1,778 matches
-
Mă uit în vale, pe cărare, Vine toanta cu mâncare Tot cu turtă ș-usturoi. - Du-te toanto! înnapoi. La tătuța - am alergat Și așa mi L-am rugat: - Dă-mi, tătuță, patru boi Să duc toanta de la noi. - Ie, băiete, și opt boi Că toanta tot îi la noi. La popa am alergat Și așa i-am cuvîntat: - Na-ți părinte patru boi, Discunună-ne pe noi. - Dă-mi, băiete, și opt boi, Nu vă discunun pe voi, Că te-ai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dă-mi, tătuță, patru boi Să duc toanta de la noi. - Ie, băiete, și opt boi Că toanta tot îi la noi. La popa am alergat Și așa i-am cuvîntat: - Na-ți părinte patru boi, Discunună-ne pe noi. - Dă-mi, băiete, și opt boi, Nu vă discunun pe voi, Că te-ai lăcomit la avere Ți-ai luat fără plăcere. - Dă-mi, părinte, dar un sfat, Cu toanta ce să mă fac? Că eu o trimăt la lemne Ea-mi aduce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
strașnic, care el nu putea face, numai c-un copil. Se duce - acolo cu băietu-n mijlocul pădurii și dă de-o piatră mare. Și bate de trei ori în piatră și se deschide pământul. Și el zice băiatului așa: - Măi băiete, du-te pe scările este, într-acolo sub pământ (era niște scări), și-ai să cobori într-o grădină așa de mândră, și-ai să dai de-o căsuță acolo-n grădină. Și să intri-n casă ș-ai să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Plângând așa își freca mînele. Șterge pe veriga ceea ce i-o dat-o moșneagul și vine-un om. 22* 339 {EminescuOpVI 340} Omul cela era de fier. Era duh necurat, om de-ai noștri de fier, unde să poate? - Măi băiete, cine te-o adus pe tine aici? - Iaca cum și iaca cum - spune băietul tot. - Eu te-oi scoate, băiete, da întîi să te duci de - aici să-mi tai v-o douăzeci de vaci, să-mi frigi, să am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
EminescuOpVI 340} Omul cela era de fier. Era duh necurat, om de-ai noștri de fier, unde să poate? - Măi băiete, cine te-o adus pe tine aici? - Iaca cum și iaca cum - spune băietul tot. - Eu te-oi scoate, băiete, da întîi să te duci de - aici să-mi tai v-o douăzeci de vaci, să-mi frigi, să am de mâncat pe drum când te-oi duce (că știi D-ta, nouă ni s-a părut că era-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
făcut? zice Pajăra. - Da n-o fi știind frații noștri cei de cruce? - Da unde-s? - Aciea-s departe. Trebuie să ne ducem loc mult. Na-ți un firicel din părul meu, na-ți și din barba mea și te pornește băiete la drum. Și să pui perii-n trei și când la o vreme de nevoie să șuieri într-înșii, eu, noi ți-om veni într-ajutor și fă de-a-dreptul pe aici și-ai să dai de pădure și tot te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o ajuns într-un sat, da el nu văzuse oameni pîn-atunci. Și i-a venit lui un somn și s-o culcat jos Lîng - o fântână. Ș-așa i s-o arătat în vis Maica Precista și i-o zis: - Băiete, degeaba îmbli să găsești pe tată-tău, îmblă mai bine și-ți cată norocul. El se trezește și se uită spre fântână și vede o fată așa ca de vr-o 11 ani și plângea - Fată, de ce plângi tu? - Cum n-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cosinzeana. Într-un fel pe lumea asta și-ntr-un fel pe lumea cealaltă. În pădurea ceea ședea Ileana Cosânzeana. El a bătut la poartă, căci înnoptase tare. Ea l-a primit în casă și l-au întrebat: - Ce vrei, băiete? - Iaca, mama s-a-mbolnăvit și mi-a zis să-i aduc miere de urs. - Na-ți un cal de la mine, zise Ileana Cosânzeana și te du încețișor pe dânsul. Când îi ajunge drept la amiază, când frate-meu dă fierbințeală mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
