4,011 matches
-
prin utilizarea unui atac lejer (evitând implicarea greutății de încheietură), precum și folosirea redusă a efectului de rezonanță, cu marcarea exclusivă a timpului tare al măsurii. Articulația motivică a măsurilor 6 - 7 reprezintă însăși metafora „cornului” lui Oberon, conducând prin traseul avansării sale melodice la o stabilizare temporară a discursului pe centrul tonal de . Atenția auditorului este canalizată cu abilitate către expresia acestui „semnal” sonor, indicând prezența unor adevărate semnificații narative prin opțiunea pentru trenarea temporară a indicelui agogic (Retenu - reținut), precum și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
agogic (Retenu - reținut), precum și prin recursul la o amplificare dinamică pregnantă (mf cresc.). Ulterior, semnificația deținută la nivel conceptual va fi evidențiată de frecventele sale reapariții din contextul discursului, numeroase dintre acestea afirmându-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării sonore. Numeroase opțiuni de limbaj, precum apogiaturile multiple, figurează drept adevărate sugestii onomatopeice, care, în asociere cu nivelul rapid al tempo-ului și un efect amplu de rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
et mélancolique ce adaugă o nouă indicație sugestivă celei tradiționale, evocă acea stare interioară de liniște, efect al tristeții înăbușite sau al unei resemnate împăcări. Relativ corespondentă celei anterioare (în scopul de a realiza acel transfer de stare), mișcarea de avansare a discursului ar trebui să nu depășească limitele indicației metronomice de , luând în considerare și modificarea agogică (un peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a III-a atenuează în mod semnificativ efectul puternic disonant al armoniilor acestora. În consecință, efectul de stridență al secundelor suprapuse din planul superior se diluează într-o scriitură simetrică, generând în mod paradoxal o tendință de stagnare integrată în avansare. Construcția ritmică apelează la noi modalități de variație prin inversarea formulelor anterioare ( ), sincoparea valorilor sau contratimparea sincopată, în care pauza devine un simbol al ezitării și nehotărârii. Țesătura sonoră a măsurilor 7 - 8 este un exemplu elocvent al concepției de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunetul la, menținând astfel efectul până la timpul întâi al măsurii 9, în care schimbul acestuia se va realiza corespunzător înlănțuirilor armonice. Motivul „înstrăinării” reapare cu modificarea sensului (descendent) și a registrului de evoluție (registrul acut). Acesta devine singurul element al avansării într un discurs preponderent static prin multiplele pedale armonice inserate la nivelul celor trei planuri inferioare. Prelungirea momentului de stagnare se identifică ca o alternativă în delimitarea secțiunilor micro structurale, pregătind apariția unui „eveniment” important în devenirea sonoră. Astfel, statismul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu diferite funcții îndeplinite în contextul ansamblului: linie melodică purtătoare a unui nou material tematic; figurații ostinato motivice sau acordice (măsura 19 și, respectiv, măsura 25); pedala armonică. Cel de-al patrulea plan al discursului afirmă doar intervenții izolate pe parcursul avansării. Complexitatea agregatelor sonore se amplifică prin suprapunerea unei scări hexatonice anhemitonice (linia melodică ascendentă a planului superior) cu structura cromatică a ostinato-ului motivic. Disonanțele intervalelor de cvartă mărită sau sextă mărită ale acordurilor (planul superior) sunt subliniate expresiv de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
concepând o diferențiere timbrală a evoluțiilor independente, constituie obiective prioritare în procesul redării interpretative a discursului. Acea „pată de culoare” plasată în finalul secțiunii mediane determină efectul revelator al unei iluminări în contextul unei atmosfere predominant statice. Ineditul modalității de avansare decurge din multiplele modificări ce se percep la nivelul parametrilor de limbaj: încetinirea tempo-ului solicitată prin indicația Plus lent (Mai lent); alternanța registrelor opuse care juxtapune astfel efecte sonore contrastante; prezența formulei ritmice ; nivelul dinamic amplificat prin indicații, precum
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
