2,081 matches
-
de abia în secolul XIX vor cunoaște un cuvânt aparte pentru astronom (falaki), față de vechea denumire pentru astrolog. Magia are două fiice: alchimia și astrologia - care la rândul lor au îmbogățit familia misterelor cu variate progenituri. Unele nepoate, precum chimia, astronomia, meteorologia și-au trădat bunica fugind în tabăra adversă al științelor pure. Altele, precum metoposcopia, cartomancia, chiromanția, au rămas credincioase tradiției neamului. Să privim îndeaproape această interesantă familie. Strămoșul comun este magia - doctrina tuturor practicilor, formulelor și ritualurilor, prin care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
la fel, cele șapte globuri planetare se rostogolesc peste brâul zodiacal și fixează prin poziția lor în momentul nașterii, o soartă bună sau rea, fiecăruia dintre noi. Atenți la reproducerea exactă a hărții cerului în acest moment, astrologii determinau progresul astronomiei. Inițial, tema natală, a fost conturată direct de pe cer. Iată cum descrie Sextus Empiricus construcția unui horoscop: "Un chaldeean se așeza pe o înălțime (sau pe acoperișul casei), apucîndu-se să observe stelele. Un alt chaldeean se așeza lângă mama ce
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Nabucodonosor - zeul Nebo să protejeze coroana; Asurbanipal (Sardanapal) - zeul Asur și-a format un fiu. Acest privilegiu al astrologilor chaldeeni este regăsit mai târziu în China și Japonia. Astrologia a avut întotdeauna o aripă ocrotitoare față de surioara ei mai plăpândă - astronomia, ea fiind firul nevăzut pe care s-au înșirat primele perle ale științei, precum și cele dintâi acte istorice ale orientului. Istoria Chaldeei este istoria astrologiei. Principalele date din istoria asiro-babiloniană sunt fixate în cronologia generală pe baza notării unor eclipse
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
fost citite din trei în trei. S-au introdus cicluri lunisolare, tot mai apropiate de adevăratele mișcări; s-a descoperit inconstanța vitezei Soarelui pe ecliptică și deci inegalitatea anotimpurilor. La moartea lui Asurbanipal - 625 î.e.n., cel plin de știință și astronomie, Chaldeea a scăpat de sub dominația Asiriei și o dinastie proprie, neo-babiloniană, și-a început domnia (625-539 î.e.n.). Cel mai strălucit conducător al acestei perioade a fost Nabucodonosor al II-lea, zis Cel MAre (606-562 î.e.n.), care credea în toate, dar
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a se păstra taina ghicirii viitorului. EGIPTUL Vechimea astrologiei în Egipt. Suprapunerea identității ei cu astrologia chaldeeană. Religia. Templele de inițiere. Bibliotecile. Calendarul. Mormintele regale. Templul lui Amon. Tara de pe malurile Nilului îi disputa Mesopotamiei onoarea de a fi leagănul astronomiei. Dacă Egiptul nu a fost într-adevăr primul adorator, atunci desigur că nu l-a întrecut nimeni în devoțiune (către secolul 13 î.e.n. apare alături de vechii zei, în frunte cu Osiris - copilul lui Geb și Nut, soția sa Isis, fiul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ziua lui Saturn cel bătrân și întunecos, aleasă de chaldeeni și evrei. Acest obicei al egiptenilor a fost adoptat mai târziu de creștini, prin alegerea duminicii în locul sâmbetei, ca sfârșit de săptămână. Problema calendarului, care astăzi face parte din domeniul astronomiei -pe atunci din cel al astrologiei, este de cea mai mare însemnătate pentru istoria Egiptului. In primele epoci, timpul era împărțit și numărat după perioada creșterii și descreșterii fazelor lunare, perioadă numită "lunație" și al cărei simbol hieroglific este: Dar
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
4 ori în istoria Egiptului antic. Prima oară a fost în dimineața zilei de 19 iulie a anului 4241 î.e.n., în epoca ridicării piramidei lui Keops, care este "cea mai veche dată certă din istoria lumii". Dar ajutorul dat de către astronomie istoriei, este de cea mai mare însemnătate în toate epocile. Spre exemplu, dacă citim din hieroglifele papirusurilor găsite în mormintele faraonilor că "în anul al 9-lea al domniei lui Amenofis I - al doilea rege din dinastia 18, răsăritul heliac
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o zodie atât de nefastă?". Iată cum "celebrul istoric" corectează cronicile, pe baza argumentelor astrologice; dar pe de altă parte cât de mare astronom era, pentru a putea calcula eclipse întîmplate cu 18 secole înainte. Pînă în secolul 17 e.n., astronomia a rămas în China aproape exact ceea ce era pe timpul lui Hi și Ho, adică astronomie pentru astrologie și astrologie pentru toate nevoile vieții... MAREA EGEE Un alt drum spre țărmurile mediteraneene și egeene, au urmat Baal și Astarteea - ce apare
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
