2,854 matches
-
Freud printre mecanismele de apărare a eului. Ea citează exemplul unei transformări totale a rolurilor în legătură cu un copil care-i reproșează mamei că este curioasă. Imaginându-și că mama sa îi cunoaște dorințele profunde și este din acest motiv iritată, băiețelul adoptă această atitudine în momentele sale de furie. Or, analiza demonstrează că această curiozitate imputată mamei corespunde dorinței voyeuriste a copilului față de mama sa. El își asumă sentimentul de indignare al mamei, căreia îi atribuie, în schimb, propria lui curiozitate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de moartea lui Lampe, un servitor la care ținea, încerca să expulzeze această tristețe așezându-și în față o tăbliță pe care scrisese: „Adu-ți aminte să-l uiți pe Lampe”! Să evocăm aici, împreună cu Raimbault (1975/1991), cazul unui băiețel de 7 ani, Pierre, internat în spital din cauza unei boli renale grave. După ce discutase despre moarte cu psihologa sa, el declară: „Sunt gânduri pe care nu le poți da la o parte” (Raimbault, 1975/1991). Înțelegem astfel de ce Press (1995
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acțiunea de a refuza începe să fie descrisă în 1916, pentru ca în 1926 refuzul să capete statutul de concept specific. Noțiunea apare implicit în 1905, cu referire la castrare, în lucrarea lui Freud Trei studii privind teoria sexuală, în legătură cu atitudinea băiețelului față de absența penisului la fetiță. Freud utilizează explicit cuvântul Verleugnung începând cu 1908-1909, atunci când abordează dezvoltarea psihosexuală a copilului și mai ales a micului Hans (1909a/1979), apoi în legătură cu teoriile sexualității infantile (1907/1985, 1908a/1985): una dintre ele constă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-i putea garanta autenticitatea. Contradicția conținută de această istorioară - mai întâi teama provocată de mărimea penisului patern, apoi satisfacția oferită de vederea penisului matern - a devenit punctul de pornire în analizarea acestei amintiri-ecran”. Fenichel consideră că faptele fuseseră probabil inversate: „Băiețelul văzuse, din greșeală, organele genitale ale mamei și, terifiat de ce a văzut, s-a întrebat dacă situația este la fel și la tatăl său. Atunci a ridicat cămașa acestuia și a văzut cu satisfacție un penis mare”. Recurgerea la refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
După cum se știe, lui Freud nu-i plăcea deloc să fie obiectul unui transfer matern, mai ales din partea pacientelor sale. Exempletc "Exemple" Să analizăm mai întâi un scurt exemplu preluat din clinica infantilă: Janin și Ribas (1992) citează cazul unui băiețel de șapte ani ai cărui părinți sunt divorțați, și care începe ședința de psihodramă astfel: „Am avut un vis, dar nu vreau să ți-l povestesc; vreau ca el să se îndeplinească”. Încurajat să-și povestească visul, copilul continuă: „Eram
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
îndeplinească”. Încurajat să-și povestească visul, copilul continuă: „Eram cu prietenul meu și cu un cățeluș alb și dădeam peste un tunel. Tunelul ducea spre trecut. La ieșire, ajungeam în grădinița mea și mă vedeam pe mine la trei ani”. Băiețelul de trei ani îi avea pe ambii părinți alături: ei nu divorțaseră încă. Regresia rezidă aici într-o călătorie spre înapoi, atât în timp (prima copilărie), cât și în spațiu (visul), declanșată de confruntarea subiectului cu o situație încărcată de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
procesul de maturizare și, după cum spune A. Freud (1965/1968), putând constitui temelia unei formațiuni caracteriale de tip oral, anal, uretral sau falic. Erikson (1950/1974) relatează cazul unui copil de 4 ani, Pierre, în sprijinul căruia a fost solicitat. Băiețelul se abținea de-a lungul unei săptămâni întregi de la a defeca și mergea până acolo încât reținea și spălăturile ce-i erau administrate pentru a-l ușura. Copilul părea nefericit și, când nu era urmărit, își sprijinea burta umflată de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
