistemul educațional spartan era cu precădere unul militar, pe când în Atena predomina un sistem
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al carei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știință de mijloc” sau „știință centrală”, întrucat conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizică, biologia și geologia. Ca obiect de studiu, chimia a apărut acum cateva milenii în anumite părți ale lumii, mai exact în Orientul Mijlociu sub forma alchimiei, iar aceasta din urmă a permis elaborarea chimiei moderne ca urmare a revoluției chimice
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
replicate; cu toate acestea, este posibil ca această menționare făcută de Dioclețian să fie o simplă legendă Se considera că termenul provine din cuvântul arab "al-kīmīă" (الكيمياء), ce desemna acel set timpuriu de practici care îngloba elementele chimiei, metalurgiei, astrologiei, astronomiei, misticismului și medicinii; obiectul principal al alchimiei era considerat a fi transfigurarea materialelor în aur. Alternativ, "al-kīmīă" poate derivă din χημεία, însemnând "făurit împreună". Termenul arabic este derivat din elenul "χημία" sau "χημεία", ("chemia"), care desemna "artă făuririi aurului și
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
în viață Zalmoxis i-a instruit pe geto-daci în medicină. Discipolii săi sunt menționați de Platon care relatează concepția zalmoxiana "nu poți să vindeci trupul fără a ține seama de suflet Învățăturile cuprindeau și cunoștințe profunde și complexe de psihologie, (astronomie, matematică și medicină). Iamblichus a spus ca Zalmoxis a lăsat învățături discipolilor, în formă scrisă. Iordanes în Getica afirmă și el existența legilor și a învățăturilor scrise la geto-daci, de fapt la goți, că el i-a confundat pe geți
Religia dacilor () [Corola-website/Science/298536_a_299865]
-
prietenoasă bibliotecă a tatălui care a ocupat locul jucăriilor din copilărie. La vârsta de 15 ani, Giacomo cunoatea deja mai multe limbi și a citit aproape tot: limbile clasice, ebraică, limbi moderne, istorie, filosofie și filologie (precum științele naturii și astronomie). Profesorii care ar fi trebuit să-l pregătească pentru preoție și-au dat seama repede că nu au multe de-l învățat. În cei șapte ani care i-a urmat, Leopardi s-a aruncat într-un studiu "nebun și disperat
Giacomo Leopardi () [Corola-website/Science/307011_a_308340]
-
repede că nu au multe de-l învățat. În cei șapte ani care i-a urmat, Leopardi s-a aruncat într-un studiu "nebun și disperat" în care traducea clasicii, practica șapte limbi, a scris un text de specialitate despre astronomie și a scris un poem fals în greacă antică, suficient de convingător pentru a păcăli un expert Nu i-a fost permis să iasă din casă până ce a împlinit douăzeci de ani. Ambițiile sale academice au fost subminate de insistența
Giacomo Leopardi () [Corola-website/Science/307011_a_308340]
-
volume ale unor manifestări științifice internaționale. Este membru titular al "Academiei Naționale de Știinte Ecologice" din Republica Moldova, membru al "Societății Internaționale de Medicină Alternativă" din Rusia, membru fondator al "Societății de Medicină Naturistă" din Anglia, membru al "Societății Regale de Astronomie" din Belgia, membru al "Societății Internaționale "Știința"" din Rusia, membru al "Societății Române de Geofizică", membru al "Societății Geofizicienilor Europeni", președinte al Secției de Fizica Globului din "Societatea Română de Fizică", membru de onoare al "Asociației Generale a Inginerilor din
Dorel Zugrăvescu () [Corola-website/Science/307071_a_308400]
-
a avut o carieră militară de excepție, fiind șef al Serviciului Geniu al Corpului de Armată Iași până în anul 1898, comandant al regiunii fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați din anul 1898, ajungând la gradul de general de armată. În paralel, a predat matematică, astronomie, geodezie, construcții și fortificații la Școala Militară de Artilerie și Geniu din București (1892-1904), topografie la Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București (1899-1904) și la Școala Superioară de Război (1904-1912). În anul 1918 s-a retras din armată
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
din Basarabia a S.R.R.G., devenind membru corespondent al Academiei Române în anul 1919. A publicat cursurile „Curs de topografie. Cetirea hărților” (1909), „Curs elementar de cartografie” (1926), „Curs de geografie matematică” (1931, 1938). Activitatea didactică a fost completată de cursurile de astronomie și geografie economică, susținute în perioada 1920-1928 la Universitatea din Chișinău. Activitatea științifică a generalului Panaitescu, axată mai ales pe cartografia matematică și istoria cartografiei, s-a concretizat în publicarea a peste 40 de lucrări științifice, dintre care menționăm monografiile
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
și geografie economică, susținute în perioada 1920-1928 la Universitatea din Chișinău. Activitatea științifică a generalului Panaitescu, axată mai ales pe cartografia matematică și istoria cartografiei, s-a concretizat în publicarea a peste 40 de lucrări științifice, dintre care menționăm monografiile „Astronomie populară", „Din istoricul cartografiei”(1916), „Documentarea cartografică a României Mari la încheierea războiului” (1920), „Cartografie elementară, pagini de actualitate” (1927), „Aspecte economice și sociale din Basarabia de la 1920-1927” (1927).
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]