2,756 matches
-
cele ale EMDR transformă această metodă într-o simplă variantă a terapiilor comportamentale și cognitive, centrată mai mult pe emoții. Ne putem întreba dacă efectele, uneori rapide ale acestei metode, nu sunt poate legate de explorarea sistematică a canalelor memoriei autobiografice pornind de la asocierile libere ale pacienților, activate de prima imagine aleasă. Rezultatele terapiilor comportamentale și cognitive Tratamentele comportamentale și cognitive cu o durată de cincisprezece până la douăzeci de ședințe se adresează stresului post-traumatic acut (după o lună) sau cronic (după
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
convențional, tradițional adică, pe epoci, în cadrul acestora scriitorilor consacrându-li-se articole analitice concentrate. Un mic scandal a stârnit, datorită mai cu seamă asumării deschise a opțiunilor homoerotice, Straja dragonilor (1994), gândită ca o primă piesă dintr-un amplu proiect autobiografic. Deformat prin lupa estetismului, destinul autorului apare scăldat acum într-o altă lumină, pigmentată cu asociații livrești, dar și cu introspecții pătrunzătoare, care sintetizează senzualitatea stridentă și confesiunea nudă. Ca o oglindă autoreflexivă, cartea revelează fața „plutonică” a lui N.
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
un potpuriu de situații, un caleidoscop. Plecat din satul de baștină, copil, Ion Mohreanu, pierzându-și tatăl, își ia lumea în cap, intră slugă la stăpân, prilej pentru scriitor de a evoca (fie lăsând personajul să rememoreze singur anumite episoade autobiografice, fie punându-l să îi asculte pe alții, pe Che Andrei în special, consăteanul ce îi este un fel de mentor, fie asumându-și funcția narativă), oameni și locuri, de a descrie medii și peisaje, rezultatul fiind câteva crâmpeie de
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
nu e îndemnat de ambiții mari, îndeosebi în ipostază de prozator, N. izbutește mai mult. Bine prinse, personajele nuvelelor Șilimon Pălămariu și Hangiul de la Cușmariica au viață, ca și unii dintre colegii de seminar evocați în fragmentele publicate din romanul autobiografic. Terorizat, rupt de viața literară mult timp, scriitorul și-a reluat uneltele abia în jurul anului 1968. Numeroase poezii compuse în ultimii ani de viață atestă vocația inițială, dar și dificultatea recuperării timpului pierdut. De o valoare reală sunt articolele („Reconsiderarea
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației mele cu ea - de aici aerul, fatal, autobiografic. Societate și sociologie românească postbelice. Oglindiri reciproce. S-a spus, pe bună dreptate, că nu poți Înțelege un filosof dacă nu gândești Împreună cu el. Lucrurile stau la fel și În cazul sociologiei, doar că aici mai intervine ceva: dacă vrei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ulterioare, printre care se numără și a celui ce scrie aceste rânduri, au ajuns la sociologie, imediat după 1990, și datorită spiritului Întreținut de asemenea atitudini. Textul despre sociologia românească postbelică și sociologii ei devine astfel, indirect, și un text autobiografic: e mărturia unei generații, deopotrivă cu limpezirea ei. Căci a-ți lămuri impulsul rapid spre sociologie după 1989 se transformă, indirect, În dezbaterea prestației celor care l-au făcut posibil. Impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În aceste cărți o strategie, fie și implicită, de a infuza În spațiului dezbaterii sociologice postbelice românești un suflu Înnoitor și insurgent. Te somează la asta ambianța postrevoluționară a disciplinei și propria ta adeziune profesională. De aici, cum ziceam, nota autobiografică a textului. Această strategie culturală pare, poate, mai limpede acum. A-i conferi aparența unei adeziuni apriorice era singura rețetă rezonabilă de a livra un mesaj neortodox. Nu suntem aici În regimul negației apodictice, ci În acela al dubitației. Nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
traduceri și cronici diverse. Revista reia, programatic, articole din publicistica lui I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, Șerban Cioculescu, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Petru Creția, Gheorghe Tomozei. Rețin atenția documentele de istorie literară - corespondență inedită I.A. Basarabescu, Al. Tudor-Miu, pagini autobiografice și versuri inedite de Marin Sorescu, o însemnare necunoscută a lui N. Iorga. Utile pentru editori și istoricii literari sunt bibliografia consacrată lui Al. Tudor-Miu (alcătuită de Cristian Tudor), fișele biobibliografice Stelian Constantin-Stelian (redactate de Ion Șovăilă), precum și studiile
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
a fost distinsă cu premiul special oferit de Președintele statului Israel. Este membră a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română din Tel Aviv. P. dobândește recunoașterea ca prozatoare în urma publicării, la Tel Aviv (1980) și la București (1992), a volumului autobiografic Evrei, treceți Nistrul! (Însemnări din deportare). Evocarea cuprinde un dosar de existență, specie care ține de literatura-document. Cum lagărul din Transnistria, funcționând pe teritoriul unei foste ferme sovietice de porci, nu era cunoscut, cartea are și o valoare documentară mai
