8,268 matches
-
demonstrare a coincidenței dintre organic și inorganic - vezi Lauretis, 2003Ă, ci și în teoriile sociale, economice sau politice prin cercetarea legăturii dintre evoluția natural-artificială și cea socială, prin studierea ordinii spontane din economie ori prin manipularea politică. Controlul tehnoștiințific asupra atomilor și genelor stă mărturie pentru controlul social, politic, economic, în timp ce noi trăsături și procese precum feedbackul, turbulența, dezordinea, coevoluția și autoorganizarea sunt celebrate pentru potențialul subversiv în cadrul tuturor acestor domenii. Incursiunea din ce în ce mai amplă a tehnoștiinței în lumea natural-organică cuprinde, pe lângă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
regleze circulația sângelui în organism, să medieze interacțiunea uman-tehnologie prin implantarea de organe și de simțuri artificiale sau chiar să interfațeze, neuronal și electronic, între creier și computer. Țelul acestora este să reconstruiască în mod genetic fiecare celulă și fiecare atom ale trupului conform principiilor autoreproductive ale nanoroboților. Pe lângă acestea, diverse componente biochimice și bioinginerești sunt favorizate pentru „îmbogățirea” senzorială și emotivă, pentru sporirea și prelungirea sentimentului de fericire, pentru întârzierea sau eliminarea procesului de îmbătrânire etc. De asemenea, criogenia și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vezi mai josă, previziunile cu iz științifico-fantastic, toate acestea îi discreditează pe transumaniști, cu toate că o parte dintre profetizările lor au devenit deja realitate (de la programele inteligente de șah până la criogenia maimuței pavian, de la clonarea anumitor animale până la rearanjarea nanotehnologică a atomilor, de la implanturile artificiale la demonstrarea în laborator a legăturii dintre celulele nervoase și procesoarele electroniceă. Dizolvarea graniței dintre fapt și realitate pare a se produce în cele mai mari grade în discursul transumanist, compus din idei care astăzi par o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unui nou mediu” (Moravec, 1988, p. 112Ă. Mașina devine astfel depozitul conștiinței umane întrucât, din moment ce nu mai este dependentă de materialitatea creierului, aceasta ar consta în structurile și în procesele proprii transferabile mașinii. Din punctul de vedere transumanist al inginerului, atomul corpului poate fi înlocuit, pe când bitul minții omului rămâne conservat și prezervă identitatea (postăumanului. În fapt, transferul minții umane este considerat de-abia primul pas în „transferarea” ontologică și Moravec nu se oprește aici. Din moment ce se presupune că trupul artificial
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
răspunzând mișcării centralizate a trupului spre echilibru, identitatea nu trebuie echivalată unilateral cu mintea unificatoare a subiectului. Corpul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic aduc cu sine dezechilibrul formelor și al funcțiilor organice, al ierarhiei și al localizării biologice, îmbinarea atomului și a fluxului, devenirea și diferențierea identității. De pildă, postumanul, în dimensiunea cyborgului, nu este un corp pur, „curat” precum robotul (corporalitate strict tehnologicăă, ci marchează dependența mașinii de natura organică a nevoilor umane, hibridizarea, impuritatea și contaminarea biologicului de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
absența acelui oricât de secundar rol pe care regizorul i l-a distribuit. Aceasta ne amintește de o remarcă a lui Valère Novarina cu privire la piesa sa, L'Acteinconnu: [...] fiecare celulă a textului, fiecare cuvânt ascunde întreaga dezvoltare a dramei, fiecare atom de limbaj reprezintă nucleul întregii drame ca și cum fiecare celulă ar vorbi, ca și cum însuși limbajul ar gândi în locul nostru.5 Tot astfel, la Alexa Visarion, teatrul rămâne în aria căutării și a surprinderii unității minimale a spectacolului, refuzând închiderea în sine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oul conținea toată informația necesară construirii adultului și că, de fapt, cantitatea de informație a adultului era cea a oului). Organismele erau concepute în cadrul acelor ipoteze ca edificii care tre-buie construite cu ajutorul unor cărămizi, și erau descrise în termeni de atomi și de molecule. Aplicațiile biologice ale teoriei informației pe care ne-o prezintă Henri Atlan privesc în prin-cipal genomul și sistemul nervos. Dacă sistemul nervos a fost demult înțeles ca o rețea de comuni-care extrem de complexă, una dintre dificultățile descifrării
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sugereze faptul că așa cum vom vedea în ultimul subcapitol al acestor Preliminarii despre Zeitgeist și naturaliștii sunt în căutarea unor principii ultime, la care nu se poate ajunge pe cale pur experimentală. Blaga vorbește în acest sens despre "realități substanțiale": materie, atom, putere, legi obiective etc. De altfel, anterior Blaga îi așezase chiar și pe impresioniști sub semnul unui anume tip de metafizică, "a retinei care se mărginește să <<înregistreze>>". Acest fapt valabil, cu diferențierile de rigoare, și pentru pozitiviști îl face