săptămâni întregi de la a defeca și mergea până acolo încât reținea și spălăturile ce-i erau administrate pentru a-l ușura. Copilul părea nefericit și, când nu era urmărit, își sprijinea burta umflată de perete ca să se liniștească. Simptomul acestui băiețel de 4 ani, pradă unui conflict oedipian, este semnul unui proces de regresie-fixație sadico-anală. Convins de necesitatea unei intervenții prompte, Erikson utilizează desenul pentru a intra în contact cu aspectele inconștiente refulate care îi „blochează” copilului procesul de maturizare și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aflat în perioada de emergență a masculinității, începuse să-i vorbească urât. Îngrijorată de acest comportament și considerând că este momentul potrivit să se ocupe ea însăși de educația copilului, mama o concediase pe tânără, care, pentru început, îi spusese băiețelului că pleacă pentru a se mărita și pentru a avea un bebeluș. Apoi, într-o scrisoare, i-a mărturisit că are obiceiul să schimbe familia de fiecare dată când copilul de care avea grijă devine prea mare. Din acel moment
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
puternică, având multiple semnificații pentru economia sa psihică. Constipația era semnul unei regresii, văzută ca reacție la decizia parentală de a o concedia pe dădaca mult iubită, precum și ca o manifestare a nemulțumirii. În același timp, toate acestea îi permiteau băiețelului să beneficieze, într-un moment de vulnerabilitate psihică, de îngrijirile și atenția specifice primei copilării. De altfel, Erikson notează că acest simptom avea origini în stadiul oral (copilul începea să rețină mâncarea în gură) și prelungiri nu numai în retenția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
activitate este ilustrată de Freud în mai multe rânduri, mai cu seamă în legătură cu jocul copilului. În celebrul joc „Fort - Da” (1920/1981), nepoțelul lui Freud se distrează aruncând și trăgând înapoi un mosorel. Una dintre interpretările lui Freud este că băiețelul reproduce astfel simbolic absența mamei sale, pe care el este obligat să o accepte în mod pasiv. În jocul său însă, copilul transformă această absență într-o situație activă. Un alt exemplu dat de Freud (1931/1985) are la bază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
își spune povești, își imaginează că este cel mai puternic, cel mai bogat, cel mai frumos. Sentimentele de inferioritate sunt transformate pe timpul reveriei în sentimente de superioritate. Un personaj temut poate deveni, în imaginarul copilului, un animal protector. Astfel, un băiețel de 7 ani face din tatăl său, de care se teme, un leu inofensiv (A. Freud, 1936/1993). Ascetismul adolescentului este și el un caz particular de transformare în contrariu, deoarece este vorba de contracararea violenței pulsiunilor sexuale prin renunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
eu să fiu eleva ei, chiar când a venit în cartier. Și apoi am devenit eleva ei, și era întotdeauna chiar ceva foarte ...ăă... Încă îmi amintesc când am fost cu ea la grădina zoologică și cum a delegat un băiețel din clasă să fie partenerul meu permanent sau piesele în care am jucat . Îmi aduc aminte, de exemplu - n-am făcut niciodată greșeli de ortografie, dar atunci, în clasa I -, tata era încă polițist - și îmi aduc aminte o anumită
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Așa vedeam problema, deși nu știam toate detaliile. Așa sunt eu, am tendința să nu mă îngrijorez, sunt gata întotdeauna să plec. Ea a acceptat provocarea și a venit cu mine. Dintr-odată ne-am trezit în pustietate, cu un băiețel de 3 ani, și dintr-odată trebuia să vorbim franceza pe care o știam, dar [nu a fost ușor]. Aș putea să scriu o carte întreagă despre perioada asta de doi ani și jumătate petrecuți în Africa. Învățam ceva nou
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de versiunea spontană, neprovocată a poveștii lui. Aspectele familiale nu au determinat, de fapt, niciodată o modificare a traseului. Chiar dificultățile pe care le-a întâmpinat în adopția primului copil sau problemele legate de momentul în care se temuse ca băiețelul lui să nu fi contactat virusul HIV la hotelul din Africa par să fi avut puțin de-a face cu evoluția, direcția sau funcționarea propriu-zisă a parcursului său profesional de succes. Identitatea lui David este, pe scurt, în primul și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
erau prezentate prin contrast cu cele din propria copilărie, accentuând în acest fel manifestarea discontinuității. Un exemplu izbitor va fi prezentat în dialogul următor dintre intervievatoare și Jack: Jack: Dar e o adevărată plăcere să-l văd (e vorba despre băiețelul povestitorului) aparținând. Intervievatoarea: Aparținând de ce? Jack: Aparținând de ceva, de ceva care să-l însoțească pentru tot restul vieții lui, ceva care nici nu-l deranjează... Ceva ce e al lui, a fost de înainte de el și va fi după
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
