1,771 matches
-
vârsta de 17-20 de ani, a contat și am suportat mult... De multe ori n-ai sesizat greutatea, n-ai sesizat ori jignirea, le-ai privit pe toate cu ușurință. Și abia așteptai să treacă... Deci vârsta a fost un atu, din punctul ăsta de vedere. Vârsta așa de mult ne-a ajutat - cel puțin pe mine, vă spun sincer, că n-am luat cu atâta durere sau cu atâta răutate, că Îs distrus sau că mă distruge, sau treburi de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
jucat cartea dezarmării, ca o mare cacialma în care comuniștii au căzut. De asemenea trecutul de luptă al Mișcării le era foarte bine cunoscut, iar în prezent nu mai știau dimensiunile și capacitatea ei de luptă. Această necunoscută era un „atu” pentru cei doi negociatori ai păcii temporare, cu partidul comunist și în special Nicolae Petrașcu, care după eliberarea aproape imediată (în câteva zile) a lui Vică Negulescu a rămas să negocieze mai departe singur condițiile. Forța Mișcării era supraestimată și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
filtru, al inocenței vârstei și al ostenelii adulților. Farmecul prozelor memorialistice ale lui G. provine dintr-un anumit mod de a tăia, cu grație, firul în patru, dintr-un exces analitic aparent gratuit și dintr-o calofilie cu pecete personală. Atuurile prozatorului, îndemânatic exploatate, sunt adresarea plină de amenitate, recursul la tonul blând și sfătos, opțiunea pentru registrul stilistic al colocvialității îngrijite, propriu conversației prietenești. Instituind o inocentă „complicitate” cu cititorul, glasul auctorial îl supune pe acesta unei incantații nostalgice, clădită
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
interiorul firmei cunoscute sub numele de strategie administrativă; 4. regulile pe care le urmează firma pe piața cotidiană a activităților, numite mari orientări operaționale. Ideea sa forte este de a nu angaja lupta decât În domeniul În care firma deține atuuri. Acestea pot fi: costul, calitatea, service-ul, proximitatea etc. Ceea ce contează este ca, pe terenul ales, să aibă mai multe atuuri decât concurentul. În caz contrar, soluția este una singură: replierea strategică. Strategiile competitive nu decurg din analize, ci dintr-
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mari orientări operaționale. Ideea sa forte este de a nu angaja lupta decât În domeniul În care firma deține atuuri. Acestea pot fi: costul, calitatea, service-ul, proximitatea etc. Ceea ce contează este ca, pe terenul ales, să aibă mai multe atuuri decât concurentul. În caz contrar, soluția este una singură: replierea strategică. Strategiile competitive nu decurg din analize, ci dintr-o stare de spirit aparte, În care perspicacitatea și voința de neclintit de a realiza o anumită miză induc un proces
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o strategie. Pe de altă parte, știind că obiectivele și strategia sunt puse la punct la diferite niveluri ierarhice, ceea ce este strategie la un eșalon superior de management devine obiectiv la un eșalon inferior (De Woot, 1970, p. 47). Constituirea atuurilor, a superiorităților este esențială și dă gândirii strategice profunzime În timp. În configurarea concurențială, acestea vizează: - cunoașterea profundă a unui domeniu dat; - inovațiile (produse sau procedee) sau know-how-ul asigură un avantaj de cost sau de performanță În raport cu ceilalți concurenți. Managerii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
formată din oameni care nu oferă decât o mică parte din capacitățile de inițiativă, de creativitate și de atașament. Toate acestea corespund cu ceea ce strategii numesc „nivelul energiei”; știința ridicării deasupra mediei nivelului energiei salariaților săi constituie pentru firmă un atu strategic major (Thompson și Strickland, 1987, p. 44). Pentru Întreprinderea mică ce decide singură, esența strategiei este un conținut, un fapt pe care Îl sesizează, o idee tehnică sau comercială adesea foarte precisă și un plan de acțiune care se
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să compenseze dezavantajele concurențiale la alte funcții. Funcțiile elementare ale lanțului valorii create nu au aceeași pondere și nu prezintă aceeași valoare pentru consumator. Prin urmare, nu se pune problema identificării avantajului concurențial pe fiecare dintre ele, ci căutarea acelui atu care poate sta la baza unui avantaj concurențial decisiv, durabil și parabil. În acest scop, trebuie identificate sursele de pericol, de pierdere de competitivitate sau de gripare a lanțului. Funcția cea mai importantă pe fiecare lanț arată care este factorul-cheie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inovație și-i vor aduce consumatorului un spor de valoare (Coyne, 1986, p. 54). 3.9.2. Strategii adaptate ciclului de viață al sectorului industrialtc "3.9.2. Strategii adaptate ciclului de viață al sectorului industrial" Regulile competiției, caracteristicile pieței, atuurile concurenților și opțiunile strategice diferă În funcție de curba ciclului de viață (vezi figura 28). În sectoarele emergente, produsul se află În stadiul de apariție și lansare. În această perioadă, creșterea este slabă și se Înregistrează pierderi din cauza costului foarte ridicat al
