4,354 matches
-
descrețire pe fruntea unui vizitator ar fi o formă de recompensare și de încurajare a acestor oameni care își petrec majoritatea timpului în atelier, printre schițe, planșe și culori, pentru a da formă unor chemări lăuntrice, neliniștii creatoare care le bântuie sufletul, impunându-le sacrificii și încercări repetate în căutarea perfecțiunii. Referință Bibliografică: TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Trifan : Toate
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
prostiți zi de zi de sforăitoare „idealuri” propagate în numele „libertății și bunăstării” aflată în gura tuturor aleșilor, mai bine zis „culeșilor” noștri. Se merită oare? Cu veacuri în urmă, mai precis prin „parșopt” vorba lui Conu Iancu, o operă literară-politico-economică bântuie Europa. Este vorba de coproducția unui economist, fandatorul PSD, Karl Marx, și a prietenului său filosof Friedrich Enghels. Numele ei cunoscut este „Manifestul Comunist” Noțiunea de „comunist” era pe atunci similară cu aceea de „social democrat” promovată de Marx în
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
tema tratată. Am să copiez numai prima parte a ultimului capitol al acetei cărți, pentru stimții cititori care nu au intrat încă în posesia acestei cărți, jurnal național de mărturisiri în prag de secol XXI, introspecție atemporală a sufletului românesc bântuit de-a lungul istoriei de toate bolile politicii europene și americane, dar care totuși a rămas aici, pe plai mioritic să-și cânte jalea, dorul și chiar visele, uneori din fluier, alteori din caval sau când nu le-a avut
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
înscriu excelentele acțiuni ale unor edituri și reviste din provincie, puțin cunoscute de marele public, ca și cele din București, conduse de oameni talentați și iubitori de frumos. Activitatea acestora ține aprinsă flacăra creației literare, chiar în bătaia vânturilor care bântuie din toate direcțiile, în perioada acestei nesfârșite tranziții. În acest context, au loc manifestări prestigioase cu ocazia lansării unor cărți de referință precum cele de la editura ANAMAROL (nume de idilă și de epopee) patronată de scriitoarea Rodica Elena Lupu, autoare
SIMBIOZE LIRICE VOLUMUL 13 ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352901_a_354230]
-
coboară din cer senin. De dor pământean, raza lui tresare în cercuri de ape să-și stingă amor. Când iubirea lui se pierde-n visare, cu raze pe lac plutește rătăcitor. Doar în zorii zilei, pleoapele-și închide Luceafărul nopții, bântuit de dor. Iubire-și lasă pe zări infinite, lumea să tresare de al ei fior. Luceafăr pe cer de veacuri străbate, cu iubita lui să se întâlnească. Se culcă în zori, se trezește-n noapte, roata nemuririi să o învârtească
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
povestit apoi legenda Egretei lui Terente, care pomenea despre o fetișcană din Brăila ce se furișase pe Insulă în căutarea lui Terente, de care se îndrăgostise a priori, înnebunită de cele vehiculate prin lume despre frumusețea și farmecul bărbatului. A bântuit ea cât a bântuit, până ce i-a găsit sălașul. Se întâmplase ca Terente să fie taman atunci rănit în urma prigoanei unor jandarmi legiuitori și să primească atenția, grija, compania copilei, tratând-o ca pe o soră mai mică. Ba mai
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
lui Terente, care pomenea despre o fetișcană din Brăila ce se furișase pe Insulă în căutarea lui Terente, de care se îndrăgostise a priori, înnebunită de cele vehiculate prin lume despre frumusețea și farmecul bărbatului. A bântuit ea cât a bântuit, până ce i-a găsit sălașul. Se întâmplase ca Terente să fie taman atunci rănit în urma prigoanei unor jandarmi legiuitori și să primească atenția, grija, compania copilei, tratând-o ca pe o soră mai mică. Ba mai mult, recunoscător pentru ajutorul
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
și nu aveam cui să le împărtășesc, decat așternându-le pe hârtie, si nu oricum, ci de multe ori în mod subtil, greu de descifrat la prima citire pentru unii, și ușor pentru cei care au „cheia”. Începuse să mă bântuie sentimentul singurătății, desi aveam doi băieți frumoși, expansivi, dar când rămâneam cu mine însămi era altceva. Se spune că un om care scrie nu este niciodată singur. Probabil, am început să scriu ca să nu mă mai simt singură, scriind eram
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
