1,792 matches
-
de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi ce caracterizează adolescenți și tineri, și grupând acești itemi după criteriile „valori superficiale-valori autentice” și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut următoarele rezultate (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Structuri axiologice la tineri (în opinia experților) Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor acordate de experți. Constatarea cea mai relevantă este că trecerea de la adolescență (17-18 ani) la tinerețea propriu-zisă (22-25 ani) înseamnă și o sporire a ponderii valorilor de afirmare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât experții, în evaluările lor, s-au referit nu numai la orientările axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând, distribuția mediilor și deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mulți subiecți lucrurile stau invers: ceea ce noi etichetăm ca superficial, la ei este de adâncime, autentic. În al treilea rând, chiar dintr-o perspectivă a maturității, „superficial” nu trebuie să primească, în contextul de față, o conotație peiorativă. În legătură cu schimbările axiologice survenite de la o etapă la alta, am utilizat și ipoteza că atitudinea adolescenților și a tinerilor diferă semnificativ și față de valorile tradiționale și moderne; am presupus că la vârsta adolescenței, datorită acutei tendințe de afirmare, „modernul” este adus mereu în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a lor. Datele culese de la subiecții adolescenți și tineri, ca și răspunsul experților arată că ipoteza este validă (vezi tabelul 8). Precizăm totodată că aplicând aceleași probe la adolescenți și tineri din România după anii ’90, în linii mari orientarea axiologică a acestora are același profil (Iluț, 2001, 2004). Dincolo de simplele constatări ale divergențelor axiologice dintre generații, cei implicați direct în ele, cu deosebire părinții și educatorii, se întreabă care sunt soluțiile de dezamorsare sau aplanare. Recunoscând că nu e deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că ipoteza este validă (vezi tabelul 8). Precizăm totodată că aplicând aceleași probe la adolescenți și tineri din România după anii ’90, în linii mari orientarea axiologică a acestora are același profil (Iluț, 2001, 2004). Dincolo de simplele constatări ale divergențelor axiologice dintre generații, cei implicați direct în ele, cu deosebire părinții și educatorii, se întreabă care sunt soluțiile de dezamorsare sau aplanare. Recunoscând că nu e deloc ușor să oferi rețete generale eficiente, cred că anumite idei pot avea o valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și că problema „societăți primitive”-„societăți dezvoltate” n-ar trebui pusă în termeni de inferioritate și superioritate. Din relativismul cultural s-a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o recentă lucrare (2004), preluând conceptul lui R. Boudon de „ireversibilitate axiologică”, am argumentat, raliindu-mă unor puncte de vedere similare ale altor analiști și interpreți ai vieții sociale dincontemporaneitatea noastră, că multiculturalismul (relativismul cultural) naiv și înțeles mecanic are serioase limite teoretice și practice pe mai multe planuri ale socialului, incluzându
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
genurile de familie sunt egal de „bune”) sau absolutismul (există clar o singură formulă de conviețuire familială potrivită pentru umanitate), să admitem că sunt preferabile multe tipuri, dar nu toate. Autorii recunosc că prin „bun” și „rău” încălcăm principiul neutralității axiologice, dar propun ca termenul de familie „bună” să fie operaționalizat în eficiența individului în raport cu familia și eficiența acesteia în raport cu alte instituții și cu societatea în general. Bineînțeles că intră în discuție ce înseamnă „eficient” și,implicit, care sunt valorile celor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie el în formă mai puțin tradițională. Apărătoarele acestei poziții susțin că promovarea valorilor familiale maschează deliberat sau nu perpetuarea dominației bărbatului în spațiul domestic. Pe de altă parte, există valorile și atitudinile oamenilor, despre care discută experții. Deși ideologia axiologică se referă la crezurile valorice ale indivizilor obișnuiți, cred că distincția dintre cele două paliere trebuie bine subliniată. De altfel, în unele texte care tratează schimbările drastice în reconfigurarea familiei, schimbările de atitudine ale masei mari de oameni față de mariaj