simplu vehicul. Orice narațiune începe cu o curiozitate stârnită: cine este acest copil, de ce nu-și mănâncă prăjitura, ce a pățit, este de felul lui un ciudat sau a pățit ceva? Răspunsul țâșnește surprinzător și dramatic abia atunci când observăm că băiețelul presupus mofturos stătea de fapt într-un scaun cu rotile. În clipa în care am provocat o curiozitate, trebuie să o satisfacem. Altcumva, cititorul va fi extrem de dezamăgit. În presă, întâlnim surprinzător de multe elemente narative. Există chiar un gen
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o luară prin iarbă către vita roșie. Ca un zepelin gata de zbor, vaca stohnea greoi și-avea ceva neliniștit în priviri. Deșertul i se umflase pepene. Din spatele ei, mirat, cu ochi căprui, mari și o nuia în mână, un băiețel cârlionțat se uita la oameni. - A cui îi bâătu’ ! întrebă Hortolomei. - A Mariței, a cui să fie ! - De ce-ai lăsat-o, măi, în trifoi ? Nu vezi că-ți piere vita ? Ochii copilului se făcură mari și tăcuți. Nu înțelegea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
interesa. Parcă înțelegea evenimentele în desfășurare. Pe oamenii îi recunoștea de la distanță și aștepta să fie strigată pe nume. - Viola, ce mai faci? Ai ieșit un pic la soare? Ea dădea din coadă veselă. - Viola, hai cu mine, striga un băiețel și începu să alerge. Iar cățelușa după el, dar numai până la colțul străzii, de acolo nu se mișca, nu se arunca în forfota orașului. Uneori veneau și oameni care nu-i erau pe placul ei, atunci se retrăgea în curte
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
că viitorul împărat ar fi venit pe lume chiar pe pardoseala acelui salon, care era acoperit cu covoare antice cu figuri de eroi din Iliada și din fabule. Sigur e numele pe care aproape în unanimitate l- au ales pentru băiețelul care întregea tânăra familie: Napoleone. Cu numele de alint Nabulio. Iar cel de poreclă - Babulione. Adică cel ce se amestecă în toate. În registrul de botezuri al parohiei Notre- Dame din Ajaccio s-a consemnat, în limba italiană: „în anul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
l-a luat de mânuța-i murdară și i-a zis: - Atunci hai să mergem să mâncăm ceva! Au pornit spre casa ei, ce nu era prea departe. Pe drum a întrebat copilul de unde este și de ce este pe drumuri. Băiețelul i-a spus că îl cheamă Costică și că a plecat cu mai multe rude din Moldova, datorită secetei și foametei de acolo, dar pe drum s-a rătăcit de ei. S-a urcat într-un tren oarecare și a
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
grec va ajunge la Casa Albă: Dukakis, cu o cască militară care Îi era prea mare, zgâlțâindu-se În vârful unui tanc M41 Walker Bulldog. Străduindu-se să aibă o alură prezidențială și reușind, În schimb, să arate ca un băiețel care se dă În călușei la bâlci. (De câte ori un grec se apropie de Biroul Oval, ceva o ia razna. Mai Întâi a fost Agnew, cu evaziunea fiscală, și apoi Dukakis cu tancul.) Înainte ca Dukakis să se cațere pe vehiculul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
doctorul Luce nu eram cu nimic mai prejos decât un Kaspar Hauser sexual sau genetic. El era sexologul faimos, invitat la Dick Cavett, cu rubrici frecvente În Playboy, și dintr-o dată, la el În prag, venind din pădurile Detroitului ca Băiețelul Sălbatic din Aveyron, apărusem eu, Calliope Stephanides, de paisprezece ani. Eram un experiment În viață, Îmbrăcat În reiați albi și cu un tricou cu Fair Isle. Tricoul acesta galben pal, cu o ghirlandă de flori la gât, Îi spunea doctorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
făcut să mă întorc înapoi grăbit, să trec pe lângă colegii mei, care mă priveau... interesant, și să mă opresc în fața ușilor de la scara profesorilor. În capul scărilor ce se terminau la jumătatea distanței dintre parter și etajul unu stătea un băiețel negru, îngrijit, cu trăsături frumoase. Nu era îmbrăcat în uniformă, ceea ce m-a făcut, pe moment, să-mi pun unele semne de întrebare. Ceea ce m-a șocat a fost faptul că, odată ce a știut că mi-a captat atenția, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lăsa oameni pe traseu ca să știe elevii pe unde să meargă. Apoi, după ce vom deschide ușile, vor intra toți în liceu și vom pune stăpânire pe situație, căci acum suntem niște ținte fixe. Hei, tu, pișpiriule, țipă Govar după un băiețel plăpând, du-te la Misha și zii ce îți spun eu acuma! Astfel se puse în mișcare o altă parte a planului meu. Eram ușurat, căci, după mine, în curând totul trebuia să se sfârșească. Noi trebuia să intrăm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]