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
său de a cunoaște, în profunzime, tipologia psihosocială a comunității în care își exercită profesiunea. Treptat, între protagonist și lumea satului se stabilește o relație afectivă specială, a cărei diagramă este urmărită cu finețe analitică de autor. Narațiune romanescă transparent autobiografică, având o minimă invenție epică, Medic la Boișoara se susține tocmai prin concretețea observației directe, a notației realiste, precum și prin detaliul etnografic și lingvistic, înregistrat de autor aproape cu o competență de specialist, dar intercalat în text cu un deosebit
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
alură memorialistică și presărat cu elemente fantastice de coloratură neoromantică, figurând un peisaj état d’âme antropomorfizat. Intenția regăsirii de sine, nutrită și de nevoia confesiunii, trădează propensiunea spre interogație și relativizare a celui care își caută „sufletul dintâi”. Factura autobiografică a textului este susținută de apelul la doi naratori care își descriu dialogic - unul diaristic, iar celălalt prin procedeul epistolar - parcursul existențial. Prin aceeași strategie care mizează pe rememorare, confesiune și jurnal se reconstituie, în romanul Vămile iubirii (1988), o
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
în direcția acceptată oficial, la momente din istoria României, precum mișcarea legionară, uciderea lui N. Iorga, al doilea război mondial și tributul în vieți omenești plătit de armata țării. Instaurarea regimului comunist este văzută ca o izbăvire. Cu certe sugestii autobiografice, protagonistul e un tânăr intelectual ai cărui părinți, țărani, au făcut tot posibilul să îl ajute să învețe la București, la facultate. Proaspăt absolvent, este numit de secretarul de partid al județului director al școlii din Turris și, puțin după
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
slab și cu erodarea „programelor instituționale” clasice anunță sursele unor segregări și tensiuni sociale pe care terorismul în creștere le exploatează tot mai insistent. Biografia ca poveste Cred că nimeni nu ar ezita să spună că tranziția a multiplicat poveștile autobiografice până la proporții fabuloase. Granițele dintre real și imaginar sunt aici atât de precare, încât e greu de distins între adevăr și metaforă. Confruntarea dintre valorile noi și cele vechi este atât de puternică, încât autobiografiile se tot refac. Ba au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
punerii nainte (1979), În lumina înserării (1982), Înstelatele oglinzi (1984), Orfica tăcere (1988), Crepuscularele vitralii (1993), Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995 (1996). Se dedică în același timp prozei - Tărâmul izvoarelor (1968) - și memorialisticii, concepută sub formă de roman autobiografic: Frumoasa risipă (1980), Steaua câinelui (1991), Pinii de pe Golna (1993), Străinul de la miezul nopții (1996), În colț lângă fereastră (2000) ș.a. Una dintre cărți îi apare și în dialectul aromân (Botsili di Didindi, 1993). Exponent al unei comunități străvechi din
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
o preocupare specială în privința tehnicilor. Prin romanele Încercarea de a zbura (1988) și Calea scorpionilor (1989), M. propune un proiect epic ciclic, în care este urmărit destinul unor români din spațiul sârbesc în perioada interbelică, evocare animată de un fior autobiografic, și apoi traiectul dramatic al unor tineri confruntați cu situații imprevizibile în cel de-al doilea război mondial. De altfel, memorialistica este una dintre formulele privilegiate, așa cum dovedește și volumul de amintiri Pe când creșteam (1985). A tradus din literaturile popoarelor
MILOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288148_a_289477]
-
de poeți, de la Cezar Bolliac la Mihai Eminescu. Lirica lui e dominată de figura bardului răzvrătit, ateu, iconoclast, dezgustat de ipocrizia și ticăloșia lumii. Versuri energice, incendiare sunt dublate de cadențe estompate, sentimentale, trimițând la umanitarismul lui François Coppée. Roman autobiografic, Dinu Milian deapănă amintiri legate de familie, școală, universitate. În carte intră, ori brut ori tendențios, fapte, evenimente, figuri ale unor oameni din urbea natală. Ambianța socială e menită să motiveze comportamentul teribilist, nonconformist al eroului și aderarea lui la
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