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o anumită probabilitate putem deduce realizarea valorilor și a atitudinilor în acte de conduită propriu-zise. Există o serie de condiții (metodologice - cum au fost măsurate valorile și atitudinile, de microși macrocontext, de trăsături de personalitate) care fac ca structurile noastre axiologice să se regăsească sau nu în comportamente deschise. Mai mult, uneori aceste credințe axiologice sunt rezultatul adaptării comportamentale la anumite situații. Ele sunt efecte ale comportamentului, și nu cauze ale acestuia (vezi, pe larg, Iluț, 2004). Și în cazul orientărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
propriu-zise. Există o serie de condiții (metodologice - cum au fost măsurate valorile și atitudinile, de microși macrocontext, de trăsături de personalitate) care fac ca structurile noastre axiologice să se regăsească sau nu în comportamente deschise. Mai mult, uneori aceste credințe axiologice sunt rezultatul adaptării comportamentale la anumite situații. Ele sunt efecte ale comportamentului, și nu cauze ale acestuia (vezi, pe larg, Iluț, 2004). Și în cazul orientărilor valorice față de mariaj și familie, anchetele sociologice și sondajele de opinie ne spun lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu peste 80% dintre opțiunile respondenților) drept cea mai importantă (Letablier, Pennec, 2003). Într-o cercetare pe un eșantion reprezentativ al populației între 18 și 55 de ani din SUA din anii 1995-1996, M. Tucker (2000) constată o accentuată orientare axiologică promariaj atât la albii americani, cât mai cu seamă la afro-americani și hispanicii americani. Recurgând la o analiză multinivelară - luând în considerare și variabilele de context habitual, economice, demografice, ideologice (inclusiv de gen social) -, autoarea relevă anumite condiționări, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului, CCPT, București. Iluț, P. (1983), „Comunicare terminologică în disciplinele socioumane: emic și etic”, în Studia Universitatis, Seria Philosophia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere și acțiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Iluț
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alcătuit din "(persoane cu vârstele cuprinse adăugirea mea) între 30 și 40 de ani din suburbii"263 manifestă, încă, o afinitate semnificativă față de un astfel de tip de gândire. În final, apreciază criticul, cultura americană prezintă un profil al sferei axiologice diferit de cel tradițional, în sensul că Nixon nu face nici un fel de aprecieri cum că războiul ar fi "glorios" sau că victoria ar constitui binele suprem. Pe de altă parte, nimic specific "culturii vârstei post-atomice"264, nimic care să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de către "științele educației"): cercetarea analitică sau filosofică sau speculativă sau istorică sau științifică sau etnografică sau narativă sau estetică sau fenomenologică sau hermeneutică sau teoretică sau normativă sau critică sau evaluativă sau integrativă sau deliberativă sau acțională sau interdisciplinară sau axiologică sau praxiologică sau managerială sau sociologică sau psihologică sau demografică sau ecologică ș.a. Desigur că în cadrul fiecăreia dintre aceste abordări, sunt manifeste diferitele lor concepții specifice, încât poate fi consemnată o mare diversitate de microparadigme formulate asupra conceperii și realizării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
http://www.apa.org/ed/lcp2/lcp14.html Anadón, M., L'Hostie, M. (2001), Nouvelle dynamique de recherche en éducation, Les Presses de l'Université Laval, books.google.com/books?isbn=2763778267 Antonesei, L. (2002), O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educație, Editura Polirom, Iași. Aubert, J., Gilbert, P. (2003), L'évaluation des compétences, Edition Mardaga, books.google.com/books?isbn=2870098340 Barna, A. (1995), Autoeducația. Probleme teoretice și metodologice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Baudouin, J.M., Friedrich
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
manieră echilibrată și obiectivă, detașându-se de lumea pe care o cercetează și lăsând în urmă orice credințe ideologice, valori sau opinii care ar invalida cercetarea. Pentru a se califica drept teorie, o afirmație trebuie să fie cel puțin neutră axiologic. Din acest punct de vedere, teoria este posibilă doar cu condiția ca un subiect cercetător să se poată detașa de lumea pe care o studiază. Aceasta contrastează cu concepțiile critice, care neagă posibilitatea unei analize sociale neutre axiologic. Recunoscând că
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