m-apuc să scriu Cartea mea de versuri- Amintiri postume... Cerul de-acasă Plin e de cuvinte, Ca un glas de clopot Mântuit la Blaj Tu să-mi fii aproape Ca și înainte Când aveai în palme Sufletul meu gaj... Bântuie prin Aer Patimi fără nume, Seceta preface Rugăciunea-n scrum- Câteodată-mi vine, Și nu știu anume Cine mă îndeamnă, Să mă scriu postum... A OBOSIT POEZIA Neliniștea se joacă cu gândurile mele, A obosit Poezia, așa mi-ai spus
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
că se putea să-și aleagă culise mai adecvate decât circul glaciar, cu umbrele misterioase ale crestelor înconjurătoare, reflectându-se în limpedele ochi al lacului de munte. Acolo sus, în cercul nostru de „șamani” îmbujorați, cu ochii sclipicioși și trupurile bântuite de dulcea oboseală de după ascensiunea pe cărări ințiatice, eram cu toții incredibil de excitați. Mi s-a întipărit pe veșnicie amintirea incantației miraculoase cu care omul acela straniu ademenea spiritele, invitându-le să adăsteze printre noi: „ba/ baba-ba ba-ba...” Mai târziu
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
poartă amprenta imperfecțiunii tale. Observi seninul dintr-odată, cum lumina se reaprinde în destinul tău, iar umbrele reci dispar cu prima sclipire a răsăritului, ce alungă cu vraja sa nălucile nopții, botezând totul în speranță. De ce?-urile nu te mai bântuie... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: De ce? / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 437, Anul II, 12 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DE CE? de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354521_a_355850]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > CORNELIU FLOREA - ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 1171 din 16 martie 2014 Toate Articolele Autorului În fiecare început de primăvară, de douăzeci și trei de ani, România e bântuită de fantomele iredentismului unguresc ce se apucă să bată pe la ușile și ferestrele cetățenilor români de etnie ungurească: „Hei, voi, vitejilor, urmași ai lui Atilla și-ai arpadienilor, treziți-vă, ridicați-vă și puneți mâna pe ce apucați și luați
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
Ce-mi sunt azi Bavaria, Asia și CARIA? Doamne , noi nu-mbătrânim, Scriem și murim puțin. Visezi cai verzi pe pereți, Dar pereții sunt egreți, zboară, Ei plutesc în aer, dincolo ești numai tu, Caii verzi închiși, tatoo. Nave fantomă bântuie prin sufletele noastre, Uneori nici nu le vedem, Unii pleacă, se-ntâmplă, cu ambulanța, Alții cu un Boeing păgubos. Ca zăpada de primăvară ne topim, Vom lăsa ghioceii în urmă? Fotografiile se-ngălbenesc, unele Se regăsesc la gunoi. Îți vorbesc
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
nou pe cineva, m-am pus pe spart bănci în parc,noaptea, să nu vadă nimeni, cu tine voi scoate o proză bună, cred eu, dar aș prefera să facem un copil ori să-ți fur o carte. Nave fantomă bântuie prin sufletele noastre, Uneori nici nu le vedem, Unii pleacă, se-ntâmplă, cu ambulanța, Alții cu un Boeing păgubos. Ca zăpada de primăvară ne topim, Vom lăsa ghioceii în urmă? Fotografiile se-ngălbenesc, unele Se regăsesc la gunoi. Îți vorbesc
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
din nevoie, / vrerea de a descoperi / dacă există o cale mai rapidă / de a nu vedea, / de a nu te gândi / la durerea ta...” (O cale mai rapidă, 2008:63). Omul ruffillian este suferința însăși a poetului: ”menită să mă bântuie / luându-mi cu ea, / cine știe oare pentru / cât timp, somnul” (Picături, 2008:62), acea neodihnă datorată grijii față de fiindul căzut în negândire, cauză a căutărilor lui neîncetate și a negăsirii unui răspuns față de toate nevoile ce îl stăpânesc. Celula
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
cântă pentru noi! Craiul nopții Dorul, craiul nopții mele Îmi aprinde tainic stele. Într-un ochi de peruzea Mi-nflorește dragostea Și-ntr-o rază de lumină, Luna galeșă mi-anină Visele care așteaptă Mângâierea înțeleaptă. Dorul, craiul nopții mele Bântuie printre perdele Și prin falduri de mătase Doar parfum de crin rămase. Să ai marea... Să ai marea la picioare, Să calci valul liniștit Și vrăjit, pe țărmul zilei Să privești spre răsărit. Să ai marea la picioare, Într-o
DRAGOSTE DE MAI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354079_a_355408]
-
trup. Cei ce devin zi rup groaza în silabe sunt fiii neajunși ai tăcerii se nasc în oceanul de ochi cu brațe desprinse, turnați în cenușă vocile lor hașurate traversează versetul topirii întru ființă. 3-Primele Ore În sângele învolburat frica bântuie în perfuzii. Văzduhul înghite suflarea. se așterne tăcerea în copaci. Ninge peste apa interzisă Umbra vieții miroase a duhoare, fuga continuă din timpul suferind spre colindul de iarnă. Vânătorul sună din goarnă, căprioare traversează orașul, într-un decor pustiit rujul
