1,701 matches
-
toate acestea, în timp ce pentru Hegel deus era în cea mai mare parte ex, pentru musulmani Spiritul Lumii și Lumea sunt unul și același lucru. Astfel, aveau de-a face cu o buclă cosmologică: tocmai când cocoșelul progresului pare să se avânte nestăvilit prin structuri și schimbări sociale, de fapt și-o trage singur pe la spate. Nu, nu. Hai să-ți spun adevărul. Dave 2 își pusese deja labele pistruiate pe altă pradă, de departe mai savuroasă decât mariajul lui Dan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ataca, asemenea unui vibrator, chiar perineul podului suspendat. Alan apreciase că e pe cale să penetreze femeia cu o forță egală cu 170 de cai-putere. Se simțea chiar bine. Vitezometrul digital al Citroënului oscila cam pe la o sută, iar Alan se avântase pe drumul pavat cu macadam. Se bucura de asta! Simțea că acum, în cele din urmă, reușise să înțeleagă matricea care îi conținea viața. Escaladase culmile medicinei și, odată cu ele, pe acelea ale moralității. Se însurase cu o femeie frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
etică și bulangeado erau, en bubuindo absolut tot și decapitando mii și mii de capete. Situația era gravone. Văzând asta, Sir Sugismund, care pân-atunci stătuse á l’écart, înțelese că nu mai era chip de statere degeabas și se-avântă în luptă. Il avait un cal cu șapte capete e coadă del arginto, plus o sabie cu onze tăișuri e mâner format din pizdă de albină. Asta îi sperie-n așa măsură pe oamenii del nisipado, că fură brusc cuprinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Acolo, sus, chiar deasupra apelor dulci ale Lacului Universal, răzbătând pe cele mai de jos creste ale Muntelui Zăpezii și navigând curajos, fără permisiunea cuiva, se încumeta gustul și mirosul mâncării indiene, chiar până la Marea Câmpie Mlăștinoasă a Creației. Se avânta curajos, purtând cu sine mirodeniile, dulciurile, sarea, mirosul de carne proaspătă, bijuteriile cu care se servea, mentalitatea și inspirația unei civilizații greu de înțeles. Din această cauză aerul lumii de deasupra era înțesat de arome care de care mai ciudate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
veselă a unui tânăr spunând următoarele cuvinte: „Haideți, maestre, vă rugăm!”. Clinchete de pahare: cliinkkkkk!!! și alte clinchete cristaline ale râsetelor mai multor femei se răspândiră în spațiul imens al acestei clădiri, lovindu-se de pereți. Bună dispoziție. Mânat și avântat de nestăvilita mea curiozitate, de pofta mea niciodată satisfăcută de a petrece zile întregi, m-am avântat pe scările ce urcau către o uriașă sală de lemn. Vocile se auzeau dinspre o ușă aflată în stânga mea, o monstruozitate de stejar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
clinchete cristaline ale râsetelor mai multor femei se răspândiră în spațiul imens al acestei clădiri, lovindu-se de pereți. Bună dispoziție. Mânat și avântat de nestăvilita mea curiozitate, de pofta mea niciodată satisfăcută de a petrece zile întregi, m-am avântat pe scările ce urcau către o uriașă sală de lemn. Vocile se auzeau dinspre o ușă aflată în stânga mea, o monstruozitate de stejar de aproape trei ori mai înaltă decât un om obișnuit. Strigătele petrecăreților tocmai atingeau un punct culminant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
s-o iau din loc, mi-am adus aminte cât mă rugase mama să nu dau de bucluc, cu toate astea, am rămas acolo să mă uit, m-am tras de-o parte, oamenii au dat buluc în magazin, unii, avântându-se, au intrat de-a dreptul pe fereastră, înăuntru rafturile au fost date jos, oamenii au început s-arunce-n stradă conservele și borcanele de compot, am auzit pe cineva strigând după ajutor, iar o voce de femeie țipa într-una că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de umăr și am simțit umezeala și am reușit să văd gura lui Fielding spunând... Taxiul galben își croia drum pe străzile New York-ului, o mașină-cușcă ducând câinele turbat acasă. Șoferul cu brațul branșat pe volan a țîșnit pe galben, avântându-se înainte. Să nu faci nimic, niciodată. Să nu faci nimic, niciodată. I-am urmărit mâna bronzată, cu pielea încrețită și străpunsă de perii negri și aspri. Am urmărit goana iugărelor rectangulare pe care se întinde orașul străin mie. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Chiar poți crede că femeile ca mine sunt atrase de bărbați ca tine. Dar eu nu vreau să ajung în pat cu bărbați ca tine. Nu vreau să existe bărbați ca tine. S-a întors pe călcâie. Eu m-am avântat înainte să-i tai calea. Am ratat în schimb, m-am prăbușit peste masă. Această manevră, combinată cu duzina de stacane cu bere și paharele de whisky cu care mă luptasem până atunci, a început să mă împingă spre ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe stradă - trebuie să mă războiesc cu vremea. Atunci mă iau de zeii vremii. Îi fac praf. Îi izbesc ca picioarele, cu pumnii și mârâi. Oamenii se uită și uneori râd, dar nu-mi pasă. Brațele și picioarele mi se avântă cu mișcări îndesate, ca în dansul unui karateka, țintind cerul. Și țip cât mă ține gura. Lumea crede că am înnebunit, dar prea puțin îmi pasă. Așa, ceva nu admit. E cineva care nu permite ca vremea să fie așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
îl așteaptă jos, dar, din cât se pare, nu vor fi în stare să-l prindă pe acest psihopat al acoperișurilor și adept al streșinilor și pervazelor, al contraforturilor și luminatoarelor de la mansarde, pe acest artist al dezastrului infinit. Se avântă și se cațără printre arabescurile gotice ale scărilor de incendiu, prin conductele de evacuare și printre antenele de televizor, în vreme ce sub el Broadway-ul trosnește în aburii de stiren ai miezului de noapte, fără ca în povestea asta să fie implicați banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ia o palmă sau un picior. O palmă pe care, dacă ești câine, o poți îndura. Ce-i un picior, la urma urmei? Uitați-vă la câinii de pe stradă, cum se vâră în orice, cum îi interesează totul, cum se avântă spre marea descoperire. Imaginează-ți, deci, ce durere trebuie să simți când ești legat de un gard și în jurul tău totul freamătă de viață - și joacă și idei și fascinație - și totul se derulează în imediata apropiere a frânghiei țintuitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
salt lateral spre perete, unde l-am urmat imediat, dându-i un alt pumn în cușca pieptului. Capul îi căzu, deși cuțitul continua să i se miște în mână. Reculul m-a dat înapoi, dar am revenit cu toată forța, avântându-mă cu fruntea înainte în unghi drept, apoi mi-am săltat genunchiul masiv și i l-am trântit în tava descoperită a feței lui. În timp ce te bați, vrei să-i arăți adversarului tău cât mai clar cu putință că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
decurionul - și se înfioră amintindu-și -, ai nevoie de tot atâtea săptămâni câte îți trebuie ca să ajungi la gura lui, săptămâni încă și mai grele. Fluviul se năștea în munții înalți și veșnic înzăpeziți ai Rhetiei: — Piscuri unde nu se avântă nici măcar urșii, vezi doar vulturii pe cer, și capre negre pe stânci, și auzi țipetele marmotelor care-și sapă vizuini în pământul înghețat. Băiețelul întrebă: — Ce vrei să spui cu asta, că un fluviu se naște? Cu mulți ani în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
l-a transformat în Sperlonga. Din pietrele din spelunca țâșneau câteva izvoare cu apă rece. În locul acela, cu neputință de zărit de pe uscat, se putea ajunge pe un singur drum, bine păzit, tăiat în stâncă. „Nici un om nu se poate avânta în coborârea aceea dacă nu vrea să moară pe loc“, spuneau marinarii. Neîncrederea nevrotică a lui Tiberius s-a potolit când acesta a descoperit că nu avea în spate un loc deschis, ci un perete de stâncă. De aceea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ura față de dușmani - indestructibilă, capacitatea de a ucide - naturală și fără remușcări. Era complet lipsit de milă; terorizarea dușmanilor îi provoca o satisfacție ce mergea până la lascivitate, și nici un mijloc, oricât de atroce, nu i se părea excesiv. Acum se avântase psihic într-un șir de masacre de neoprit; fiind un om singur, se izolase și fizic pe stâncile din Capri. Să stai alături de el era foarte riscant. Îl privi pe tânărul Gajus; acesta vru să-l salute, însă ura îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sperma tremură pe cadranul crăpat al vitezometrului. Mai târziu, rămășițele uscate ale aceleiași sperme sunt șterse de părul vopsit al primei femei care-i stă întinsă în poală cu gura peste penis, mâna lui de pe volan făcând mașina să se avânte prin întuneric spre o intersecție pe mai multe niveluri, frânele derapante trăgând sperma din el în vreme ce mașina zgârie spatele unui camion cu remorcă plin cu televizoare color, stimulându-i clitorisul cu mâna stângă și făcându-l să tremure în pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