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca rațiune) și să descopere (ca intelect). 6. Asumarea creativității În Censura transcendentă, Blaga pune la un moment dat în balanță tezele lui Platon (care "produc o neliniște și ne pun în mișcare prin această neliniște") și teza despre existența atomilor (care nu ne stârnesc nici un "ecou lăuntric", astfel încât atitudinea noastră "față de existență în genere și față de propria existență în special" rămâne "neasemănat mai neutrală" cu privire la știință vezi și I, nota 163). Revenind la un termen husserlian, am spune că știința
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
bucură de o amnistie completă. Impresia noastră finală că această carte a lui S. Damian se scrie ca și cum s-ar da glas unui proiect european de ecologizare a mentalităților captive într-un straniu apolitism militant, mai greu de dezintegrat decât atomul, ne este confirmată și de cele câteva "idei fixe" ("seriozitatea eticistă"? de care vorbea M. P. încă din 1971). Urmărite până-n pânzele albe, sunt penalizate unele ieșiri în decor brebaniene de sorginte naționalistă, o seamă de exagerări "anexioniste" semnate de Marin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
victime sigure ale crizei de valori, de modele, în fond, ale deficitului educațional pentru că, iată, Alin, Cornel, Radu și Marcu pendulează între modelele virtuale ale supereroilor din filmele video și ale mafioților din gașca de cartier. Copiii sînt ca niște atomi evoluînd pe orbite paralele, iar atunci cînd "relaționează" nu fac decît să repete ceea ce văd la televizor ("Vezi cîte cazuri sînt la televizor. Iei briceagul și-l înfigi în gîtul ăluia, cînd e atent în altă parte. Intră mai ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
filosofică despre spațiu și timp, despre existența omului în lume și o satiră cu privire la condiția nefericită a geniului. Sursele filosofice ale cosmogoniei eminesciene: a. Imnul creației din poemele vedice; b. Poemul naturii de Lucrețiu, care explică nașterea lumii prin mișcarea atomilor; c. Stingerea Soarelui și a universului după Byron, ideea identității, de la Heraclit; d. ideea de timp și cea de veșnicie sunt antitetice, la Eminescu, eternitatea este o negație a timpului la Schopenhauer; e. Teoria cosmogonică, susținută de Kant și Laplace
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o clipă, la-nceput, de atunci. La unele întrebări filosofice nu s-a putut răspunde deoarece: "N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă". Poetul imaginează crearea lumii prin mișcarea unui punct central, inspirat de teoria mișcării atomilor în vid. În explicarea genezei se fac trimiteri la un mit popular, după care la început totul era acoperit de ape și întuneric, din care s-a născut "sâmburele creator". Viața a apărut după ce s-au ivit luna, Soarele, fenomenele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din nou ca urmare a studierii mai intense a luminii a trebuit să sufere modificări imaginea aceasta, iar fizica, refugiindu-se atît în intuiția revelatoare, cît și în observarea exactă, a elaborat concepții unificatoare asupra universului (teoria relativității) și asupra atomului (teoria cuantică), concepții ale căror consecințe pentru întreaga știință, care reclamă o revizuire a bazei sale metodice (principiul cauzalității), riscă să depășească orice previzibilitate și par să apropie cercetarea lumii exterioare de cea a lumii interioare și a mijloacelor ei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nonvalorilor sînt imanente funcționării extraconștiente și că ele trebuie să devină conștiente, ci și că justiția este chiar din cauza aceasta în mod necesar imanentă, aceasta datorită simplului fapt că legile armoniei și dizarmoniei, legile alcătuirii și ale descompunerii, guvernează de la atom pînă la om toate fenomenele temporale și devin o dată cu animalizarea legile vieții și ale morții. Cuprinse de uimire în fața misterului de nepătruns a tot ce există, științele vieții, copleșite de emoție și apte de observație contemplativă (și nu numai intelectuală
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
uitîndu-se că "fiecare excelență se plătește cu o insuficiență"38 și că "chiar în clipa în care acordăm importanță unei idei, ea dobîndește proprietatea de a-și subordona, de a-și îngloba contrariul"39. Dacă la antici polis-ul era atomul social, la moderni devine individul, chiar dacă și individul propovăduiește fraternitatea, întemeiată pe dragostea în și prin Hristos. Heraldul și fondatorul pozitivismului, al nominalismului și al subiectivismului în drept, ca premise ale individualismului, este considerat scolasticul franciscan, care a trăit în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