dar pe de altă parte cât de mare astronom era, pentru a putea calcula eclipse întîmplate cu 18 secole înainte. Pînă în secolul 17 e.n., astronomia a rămas în China aproape exact ceea ce era pe timpul lui Hi și Ho, adică astronomie pentru astrologie și astrologie pentru toate nevoile vieții... MAREA EGEE Un alt drum spre țărmurile mediteraneene și egeene, au urmat Baal și Astarteea - ce apare când ca o Diană, fecioară severă, când ca o mamă blândă și milostivă, când ca
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
învățat știința cerului după concepția babiloniană. Incă de pe când se afla în Egipt, a ajuns celebru prin măsurarea înălțimii piramidelor doar cu ajutoriul unui baston, fără să se cațere pe monument. Reîntors în patrie, a răspândit cunoștiințele de geometrie și astronomie căpătate peste mare, fondând școala ioniană (un triunghi înscris într-un semicerc este drept; teorema triunghiurilor asemenea, ca și adevărata cauză a eclipselor). Influența eclipselor în istorie merită un studiu aparte. Lupte intermitente se dădeau între lidieni și mezi, fără ca
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
falsă întreaga astrologie iar prezicerile ei le catalogă drept mincinoase. Mănușa aruncată a fost ridicată de un adversar demn de o cauză mai bună, de divinul Platon! " Adevăratul astronom - scrie el în "Despre Republică" - nu poate fi acela care cultivă astronomia " In felul cum o face Eudoxiu...";aceste speculații nu pot fi înțelese imediat de orice persoană, și cere o putere de pătrundere neobișnuită". Intr-un cuvânt, Platon îl face pe Eudoxiu un prost care nu poate pătrunde înțelesul ascuns al
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
singură zi. Ei bine, omul care credea că aceste cruzimi nu sunt suficiente pentru gloria sa, omul numit cu groază "bestia mongolă" sau "sîngerosul fanatic", era cel mai pasionat protector al artiștilor, al savanților, al literaților și un îndrăgostit de astronomie! Aceasta poate fi adevărat? Niciodată, dacă...dacă nu s-ar fi amestecat superstiția și prin ea folosul ce se putea trage. Cum acestor cuceritori le lipsea măsura în tot ceea ce doreau sau înfăptuiau, Timur a trimis la învățătură, în academiile
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
publicarea celebrei lucrări intitulată "Ayin-Akbary" sau "Instituțiile lui Akbar".). Din toată această dinastie de astrologi, întîietatea o deține Mohammed-Taragai-ben-Sharok (1395), cel supranumit Ulugh-Beigh. Din copilărie, se aruncă cu o furie mongolă și cu o ardoare de oriental asupra matematicii și astronomiei, materiile necesare astrologiei. El știa -și câtă dreptate avea- că un urmaș al celor mai vestiți Khani, numai ca savant va mai putea figura în istorie. In cetatea sa de reședință, Samarkand, construi (1420) una din minunile Asiei: un colegiu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
al împăratului Valentin, istoricii timpului nu uită să pomenească de apariția vreunei comete.): Coranul acceptă fatalismul astrelor; steagul verde poartă cornul Lunii și steaua Profetului. In orice perioadă, califii caută horoscoape iar cărturarii le cultivă. Până la sfârșit, cele două noțiuni: astronomie și astromancie, la arabi înseamnă aceeași idee. Filiațiunea astrologiei arabe este certă. Scoala de medicină și astrologie de la Djondei - Sapur (Persia), continuatoarea tradiției chaldeene, înființată sub urmașii lui Alexandru și care a rezistat peste un mileniu furtunilor, a fost mult
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
învăța astrologia!" La un asemenea noroc, Al-Bumasar nu se aștepta. Era dovedit că numai aici, la Marele Filosof, putea spera să afle taina cea mai prețioasă. Târgul se încheie imediat. Al-Kendi, în perioada ce urmă, îl făcu pe Al-Bumasar "prințul astronomiei secoului său". Iată una dintre prezicerile acestui prinț: "creștinismul va dura de trei ori mai multe secole decât religia Profetului". Dintr-o istorie completă a astrologiei arabe, trebuind să cuprindă toate numele astronomilor lor - adică o listă incomensurabilă, îi vom
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
său Albon. Când contele Borel, care tocmai pleca în Spania, îi lăuda știința arabilor la care mergea, tânărul benedictin îl rugă să-i permită să-l însoțească. După trei ani de învățătură, Gerbert s-a întors maestru în Geometrie, mecanică, astronomie și alchimie. In acele vremuri nici nu era nevoie de atâta erudiție pentru a fi privit ca necromant și vrăjitor. Totuși, calitățile superioare ale călugărului îl promovară încet în ierarhia monahală, el fiind primul papă (Silvestru II,999-1003) capabil să
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
II (1194-1250) în palatul regal. Crescut de Papa Inocențiu III, nepotul lui Barbarossa, a fost cel mai nerecunoscător discipol față de maestrul și protectorul său. Frederic era viclean, necredincios, ocrotea științele interzise, fiind el însuși un bun cunoscător al matematicii și astronomiei. A construit o boltă de aur, figurând cerul, în care s-au încrustat pietre prețioase, închipuind stelele. Nu mai puțin credul a fost Frederic III (1440-1493), care se ocupa personal cu alchimia și astrologia. El avea semne, numere, litere kabalistice