superioare devine astfel un simbol sonor al lumii exotice proiectate. Evoluând inițial în valori lungi de durată ( ), supuse prelungirii de ritmul sincopelor egale sau inegale, tema își conturează în mod gradat profilul ritmic prin diminuarea tot mai pregnantă a formulelor avansării sale. Astfel, asistăm la apariția discretă a unei viziuni ce răscolește liniștea gândurilor amorțite în banalitate, incitând fantezia spre tărâmuri iluzorii. Efectul suprapunerii celor două formule ritmice specifice habanera-ei (măsurile 9 și 10) va fi amplificat de plasarea punctului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melodico-ritmice extrase din contextul motivului tematic, păstrând aspectul cromatic descendent; plasarea elementului motivic la vocea mediană a discursului, generând astfel o învăluire a conturului și o diminuare a pregnanței; prezența în planul superior a sunetului cu rol de pedală armonică; avansarea celor două planuri superioare spre registrul grav; indicația dinamică p molto dim..., ce reduce sonoritatea inițială la o murmurare venită din depărtare. Debutul celei de-a doua secțiuni sugerează o distanțare spațială vizualizată prin: tempo-ul liber al rubato-ului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Astfel, printr-o revenire la tempo-ul de început (au mouvement), noua expresie va difuza o pasiune dezlănțuită ce atinge de această dată limitele sentimentului rostit cu impulsivitatea instinctelor. Țesătura sonoră va sublinia, în mod adițional, această izbucnire impetuoasă prin avansarea pedalei ostinato spre registrul extrem grav (stabilindu-se pe rezonanța tonalității de ), plasarea disonanței armonice creată prin suprapunerea acordului major și mărit în momentul de climax al acesteia, precum și interpretarea cu un atac martellato. Evitând alunecarea spre un patetism romantic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
erau acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic introductiv, a cărui recurență cu aspect de leitmotiv va deține o funcție definitorie în procesul de unificare a formei macro-structurale. Astfel, această temă a spațiului imaterial va îndeplini rolul corespondent refrenului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Astfel, forma macro-structurală va fi adesea delimitată prin termeni agogici precum Cedéz (cedați măsura 31), Retenu (reținut măsura 40) sau En retenant (rărind măsura 89), ce anticipează de fiecare dată începutul unei noi secțiuni. Această fluctuație liberă a mișcării de avansare, care stă sub semnul unui permanent imprevizibil, reprezintă una dintre opțiunile subtile specifice limbajului debussyist, utilizate cel mai adesea în viziunile sonore ce propun diversele ipostaze ale elementului eteric. Frenezia sonoră a acestui perpetuum mobile se temperează o dată cu stabilizarea discursului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ritm legănat ( ), afirmând o idee melodică tandră ce operează un contrast evident în contextul evoluției sonore. Această schimbare majoră de caracter va fi realizată prin contribuția a numeroase elemente constitutive ale limbajului: modificarea agogică (Rubato), ce imprimă tempo-ului acea avansare liberă; țesătura sonoră ce va aduce pentru prima dată rezonanțele unei scriituri acordice desfășurată pe 5 - 9 voci, marcând astfel un contrast evident cu textura monodică rarefiată a introducerii; amplificarea ambitusului evoluției sonore până la spațiul delimitat de , determinând o țesătură
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Sans rigueur - fără rigoare), determinând un efect sonor ce va fi amplificat în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase valori de durată prelungite, ce imprimă discursului un aspect improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de avansare sonoră a planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric va explora printr-o dezvoltare liberă elemente tematice extrase
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric va explora printr-o dezvoltare liberă elemente tematice extrase din motivul introductiv. Modalitatea de avansare a discursului va investiga concepția contrastului, realizat pe multiplele planuri ale alternanței de registre, tempo-uri (mouvement cédez rubato) și dinamici opuse (p mf p - più p - pp). Aspectul cadenței conservă acea formă „lansată”, în care dinamizarea progresivă a țesăturii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsura 7). Pedala de rezonanță va marca frecventele schimbări de ecleraje armonice. Apariția unui nou motiv tematic, cu un caracter evident dinamizat (remarcându-se predominanța valorilor de în formule ritmice binare și ternare), va fi evidențiat în mod suplimentar prin avansarea discursului spre o treaptă superioară de sonoritate (mf). Un detaliu esențial ce se remarcă la nivelul întregii imagini conceptuale a preludiului îl reprezintă construcția gradată a planurilor dinamice, privată de acele izbucniri spontane întâlnite anterior în La Puerta del Vino
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