Catiheții de la Humulești (1938) și Tulie Radu Teacă (1940), tipărită postum. M. a scris articole de atitudine (în 1907 a fost chiar arestat ca „instigator”), a cochetat cu teatrul, dar vocația lui este aceea de povestitor. Fără a fi una autobiografică, opera lui M. se reazemă, totuși, pe realitățile unei istorii trăite nemijlocit. Din cadrele ei coboară personaje ca Irimie Honcu și Tulie Radu Teacă, portretizat în nuvela care îl propune drept erou titular. Elevul de altădată își petrecuse o vară
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
el oferă doar rememorarea unei povești de dragoste, iar cititorul e provocat să elucideze rolul și semnificația asocierii arheologie - contemponeitate în cadrul dat. M. nu a pregetat să abordeze și romanul. Bariera și Într-o casă străină (I, 1975) au caracter autobiografic, pe când Aceste zile și aceste nopți (1962) și O singură noapte eternă (1975) sunt fie o compoziție de circumstanță în spiritul, nu în litera „producțiilor” despre colectivele muncitorești, fie o construcție epică pe tema imposibilității iubirii. Prin raportare la proza
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
români” (pe care a condus-o o vreme), „Teatrul Național” (București) ș.a. A mai semnat Ariel, Dionis, Mama Lola, Ilie Cambrea, Ion Pravilă. Cealaltă lumină, întâiul roman mai consistent, are, ca aproape toată proza scrisă de M.-V., un caracter autobiografic abia disimulat. Alter ego al autoarei, Ariane, aflată la Paris, suferă un accident: taxiul în care se află e zdrobit de un camion, iar șocul îi provoacă dezlipirea retinei și orbirea. După repetate operații și ani de nemișcare în pat
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
o umoare neagră, stupefiat de caracterul larvar al existenței semenilor săi, se lansează uneori în diatribe dure, într-o exprimare când familiar-vulgară, când inflamată de sarcasm, de un retorism patetic, mai degrabă specific gazetăriei decât genului epic. Tot cu substrat autobiografic, Ziduri între vii (1996) ,o „poveste care nu e roman” sau un „roman care nu e o poveste”, cum își subintitulează autorul scrierea, conține tribulațiile unui student la Paris, tânărul consumându-se febril între aventurile sentimentale și aspirațiile spirituale, cuprins
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
de „nedeslușite bucurii”. Două piese de teatru, Ruth și Coborâți la prima?, publicate tot postum, în 2003, sunt construcții intelectuale, dezbateri de idei în formă literar-scenică. Între textele recuperate postum se află Floarea de foc (2001) - o suită de secvențe autobiografice și concomitent un jurnal de idei - și Kairos (1996), un „eseu de teologie a istoriei”. SCRIERI: Oamenii nimănui, București, 1937; Spiritul științific, București, 1938; Destrămare, București, 1939; Certitudine și adevăr, București, 1945; ed. îngr. Rodion Galeriu, pref. Părintele Galeriu și
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
valoros volum al său, marile teme sunt iubirea și întoarcerea la origini, la „increat”, oglindirea în matricea feminină preformală. Aici se atinge nivelul maxim al unei formule poetice neomoderniste ca substanță și postmoderne ca structură, în poeme cosmogonice și (pseudo)autobiografice mozaicate, livrești (Șocul oxigenului, Veneția, Terra ballerina), unde este proiectată, cu aceeași tehnică a sugestiei sau a construcției oximoronice (Ion Pop), viziunea metamorfozelor lumii interioare și exterioare. SCRIERI: Istm, Cluj, 1971; Tobele fragede, Cluj-Napoca, 1978; Copacul cu 10 000 de
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și povestiri ( Numai oamenii norocoși au noroc, 1989, Șapte buclucuri de scriitor, 1993) M. exploatează elemente autobiografice într-un amestec de amintiri din copilărie, din tinerețe, din viața „zbuciumată și amuzantă de scriitor”. În romane, spre pildă în Peste cincizeci de ani (1967), se poate observa aceeași tendință: sub pretextul unei povestiri științifico-fantastice care proiectează omenirea cu
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
avută în vedere în romanul Croitorul din Back (1979), unde ca protagonist apare tatăl autorului, ocazie de a surprinde viața meseriașilor evrei din Moldova, lumea târgușorului prăfuit și plin de umor, desprins parcă din scrierile lui Shalom Alehem. Tot roman autobiografic este și M-am născut reporter! (1981), un „raport de activitate” ce se dorește a fi cât mai complet. M. își descrie viața din copilărie până la maturitate într-o manieră romanțată, dar din care nu lipsește predispoziția de a capta
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
sau exigențe ale vieții? Răspunsul se găsește - măcar în parte - în urzeala anilor noștri de formare. Contactul timpuriu cu școala este atât de important și totuși prea puțin subiect de reflecție teologică. În aceste împrejurări, rămân plauzibile mai ales comentariul autobiografic și arheologia unor memorii coextensive. Te ghidezi după experiența proprie și, la fel de puțin sistematic, după mărturia amicilor care vorbesc despre natura profundă a cunoașterii într-un orizont postsecular. Mai întâi, observ că memoria copilăriei reține impresii mișcătoare, imagini foarte vii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]