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mult așteptata sa carte. Cine ar fi crezut că această mică și banală scenă de intimitate familială, are o valoare universală? Cine a bănuit atunci că bătrânul de 70 de ani ține în mâinile sale cea mai puternică armă a astronomiei, una din cele cinci cărți fundamentale pe care se sprijină știința noastră modernă? Cine și-ar fi închipuit atunci că acele foi vor putea să îndeplinească, ceea ce nici grecii, nici romanii, nici creștinii nu au fost în stare? Acele pagini
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
avea 14 ani, s-a produs o eclipsă de Soare, menționată cu anticipație în efemeridele astronomului Stadius. Precizia prezicerii acestui fenomen a decis soarta viitorului astronom. Retorica, filosofia, dreptul, tot ceea ce îi era impus să studieze, îl lăsau indiferent; numai astronomia - cu interpretările ei - au farmec pentru Tycho. Un unchi bogat, încîntat de știința tânărului său nepot, l-a chemat la el, de la universitățile din Germania unde se afla; după ce l-a lăudat cum se cuvenea pentru pasiunea și meritele sale
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
era definitiv pierdută. Astronomii moderni șterg dintr-o mișcare de burete tot ceea ce a fost înainte de Copernic, considerând că numai de la el a început adevărata știință, pură și neîntinată de horoscoape. Partea neplăcută o constituie însă cei trei fondatori ai astronomiei: Copernic, Tycho și Kepler. Dacă despre primul nu se poate ști în ce măsură a crezut în puterea divină a planetelor, asupra ultimilor doi nu poate rămâne nici o îndoială. Au fost astrologi (ZODIERI, Sandi, ha-ha!), și încă cei mai de frunte. După
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Grasset, Paris, 1936. ARTHUR KRAUSE: Die Astrologie. Entwicklung, Aufbau und Kritik, ed. Weler, Leipzig, 1927. SVANTE ARRHENIUS: Le Destin des Etoiles, Felix Alcan, Paris, 1921. PAUL FLAMBART: La Partee de l"Astrologie Scientifique, ed. Durville, Paris, 1914. G.BIGOURDAN: l"Astronomie, ed.Flammmarion, Paris, 1924. DAREMBERG ET SAGLIO: Dictionnaire des Antiquites Greques et Romaines, ed. Hachette, Paris, 1879 F. ENRIQUES: Storia del Pensiero Scientifico, ed. Treves, Milano-Roma, 1932. FR. LENORMAND: La Magie chez les Chaldeens, Paris, 1874. ED.SCHURE: Les grands
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Albin Michel. Paris. FL. KRAPPE: La Genese des Mythes, Payot, Paris. FR. LENOVMAND: La divination et la science des presages chez les Chaldeens Paris, 1875. EUGENE NUS: A la Recherche des Destinees, Marpon & Flammarion, Paris. F. BOQUET: Histoire de l`Astronomie Payot, Paris, 1925. HAROLD LAMB: Ghinghis Han. L. DELAPORTE: La Mesopotamie, Albin Michel, Paris. 18
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
să decodifice evoluția progresivă a medicinei. Ea stabilește ariile care au contribuit la progresul acesteia, subliniază care dintre descoperirile legilor naturii au constituit o etapă în evoluție. Evidențiază procesul de demistificare a științelor bio-medicale, precum și importanța descoperirilor legilor fizicii, chimiei, astronomiei și a conceptelor filosofice care impun interdisciplinaritatea științifică în înțelegere. Conceptul spiralogic al dublei spirale cunoaștere conștiință permite o învățare și memorizare a științelor bio-medicale grupate pe arii de interes și înlătură haosul existent în înțelegerea noțiunii (fără definiție) a
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
avut ca figuri reprezentative (pentru biomedicină) zece personalități paradigmatice, și anume: Pitagora, Socrate, Hippocrate, Democrit, Platon, Aristotel, Euclid, Ptolomeu, Arhimede și Galen. Ei reprezintă 700 de ani de cultură și civilizație care, prin valoarea descoperirilor lor în domeniul filosofiei, matematicii, astronomiei și biologiei pun bazele biomedicinei, în primele ei spirale de evoluție. Caracteristicile comune sunt: a) însușirea enciclopedică a culturii contemporane lor, b) sesizarea esențialului, c) întemeierea de școli și discipoli, d) interdisciplinaritatea, e) moralizarea. II. Evul Mediu (în primele trei
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
presus de metafizică. Platon arată spre spiritul etern, Aristotel spre natura eternă Pentru Platon, cunoașterea filosofică este cea mai înaltă formă de cunoaștere, deoarece conduce la esența ultimă a ideii. După filosofie urmează matematica, din care fac parte aritmetica, geometria, astronomia, logica, etica, retorica și știința armoniei (acustica matematică). El afirma că fizica nu are o valoare științifică, deoarece se ocupă de studiul aparențelor, ca arta, acestea fiind doar surse de desfătări rămase în zona sentimentelor și a pasiunilor, doar cópii
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]