e pungaș, mi-a răspuns Tom. E copleșit de regrete. — Cine-a fost odată pungaș, pungaș rămâne. Oamenii nu se schimbă. E chestiune de opinie. Eu cred că se schimbă. — N-ai lucrat în asigurări. Pasiunea pentru înșelătorie e universală, băiete, iar cel care îi prinde gustul nu se mai vindecă. Banii câștigați ușor - nu există ispită mai mare. Gândește-te la toți șmecherii care își înscenează accidente de mașină și mimează tot felul de vătămări, negustorii care-și dau foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Deocamdată, tu și Rachel sunteți singura familie pe care mă simt capabil să o înghit. Încă o fostă rubedenie s-ar putea să-mi stea în gât. Ce mai face verișoara Rachel? Nici nu te-am întrebat. — Asta-i întrebarea, băiete dragă. În sine, cred că face bine. Are o slujbă bună, un bărbat cumsecade, un apartament confortabil. Dar ne-am cam încontrat acum vreo două luni și punțile sunt departe de a fi fost refăcute. Într-un cuvânt, sunt șanse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
atunci, care e pasul următor? Căsătoria sau o banală aventură? — Dacă nu mă înșel, cred că e deja căsătorită cu altcineva. — Un detaliu mărunt. Dacă vrei ca individul să dispară din peisaj, nu trebuie decât să spui. Am relații suspuse, băiete. Dar, pentru tine, probabil că m-aș ocupa personal. Parcă văd titlurile: FOST AGENT DE ASIGURĂRI ÎL ASASINEAZĂ PE JAMES JOYCE. — Ha, ha. Un lucru însă trebuie să-i recunosc lui Nancy. Face bijuterii foarte frumoase. — Ai colierul la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
comun. — Un moșneag excentric, dar convingător, asta ești, nu? — Nu încerc decât să găsesc o cale de ieșire din corzi, Tom. Nimic mai mult. — Bine. O să iau legătura cu Pamela. O să mă refuze, bineînțeles, dar măcar pot să încerc. — Așa, băiete. Ia-o cât mai mieros. Cu mult sirop și dulceață. Dar nu a vrut să sune de la mine de-acasă. Nu numai pentru că era și Lucy acolo, mi-a spus, ci și pentru că s-ar fi simțit stingherit știind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ore pe zi, imediat după școală. Folosea, clandestin, partea din spate a unor birje sau chiar tramvaiul cu cai, când era mai aglomerat și putea să treacă nebăgat în seamă. Dar norocul ăsta îl avea foarte rar. — Ce mai faci, băiete? spuse Peppin Mirto cu vocea lui sonoră, bună de operă, iar Nicu își scoase chipiul, să-l salute. Se pregătea să-i vorbească despre planurile lui pentru Marte, dar bărbatul îi întoarse pur și simplu fundul, strigând în urmă un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
soarele, o tăcere cum n-am mai auzit, fiindcă și tăcerile se aud. Animalul și-a cufundat botul într-un sac agățat de propriul grumaz și a început să mestece. Coada o avea legată într-un imens nod lucios. — Sus, băiete, că te brinde noabtea în zăbadă. Cin’ te-o fi lăsat să mori aci, că nu-i bicior de om, cât vezi cu ochii? Era un bărbat negricios, cu palme uriașe, în care ținea o toporișcă. M-am speriat. Valiza
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
data asta de un sarcasm nelalocul lui, dat fiind că el era cel mai tânăr. — Înainte să te însori dumneata, replică ușor iritat Procopiu și, pe replica lui, intră Peppin, fără să mai bată. — Cine, Păvălucă al meu? Te-nsori, băiete? spuse cu o voce care umplu biroul de bună-dispoziție și risipi pe loc încordarea. Eu sunt primul, să fim bine înțeleși, e în ordinea intrării în lume, ca să nu se facă îmbulzeală. Fratele mai mare are întâietate. — Nu, spuse Pavel
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
footnote>“ De altfel, baba era sănătoasă, dar mai ales avea o bună ținere de minte, și cu ea puteai vorbi de toate. În neliniștile lui Anton pentru tânăra lui nevastă, moașa îl liniștea, spunându-i: „- Eh, cii pi paci, măi băiete... atâta vremi cat inima‟i bati în chept, cii făr‟ di grijî...!“ Era foarte sigură pe știința și experiența ei.Totuși, fără să arate, bătrâna era îngrijorată... ea știa bine la ce se mai poate aștepta. Dar Anton era încontinuu
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cât prindea ochiul, la pădurea adânca... fară sfârșit. Pârvu, neclintit de ceasuri întregi, stătea pe pântece, cu botul pe labe și se e uita la stăpân, cu ochi deștepți și blânzi, și cu urechile drepte și ciulite. - Măi Pârvule, măi băiete... știi tu ce‟i în sufletu‟ meu?!... murmura bătranul, privindu-l în luminița ochilor. Câinele înălță capul și clipi, pe rând, cu câte o geană. „Tari-i diștept Pârvu... îi ca un om... numa nu vroghești!...“ Să nu uit, să