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Cele mai atractive sectoare În declin sunt cele a căror piață de bază descrește lent și dețin Încă nișe profitabile. Inconvenientele generate de competiția pe o piață stagnantă constau În pericolul angajării concurenților În confruntări care le epuizează resursele și atuurile fără să atragă sporirea profiturilor. Multe firme sunt excesiv de optimiste În privința viitorului pieței și așteaptă ca Îmbunătățirile să vină de la sine. Temerarii, Însă, pot inversa tendința de creștere negativă prin identificarea unei nișe, diferențierea prin inovație și creșterea vânzărilor prin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de succes. Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer, 1980, p. 19): 1. Revizuirea strategiei presupune reconstruirea poziției competitive, adaptarea strategiilor interne și pe zone funcționale, refacerea strategiei În urma unei achiziții sau fuziuni În funcție de noile atuuri ale firmei ori concentrarea asupra unui segment de produse și clienți. Înainte de a acționa, se impune analizarea situației sectorului, a concurenților majori, a firmei și a competențelor necesare reușitei (SWOT); o salvare de succes trebuie să pornească Întotdeauna de la punctele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
portofoliului se bucură de o largă utilizare datorită simplității sale (McNamee, 1984, pp. 106-113). b) Ecranul General Electric, dezvoltat de cunoscuta corporație În colaborare cu firma de consultanță McKinsey, include 9 celule, În funcție de atractivitatea sectorului pe termen lung și de atuurile sau poziția concurențială a unităților strategice. O versiune analoagă a fost elaborată de firma Shell Oil (Matricea de Politică Direcțională) și se folosește pe scară largă de către firmele europene. Atractivitatea sectorului la GE include rata de creștere a pieței, profitabilitatea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
analoagă a fost elaborată de firma Shell Oil (Matricea de Politică Direcțională) și se folosește pe scară largă de către firmele europene. Atractivitatea sectorului la GE include rata de creștere a pieței, profitabilitatea industriei, mărimea, politica prețurilor, diversitatea pieței, ciclicitatea etc. Atuurile sau poziția concurențială includ partea de piață, poziția tehnologică, profitabilitatea, eficiența reclamelor, capacitatea și productivitatea și avantajele de cercetare-dezvoltare (Hofer și Schendel, 1978, p. 37). Produsele sau unitățile strategice sunt identificate printr-o literă; se reprezintă grafic printr-un cerc
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
opțiuni strategice: de menținere, de creștere și de restrângere, În funcție de analiza SWOT și de cea a portofoliului. Pentru o industrie care Își derulează majoritatea afacerilor Într-un singur sector (ca Anheuser-Busch), managementul evaluează atractivitatea industriei, pe de o parte, și atuurile, respectiv poziția concurențială a firmei, pe de altă parte; ecranul GE sintetizează opțiunile strategice și abordarea acestora. Fig. 33 - Opțiuni strategice bazate pe combinarea atractivității sectorului și a poziției concurențiale a firmei Sursa: Wheelen și Hunger (1989, p. 83). 3
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
25% În 1950 la 65% În 1990. Diversificarea concentrică se referă la suplimentarea portofoliului firmei cu produse și unități strategice legate de activitatea curentă printr-o tehnologie comună, competențe manageriale similare sau produse de același tip. Prin prelungirea expertizei și atuurilor concurențiale ale companiei În sectoare mai atractive decât cel curent, diversificarea concentrică devine principala strategie de construire a avantajelor concurențiale corporatiste și de recoltare a unor profituri sporite ca urmare a repartizării riscurilor și a costurilor fixe asupra unui volum
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategia tip a IMM-urilor inovatoare constă În câștigarea unei poziții solide pe o piață restrânsă, datorită diferențierii produselor lor, ce rezultă dintr-un avans tehnic asupra procedeelor de fabricație; dacă ele Înfruntă concurența celor mari, Își „trag partea” din atuurile lor specifice: flexibilitatea și viteza de reacție. Așadar caracteristicile mediului firmei condiționează structurile acesteia: cu cât mediul este mai nesigur, cu atât mai diferențiate trebuie să fie structurile. Diferențierea constă În valorificarea mai ales a statutului cercetării-dezvoltării, dacă: - domeniul de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unor circumstanțe locale foarte specifice; filialele se influențează reciproc și operează independent. Corporația produce bunuri și servicii În diferite unități și le vinde apoi În Întreaga lume, eventual cu modificări minore. Analiza oportunităților și amenințărilor din mediul concurențial și al atuurilor și slăbiciunilor corporatiste În vederea formulării strategiei internaționale se concentrează asupra următoarelor variabile: Tabelul 12 - Variabilele utilizate În formularea strategiei internaționale Șansele de succes ale corporației sporesc atunci când se dezvoltă următoarele competențe (Chang și Campo-Flores, 1980, pp. 602-604): 1. Conducerea tehnologică