desigur, sunt încă departe de a reprezenta o încarnare perfectă a acestei generoase idei, lăsîndu-se uneori/deseori ghidate de prin-cipii care îi sunt profund străine. Oricum, idealul umanist are încă un lung drum înainte. Perspectiva liberală consideră individul drept un atom, o ființă indivizibilă, în vreme ce comunitarienii dezvoltă un adevărat sociocentrism. Nici din punct de vedere practic, nici teoretic, nu cred că trăim ceasul unui triumf al identităților colective. Dimpotrivă, drepturile omului au devenit religia acestei răspîntii de milenii, iar federalizarea, descentralizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
amploarea pe care i-o atribuie teoria și că rațiunea nu este întotdeauna cea mai bună cale sau nu e singura, în tot cazul -, nu numai de alegere, dar și de cunoaștere în general. 4. Individualismul consideră individul drept singurul atom logic și interesul său drept normativ ultim. Dar individul își manifestă interesele într-o situație dată, iar această situație nu depinde numai de el, ci de un întreg context social și cultural. Ni se mai spune că subiectul individual alege
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
la prin-cipiul incertitudinii al lui Heisenberg. Conform legilor lui Murphy, "încă nu am văzut o proble-mă, oricît de complicată, pe care dacă o abordezi corect să nu devină și mai complicată" (Poul Anderson). O superpoziție spune că Dumnezeu e în atom, deci poate fi peste tot în același timp. Microcosmosul e o reflectare a macrocosmosului, omul e creat după chipul lui Dumnezeu, steaua dublă Sirius, considerată de hermetiști centrul universului, este echivalentă cu nucleul atomului, în care un pozitron e însoțit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
superpoziție spune că Dumnezeu e în atom, deci poate fi peste tot în același timp. Microcosmosul e o reflectare a macrocosmosului, omul e creat după chipul lui Dumnezeu, steaua dublă Sirius, considerată de hermetiști centrul universului, este echivalentă cu nucleul atomului, în care un pozitron e însoțit de un neutron. Cum se știe, hermetismul se revendică de la Hermes Trismegistus, cel "de trei ori ma-re". Un personaj mitologic, pierdut în tenebrele templelor egiptene, al cărui nume grecesc, Hermes, corespunde zeului egiptean
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
acum, anume, corespondențele dintre macrocosmosul universului și universul microcosmic al acceleratorului de particule. Alchimia, considerată de Jung o "filosofie a mîntuirii", era o știință hermetică ce căuta să răspundă la între-barea: Ce va deveni "corpul eteric" lipsit de greutate al atomului sau electronului după eliberarea sa de materie, dacă nu un "cîștig informațional"? Potrivit lui Hermes, "este necesar ca, la sfîrșitul lumii, cerul și pămîntul să se contopească". Lungul drum al sinelui spre desăvîrșire presupune că fiecare își determină propria via-ță, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dar și cea cos-mică, pentru înțelegerea căreia avem nevoie de un salt mental, similar celui făcut în sociologie de Marshall MacLuhan, care spunea că "lumea întreagă este un sat cosmic. Omenirea este un corp uriaș în care comunicarea reprezintă un atom social". Desigur, nimic nu se petrece fără energie, dar este vorba de o energie spirituală, un "dans al electronilor", așa cum nici un accelerator de particule nu poate evidenția. Este o energie pur spirituală, înmagazinabilă în formă supraspațială și supratemporală. Ea oscilează
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
apropie mult de visul einsteinian de a găsi o ecuație a cîmpurilor care să reunească într-o formulă universală, într-o singură forță centrală, cele patru forțe cunoscute în fizică (electromagnetismul, gravitația, forțele nucleare "tari" și "slabe"). Potrivit fizicii cuantice, atomii și particulele nu mai sunt mărimi separate ce acționează după legile clasice ale cauzalității, mișcările lor nu pot fi anticipate. Ele sunt părți într-o structură universală ce se bazează pe unitatea și armonia fundamentală a unui Cosmos în care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Marele Univers, totul se bazează pe relații manifeste, în afara timpului și a spațiului. În dimensiunea teritorială a existenței, materia, spațiul și timpul sunt inseparabile. Particulele materiei formează o lume a unei ordini și armonii extraordinare, un mozaic de sisteme interdependente (atomi, stele, galaxii), totul desfășurîndu-se cu o asemenea coerență și continuitate, încît impresia unui plan predeterminat, desăvîrșit devine copleșitoare, ca și urmele arhitectului său intangibil. Ordinea este implicită, nume-nologică (de la grecescul numen, însemnînd acțiune divină), potrivit unor autori precum E. Swedenborg
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nou continent al Spiritului, în răspărul hazardului, spre un nou deism, reînviind ideea de Dumnezeu, inteligibilitate misterioasă, Marele Anonim, cu o disperare secretă cauzată de dublul infinit al lui Pascal, de a nu-l afla nici în diviziunea neîncetată a atomului, nici în roirea fără margini a stelelor. Antropologia și psihanaliza sunt considerate adevărate "flageluri intelectuale" ce sugrumă, cu ajutorul mașinilor dorinței psihosomatice, cultura modernă. "Pentru a pune lucrurile la locul lor, orice metamorfoză trebuie interpretată ca o psihogeneză",, (Raymond Ruyer). Noua
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]