viteză spre intersecția cu nodul rutier de la Drayton Park. Ea se sprijini de stâlpul cromat al ferestrei laterale, aproape scăpându-și țigara în poală. Încercând să controlez mașina, mi-am apăsat vârful penisului de rama inferioară a volanului. Mașina se avântă spre primul punct de impact - refugiul median. Liniile marcatoare se deșirau pe diagonală sub noi și claxonul unei mașini sună slab în spatele meu. Valurile de cioburi de parbriz scânteiau în lumina soarelui ca niște heliografe. Sperma îmi țâșni din penis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
prin parbriz, venind dinspre mașinile care se apropiau de noi. Armada de creaturi angelice, fiecare înconjurată de o imensă coroană de lumină, ateriza pe autostradă de-o parte și de alta a noastră, gonind în direcții opuse. Creaturile acestea se avântau pe lângă noi, la câțiva metri deasupra solului, aterizând pretutindeni pe acele nesfârșite piste care acopereau peisajul. Mi-am dat seama că toate străzile și autostrăzile acelea fuseseră fără știre construite de noi pentru primirea lor. Aplecat peste mine, Vaughan pilota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
afară, mi-am condus penisul spre gura rectului său. Anusul i se deschise în jurul vârfului penisului meu, așezându-se în jurul tijei, puternicii lui mușchi detrusori prinzându-mi organul în menghină. În timp ce-i intram și ieșeam din rect, vehiculele care se avântau de-a lungul autostrăzii îmi aspirau sperma din testicule. După orgasm, m-am ridicat încet de pe Vaughan, ținându-i fesele depărtate cu mâinile, așa încât să nu-i rănesc rectul; și, ținându-le depărtate, mi-am privit sperma cum i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
masiv care accelera spre mine venind din umbra pasajului superior unde eu și Vaughan ne acuplaserăm. Cauciucurile lui cu exteriorul alb rulară printre sticlele de bere sparte și pachetele de țigări din rigolă, se urcară pe bordura îngustă și se avântară spre mine. Știind acum că Vaughan nu s-ar fi oprit pentru mine, m-am lipit de zidul din ciment al zonei de staționare. După ce trecu de mine, Lincolnul viră, lovind cu partea stângă a barei de protecție din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
simțeam pe penis când aveam erecție. Oare o urmărise Vaughan intenționat pe Catherine, lovindu-i mașina parcată într-un prim gest de curtare? M-am uitat la pielea ei palidă și la corpul ferm, gândindu-mă la mașina lui Vaughan avântându-se spre mine printre pilonii de ciment ai pasajului superior. Asemenea lui Seagrave, aș fi murit și eu de-o moarte îmbibată în L.S.D.. Am deschis portiera pasagerului, făcându-i semn lui Catherine să urce. - Lasă-mă pe mine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
superioritate față de „Balcani”!) se află din nou în prim-plan: „După un șir scurt de popi și de hagii, cunoscători ai slovei chirilice și ai inscripțiilor de pe piastru și irmilici, Balcanul întreg, Balcanul contimporan, în frunte cu noi, românii, se avîntă prin idee spre cunoașterea primelor taine și, prin analiză, la cunoașterea sufletului”. Deducem că „blestemul locului” cade asupra însuși a mimetismului modern - revoluționar, vanitos, violent, barbar, năvalnic, imitativ și lipsit de gust: „Și atunci, vanitatea imensă a începătorului, revoluționar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
discordantă, notă discordantă între comportamentul tău de azi și cel din restul zilelor. Fii cuminte. Nu-i nimic. Nici n-are ce să fie. Ți se pare... Dar...gata. S-o lăsăm baltă. S-a desprins de grup, s-a avântat spre abis, pe pârtie, și, deși a fost chemat, să-i aștepte și pe ceilalți, a zbughit-o, ca un bolid, la vale. Nu însă pe centrul pârtiei, ci, cu câțiva metri în afara traseului, pe care-l străbătea, toată lumea. Nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și, ultima, pentru reântoarcerea pe Terra. E și una d’asta? E, mă, să auzi și să nu crezi, dar, e! O, mă bucură grozav această informație. Diseară o trec pe internet, și-o difuzez la televizor. Ho, nu te avânta, ca buhaiul, cu capu-n spinii gardului, când o vede, la un pas, dincolo de gard, pe Joiana,în călduri. Dar ce să fac? Ai oleacă de răbdare. Și o să afli; și,în funcție de aflare, o să decizi, o să decidem, poate, împreună, ce
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]