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o capacitate de muncă deosebită, calitatea de „a citi” oamenii etc. Atent, determinat, pragmatic, energic, disciplinat, dar și: obsedat, coercitiv, dominator, perfecționist și chiar fanatic constituie trăsături definitorii ale managerului performant. În cele ce urmează, vom prezenta o sinteză privind atuurile și comportamentul negociatorului performant, precum și reprezentarea negocierii În ansamblul sistemelor deciziilor. 1. Să vorbească mai multe limbi Negociatorul internațional trebuie să stăpânească cel puțin engleza și să aibă noțiuni ale limbii țării În care se desfășoară negocierea (formule de politețe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În figura de mai jos. Într-o negociere bine condusă, tensiunea crește până În faza confruntării, apoi scade (fig. 49). Fig. 49 - Desfășurarea unei negocieri constructive Sursa: Cathelineau (1991, p. 286). Fazele negocierii constructive Sursa: Cathelineau (1991, p. 288). Cele opt atuuri ale negociatorului performant Sursa: Cathelineau (1991, p. 268). Negociatorul bun nu este cel care evită greșeala, ci acela care, dominând Înțelegerea procesului, va putea negocia combinând eficient cunoștințele, tehnicile și abilitatea. În continuare, vom detalia unele aspecte centrate pe cele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dispunea de nici o forță proprie pentru a evita falimentul. La fel s-a Întâmplat cu firmele Leyland din Marea Britanie și Peugeot din Franța. În schimb, alte trei companii, Volvo, BMW și Porsche, au optat pentru dominarea breșelor internaționale adecvate propriilor atuuri concurențiale. În 1965, firma Volvo se lupta Încă pentru menținerea unui bilanț echilibrat. Inovația de succes a reprezentat-o „imaginea rațională”, nu foarte luxoasă și nu prea modernă, la un preț destul de ridicat, Însă puternică și de valoare. Devenise automobilul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
-și pot permite costuri ridicate cu combustibilul. Producătorul francez este foarte prudent În ceea ce privește previziunile comerciale În Occident. Singura țară unde nu se va vinde cu siguranță este Marea Britanie, deoarece Dacia Logan nu are o versiune cu volanul pe dreapta. Principalul atu al acestui automobil este prețul său. Producătorul preferă să vândă o singură versiune pentru că reduce costurile. Important este că, și la 7.500 €, Dacia Logan nu are concurență În Occident. În anul 2004, Uzinele Dacia au produs 470 de automobile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a merge la tipar la fel de prompt. Or, în această situație, e de bănuit că planul tânărului Cantemir era acela de a-și impresiona contemporanii, de a le demonstra apetitul său cultural și de a-și crea, în acest mod, un atu care să-l ajute în acapararea puterii. Așa cum a demonstrat Virgil Cândea, Cantemir nu a vizitat la sursă toate operele din care citează copios, ci s-a slujit de unele dicționare, de unele compilații, antologii ale epocii, care îi puneau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un simbol, autorul nu uită să îi pună în seamă o astfel de meteahnă. Una care a și impus conotația malefică a răpitoarei de-a lungul secolelor. În Istoria ieroglifică însă, Vulturul impune doar prin forță și rapacitate. Acestea sunt atuurile și argumentele sale: de el se tem toți (Vulpea, bunăoară, își mărturisește direct teama, care i-ar și justifica atitudinea servilă). Ca monarh absolut al păsărilor, el nu pare a avea resurse spirituale, nu intervine, nu arbitrează conflictele, nu dă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
victime ale unor potențiale traume și se concretizează printr-o triplă acțiune: cea de selecție, pregătire și instruire a lor. Există opinii care contestă oportunitatea unui asemenea demers. Prevenția secundară se adresează persoanelor care au traversat deja o experiență traumatizantă. Atuul și specificul ei constă în intervenția imediată sau la scurtă vreme după consumarea traumei. Ea uzitează de tehnici precum: dezbaterea scurtă (psychological debriefing) sau „dezbaterea incidentului critic de stres”. înainte de orice alt comentariu atragem atenția, împreună cu M. Deahl (2000) că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se poate aborda același fenomen. Joncțiunile cele mai inspirate se pot realiza de către acei specialiști, ce s-au format în ambele orientări și care pot valoriza școlile respective în cunoștință de cauză și mai ales nepartizan, pentru a decanta atât atuurile, cât și fisurile lor. într-o asemenea ipostază privilegiată se află R.T. Vogel, cu dubla sa formație de psihanalist și psihoterapeut cognitiv-comportamentalist, care prin lucrarea pe care am mai amintit-o Psihoterapie cognitiv comportamentală și psihanaliză (2008), demonstrează oportunitatea fuziunii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]