puțin neutră axiologic. Din acest punct de vedere, teoria este posibilă doar cu condiția ca un subiect cercetător să se poată detașa de lumea pe care o studiază. Aceasta contrastează cu concepțiile critice, care neagă posibilitatea unei analize sociale neutre axiologic. Recunoscând că teoriile sunt mereu înrădăcinate în viața politică și socială, concepțiile critice despre teoretizare permit o examinare a scopurilor și funcțiilor servite de anumite teorii. Cu toate acestea, în timp ce asemenea concepții asupra teoriei recunosc că influențele contextului social în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
structuri. Principalul punct pe care Cox dorește să-l evidențieze despre teoria orientată către rezolvarea problemelor este că, nereflectând la apriorismul cadrului inițial în interiorul căruia teoretizează, are tendința de a acționa în favoarea priorităților ideologice predominante. În ciuda pretențiilor sale de neutralitate axiologică, teoria orientată către rezolvarea problemelor este din plin "legată de valori, în virtutea faptului că acceptă implicit ordinea predominantă ca bază a sa" (Cox 1981: 130). În consecință, ea ignoră felul în care puterea și interesele preced și modelează pretențiile de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
receptarea poeziei, influența hermeneuticii În Germania. Iar aici răspunsul este unul singur, Lionel Ruffel pare să fie singurul teoretician francez care să-l recunoască, Încă moderat: raportarea culturii franceze la ideea de Revoluție - ca ideal -, concomitentă eșecului politic și reușitei axiologice a Revoluției de la 1798-1793. Această raportare a transformat, În Franța, ideea de literatură Într-un concept operațional de anvergură În teoria nihilistă pe care o incriminează Todorov. Literatura modernă a trecut mereu pe lîngă cele două războiaie mondiale și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mare lucru, sau face atît cît pot să faci lucruri cu cuvinte. Omul recent este o astfel de carte de metafizică politică, antimodernă În sensul lui Compagnon (adică, să nu uităm, cu atît mai modernă, fără ca acest atribut să conote axiologic) care are toate motivele să suscite dezbateri și să provoace contestații pornind de la reacționarismul ei, În sensul deja definit. Critica stilului, făcută de pildă de Ciprian șiulea În Retori, simulacre, imposturi, vine să sancționeze exact retorica imprecației și estetica sublimului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a lui Luc Ferry și Alain Renaut. O altă carte de căpătîi pentru francofonul anului 2000 este Mirajul lingvistic a lui Toma Pavel (1988). Dintre cele trei, cea de față este cel mai puțin teoretizantă. Constatarea n-are o intenție axiologică, ci mai degrabă de diagnostic epistemologic: Între filozofie, lingvistică și literatură, ultima este și cea mai amenințată. Pentru că, dintre toate, ea are Încorporată cea mai mică doză de variabilitate. Filozofia poate migra spre reflecția politică, acolo unde sînt atîtea de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de ani, ea nu-și mai propune stabilirea valorii ci extragerea mărcilor antropologice care să conducă la desăvîrșirea unor figuri epistemologice, la Înmulțirea istoriilor ideilor. În mare parte, literatura supusă astăzi Încarcerării științifice nu mai este convocată la nici un ordin axiologic, ci la interogatorii arheologice. Este vorba despre proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la nici un ordin axiologic, ci la interogatorii arheologice. Este vorba despre proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu viza, și nu e cazul să insist, axiologia subîntinsă unor domenii, ci cunoașterea Însăși. Degeaba se scuză Compagnon că nu a abordat literatura din punctele de vedere care jalonează astăzi studiile culturale, dintr-un purism prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
post-existențialismul (2) și sfîrșitul de secol (3), adică prezentul. Rămîn două culmi, atinse În preajma celui de-al doilea război mondial și În anii ’60. Autorul nu insistă asupra ultimelor, pentru a nu-și conota ideologic Întreprinderea. Neutru și din perspectivă axiologică, el nu privilegiază vedetele, acordă doar porțiuni suplimentare de text, tribut plătit consacrării populare, pe de o parte, varietății tematice a producțiilor, pe de alta. Astfel, Louis Aragon figurează În fiecare dintre primele trei părți ale volumului, ca exponent al
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru că era vorba despre o metanarațiune franceză. Pentru a ieși din modernitate, trebuie să terminăm cu Literatura. Inutil Încercam, noi, comentatorii de literatură, să păstrăm, Într-un domeniu care aparține tot mai puțin cunoașterii orice s-ar spune o ierarhie axiologică. În cel mai bun caz, noi, comentatorii de literatură, vom ajunge să fim folosiți de presă pe post de "specialiști americani", interșanjabili și, la o adică, putînd fi oricînd Înlocuiti cu un redactor grăbit: retorica argumentului de autoritate a Înlocuit
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]