întrerupând în mod frecvent manifestația scenică a protagoniștilor. Astfel, atitudinea directă a sălii devine parte integrantă a spectacolului însuși, determinând acea structură discontinuă de prezentare, o nouă formă emblematică de exprimare a spiritului avangardist de la începutul secolului XX. Aspectul discontinuității avansării sonore va fi surprins cu subtilitate prin fragmentări sau rupturi la nivelul limbajului, realizate cu aportul frecventelor schimbări ale registrelor, ritmurilor, opozițiilor dinamice (sff / f / ff p subito), culorilor timbrale, modalităților de atac (molto stacc., tenuto, marcato) sau de scriitură
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în contextul celor șase ipostaze ulterioare ale reeditării acesteia de pe parcursul preludiului. Această micro-unitate se divide la rândul său în două subunități melodice înrudite (do, re, fa, sol, la - la, sol, fa, re), cu la sunet comun datorită schimbării sensului avansării. O asemenea analiză detaliată face posibilă constatarea modalității de construcție a subunității secunde prin proiecția „în oglindă” a celei dintâi. Cea de-a doua micro unitate b’ reeditează prima subunitate a motivului anterior, adițonând în sens ascendent primele trei sunete
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale acestuia (do, re, fa), cu menținerea aceluiași profil ritmic din cadrul expresiei anacruzice inițiale ( ). A treia micro-unitate c’ extrage cele trei sunete mediane ale aceluiași prim motiv (re, fa, sol), conservând configurația intervalică 232 (3m + 2M), dar modificând inițial sensul avansării. Sunetul re va îndeplini ulterior funcția schimbării sensului de evoluție. Ultima micro-unitate d’ constituie o proiecție cvasi-identică a celei anterioare, recurgând în exclusivitate la variația sunetului final (la). Cadrul armonic al discursului relevă influența jazz-ului prin invocarea unui element
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul nivelului agogic manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial; juxtapunerea ulterioară a unui motiv în octave cu un aspect evident rarefiat; 241 linia melodică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ca o veritabilă metaforă sonoră a stării de visare (sau de transă?) ce nu se mai supune controlului dictat de vigilența conștiinței. Motivul tematic de factură cromatică expus în octave și dublat de „comentariul” imaginii sale în „oglindă” asigură dinamismul avansării într-o revenire la același cadru tonal de fa# major, asociat indicației au mouvement (adesea, redată în mod eronat printr-o interpretare nepotrivit de precipitată) ce proiectează, de fapt, revenirea tempo-ului lent al introducerii. Țesătura sonoră a măsurilor 16
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus la unison de către vocile extreme și înrudit cu avansarea prin secunde a materialului principal. Acesta înaintează în „pași de dans” pe fondul ostinato-ului ritmico-melodic al sunetului la și al unei pedale armonice ce vine să confirme același spațiu tonal de re major. Proiecția anticipativă a motivului secțiunii secunde
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
demersul compozițional al realizării unei tranziții coerente spre episodul următor. Scriitura imprimă evidențierea acesteia printr-o țesătură rarefiată a discursului (desfășurat pe o singură linie melodică), subliniată interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii modificări agogice ce survine în contextul avansării (Retenu). Pedala de rezonanță ar trebui folosită, în exclusivitate, cu scopul marcării expresive a ultimelor două sunete ale măsurii 31. Însoțită de o nouă revenire a tempo-ului (au mouvement), tema secundă reapare într-o configurație completă, afirmând un motiv
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav) va împleti cu măiestrie traseele „rezumative” ce dublează linia melodică principală cu cele două planuri ale ostinato-ului ritmico melodic. Avansarea spre cea de-a treia secțiune (C) se realizează cu aceeași implicare a momentului de tranziție, de această dată într-o „rememorare” meditativă (Le double plus lent) a motivului tematic secund. Funcția sa de liant, îndeplinită la nivelul structurii macroformale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al liniei melodice principale, proiectată într-o dinamică de f sonore, în spațiul rezonant al registrului grav; suprapunerea acordurilor masive din planul superior al discursului; amplificarea progresivă a țesăturii sonore până la coexistența a patru linii evolutive distincte; sensul divergent al avansării planurilor din finalul articulației tematice, care, în asociere cu augmentarea semnificativă a nivelului dinamic (cresc. molto - f - cresc.), determină un efect sonor de masivitate. Solicitarea insistentă de a marca sunetele liniei principale cu un atac tenuto implică tratarea acestora ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]