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Mc. Gheorghe. - Ci crez‟, tatî, oari a ci război... ha, ci zâci?! Vorbi el cu glas nesigur, înghițind în sec. Anton îl întreba, formal pe bătrân, deși știa bine că va fi. - Dă, Antoane... știu eu... Numa‟ Dumnezeu știe, măi băiete! răspunse bătrânul, știind bine și el, că va fi. Între ei se lăsă o tăcere ca o piatră de mormânt. Anuca, fata pădurarului 83 Deodată, Anton tresări... - Eu, tată, am să trag o fugă la Șuletea... la Domnie, să văd
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
i se ridica ritmic pe piept, odată cu răsuflarea. ...Și, iarna a trecut... și Nică a crescut mare devenind un cerb semeț. A trecut și primăvara... a venit vara.. A venit vremea și pentru Nică... vremea liberării. Desparțirea a fos grea... - Băiete!... exclamă Anton oftând cu cerbul de gât; continuând în gând... „Croiește-ți de-acum, singur soarta!“. Iar lacrimile i se opriră în gât și altceva nu mai adăugă, de parcă tot ce voise să spună s-ar fi spulberat după acel
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
indiferent de funcție, să fiu docil, să câștig încrederea șefilor, la gândul că mai apoi, mi se vor deschide și alte orizonturi, ca să pot face în cele din urmă, carieră în cultură. Pentru mine, devenise banală remarca lui: Ține-te, băiete, de această slujbă până termini o facultate. Doar n-oi fi prost să te îngropi în învățământ, nu? La Casa de Cultură, deși eram angajat ca administrator, trebuia să fac tot ceea ce mi se cerea, adică “să halesc” într-un
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
refaci dramatizarea. Eu te îndemn doar să ai în vizor toate astea. Informațiile astea despre Mihai pot fi inserate foarte bine pe ici pe colo, prinse în replici cheie sau dacă nu, în didascalii. Lărgește, te rog, mai bine, didascaliile, băiete... Cred că ar fi bine și așa. Așadar tovarășul Ilea nu mă obliga să desfac în bucățele piesa, ca pe-un torpedou de bicicletă germană cu trei-cinci viteze care se schimbă automat în butuc, dar eu înțelegeam foarte bine ceea ce
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cocoțat, putuse să vadă o încăpere amenajată cu nișe suprapuse și fiecare nișă cu câte un sicriu. - Ca să ajungi în acea încăpere - zicea Valy atunci - trebuie mai întâi să scoți o parte din grămada de pământ aici pe culoar (muncă, băiete, nu glumă!), că altundeva n-ai unde, și mai apoi, convins că nu vei fi strivit ca un șobolan, de tavanul tunelului, să mergi cumva mai departe. Ce zici? Poate vom reuși amândoi într-o zi. Pe Gerard îl măcina
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
n-a făcut fata asta. N-a aerisit, Pruncu. Te rog pe dumneata să deschizi puțin geamul. Chiar dacă se va răci nițel camera. Mai bine să fie rece în încăpere, decât să miroase urât. Ce mai...Omul bătrân e neputincios, băiete. Fie că nu mai e în stare să facă curat în casă, fie că nu se mai poate spăla...Și miroase urât dacă nu te speli... E-he! Când ești om bătrân, nu te mai vrea nimeni. Nimeni. Toți se
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nevoie mare de cele petrecute în orașul X, mai ales când ai auzit că fostul tău coleg de armată, Vlad din minister, vorbise deja de vreo două ori la Europa Liberă, încă înainte de cutremur. Cum ai tăiat-o de-acolo, băiete! Cum ai uitat de toate! Știi ce? Mulțumește-i lui Dumnezeu că ai ajuns cu bine la Karin tante, cu Mâncătorii de etichete intact. Asta înseamnă că vei avea totuși, în viață o mare șansă. Cine știe? Poate că se
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
colo, la delnița primită de bunicu’ de la ceape, de toată minunea! Acolo, micuțule, ți aduci aminte? Acolo, unde aveați voi locul până la colectivizare, în ’62. Știi, nu? Pământ buuun! Negru. Dacă-l lucri, ai roade bogate. Șî-l lucrăm noi, băiete, șî-l lucrăm, șî se face un cucuruz, să fiu al dracu’, de trei metri de mare și cucuruzu’ ca cucuruzu’, dar să fi văst bostanii. Hă, hă, hă! Nește dragi de bostani galbini, dolofani și frumoși! Minune nu altăceva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]