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
supurau ușor și evidențiau, la o examinare atentă, profesionistă, forma aproximativă a danturii care le provocase. Aici erau ațintite privirile lui în încercarea de a înțelege câți dinți au pătruns țesutul și de a compara formele cu cele ce-i bântuiau amintirile proaspăt trezite. Era încordat. Maxilarele se strânseseră atât de puternic încât fața lui era parcă sculptată în piatră. A tresărit puternic când telefonul a sunat strident, pe ritmul unei melodii vioaie. S-a ridicat încet, în timp ce scotea telefonul din
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
strigătul acela lung ce l-am curmat atunci, ca un lup flămând, urlă în mine! E adevărat, timpul vindecă, dar nu șterge... Din fântâna sufletului meu tulburat curge constant și nesecat o tristețe adâncă, iar gândurile- păsări de pradă rănite- bântuiesc nesfârșit, obosite și frânte. Și pacea nu vine...a încetat să existe... Dragul meu, mă simt ca un pumn de fărâme care încearcă cu greu să se adune și să poată apoi din nou să zboare și să cânte. E
SCRISOARE CĂTRE NICĂIERI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353185_a_354514]
-
deosebit al acestui volum constă atât în prezentarea sub forma unor eseuri teologice atrăgătoare, a învățăturii mântuitoare de suflete, cât și în radiografieri realiste, uneori provocatoare ori incisive, dar fără răutate sau ranchiună, ale „afecțiunilor”, metehnelor, bolilor, și epidemiilor care bântuie ca un flagel prin acest început de secol XXI și mileniu III, în întreaga societate postmodernistă, desacralizată și secularizată; între acestea „demonismul modern” identificat sub diferite înfățișări: materialismul subtil, indiferentismul religios, plăcerile vieții dezordonate, repudierea lui Dumnezeu din viața cotidiană
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
apocaliptică pe care o îndură din toate părțile, o conduce la conștiința profundei sale diferențieri față de celelalte continente, care-i vor nimicirea, și la o dinamică unitară a misiunii pe care o are de îndeplinit în lume. Căci nenorocirea ce bântuie omenirea contemporană, nenorocire pe care numai spiritul european o poate lecui, e civilizația fără cultură sau tehnica fără suflet.” Ziua de 23 august anul 1944 și ocuparea României de trupele sovietice l-au făcut pe Nichifor Crainic să simtă din
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
pantera, chiar dacă saltul său în visare egalează fiarele pădurii, în cutezanță și foame hămesită de frumos și de admirația nedisimulată. Are unul dintre cele mai nesecate filoane de sensibilitate, din care nu ezită să scoată producții record. Poemele ce-l bântuie sunt puse la munci silnice, transformându-i visarea în acea ocnă rece de sare, din care gândurile sale, asemenea unor ocnași condamnați pe viață, ridică la lumină vagoane întregi de ultime speranțe. Scrie cum alții respiră. Respiră cum alții se
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
cu toate simțurile, prin toți porii. Doamne, ciudate sunt căile Tale! Cum poate rămâne atât de vie o frântura de viață pe care am împărtășit-o atât de puțin! Același parfum, aceeași atingere..., Lăură mea, Lăură! Cine știe câte întrebări te-au bântuit în tot acest timp și pe tine..., cine știe cât de greu va fi fost să.... Voi vedea iar, datorită ție, insă tu nu știi că.... în tot acest timp... te-am văzut.... Te-am văzut, Lăură, te-am simțit, te-am
UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354065_a_355394]
-
de iluzii albastre și-ncercăm pe canavaua rostirii să pictăm urmele urii sau ale iubirii. Și când nimerim cea mai frumoasă-mbinare a culorilor născute din vise, constatăm c-am rămas doar cu albul monocolor al iernilor noastre în care bântuie hăulind viscolele iluziilor . Leonid IACOB Referință Bibliografică: constatare / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 443, Anul II, 18 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CONSTATARE de LEONID IACOB în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354616_a_355945]
-
haine, doctorii, când au și ei, pentru că primesc și ei pomeni, de la ăia bogați sau de la oameni miloși, pomeni pe care le împart lor, oamenilor străzii... A aflat că așa li se spune: oameni ai străzii... De parcă vrea vreunul să bântuie ca strigoiul pe uliță... De parcă strada e mă-sa sau ta-su... Stau pe stradă, pentru că nu au unde se duce! Nu-i vrea nimeni. Nici ăștia cu Samul lor. Le vorbește frumos, îi aburește cu ce pot sau cu
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]