5,357 matches
-
Ea a stat cu mine toată săptămâna și așa am învățat cum să spăl bătrâna, cum să-i dau să mănânce și ce să-i dau, de ce medicație avea nevoie și bineînțeles rânduiala casei. Aș spune că am avut noroc. Bătrâna era bună, respectuoasă, caldă ca un copil mic, fiind dependentă de mine de la a o întoarce de pe o parte pe cealaltă, de a mânca, ca și de restul: spălat, schimbat de pampers, medicație, etc. O, Doamne! Aici am învățat ce
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
O, Doamne! Aici am învățat ce-i plictiseala. Aveam programul bine stabilit cu ea, orele când trebuia să intervin cu ceva, puțină ordine de făcut prin casă, mâncare pentru amândouă, în rest împleteam, citeam și călătoream cu laptopul pe internet. Bătrâna avea șase copii, toți la casele lor, care mai târziu m-au înconjurat cu mare respect și chiar cu admirație, pentru felul cum îngrijeam de mama lor și că mă pricepeam mai la toate cele necesare în casă. Cu timpul
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
dai seama că viața ta se scurge chinuită din nevoia acestor bani. Am stat la acea familie un an și zece luni și mă aflam în concediu în țară, când într-o dimineață pe la ora șase m-a sunat fiica bătrânei care m-a angajat, să-mi spună, că mama ei s-a stins din viață. Deci nu mai aveam la cine să mă întorc în Torino și nici loc de muncă nu mai aveam și totuși am revenit în Italia
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
-i dai de mâncare. - Știți, aici nu se numește infirmieră, ci badantă și a fi badantă este un mod de viață. Am o cunoștință care stă la o familie destul de bună, înstărită și de bună condiție, ca să îngrijească de o bătrână senilă, care mai are și aproape o sută de kilograme și este imobilizată la pat. Pentru cunoștința mea, româncă din Basarabia, tot la fel de “robustă” ca și mine, nopțile devin un coșmar. Bătrâna stă în șezut și nu doarme decât așa
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
și de bună condiție, ca să îngrijească de o bătrână senilă, care mai are și aproape o sută de kilograme și este imobilizată la pat. Pentru cunoștința mea, româncă din Basarabia, tot la fel de “robustă” ca și mine, nopțile devin un coșmar. Bătrâna stă în șezut și nu doarme decât așa. Tot timpul se cere la baie. Vă imaginați, ce chin poate îndura, acea femeie ca să se lupte cu un corp semi inert, s-o deplaseze prin casă. - Doamne, Dumnezeule! Cum se descurcă
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
curățenia în toată casa, exact ca o femeie de serviciu, sau mai bine spus, ca o servitoare oarecare. Nici nu te respectă ca om. Alții sunt zgârciți la mâncare, îți fac socoteala și la ultimul cent. Apoi sunt cazuri, când bătrâna te mai lovește, te zgârie, că are probleme cu capul, sau când bătrânul trage de fundul tău... - Vai Doamne, unde am ajuns ca români? Slugile Europei! - Cam așa este. - Și acum ce s-a întâmplat? - Ce să se întâmple! Copiii
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
am ajuns ca români? Slugile Europei! - Cam așa este. - Și acum ce s-a întâmplat? - Ce să se întâmple! Copiii bătrânei de care îngrijeam s-au hotărât că-i mai simplu și mai economic pentru ei, s-o ducă pe bătrână la azil, unde tot româncele noastre lucrează în general, nu italiencele. Românce, basarabence, ucrainence, bulgăroaice, mai puțin poloneze și chinezoaice. Acum sunt în șomaj și-mi caut de lucru daca vreau să mai stau în Italia. Dacă plec acasă nu
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
călugariță , nu prea aveti loc, sunt multe bagaje. -Văd, a răspuns Tea, în timp ce-și cobora rucsacul de piele din spate. - Veți sta pe bagaje, sunt saltele si pături. -Nu stau, mă duc la tren. Plecă spre gară. Câteva bătrâne din grup au urmarit-o cu privirea până a trecut strada. -Drum bun, a strigat una care o cunoștea de la biserică, vrând să fie amabilă. Alta a oftat ușurată. -Asta o face mereu pe deșteapta, bine că se duce la
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
Paște se joacă iar și, când soarele asfințește, hora se sparge, mulțimea pleacă în pâlcuri vesele spre case: „Pe deal se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet, în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână”. Vine vara. De jur împrejur nu vezi decât holde și livezi cu pruni, meri, peri ale căror crengi sunt istovite de roade. Miresme dulci, îmbătătoare, de fân cosit, se împrăștie în aer de pe fânețele
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase”. Oftând, când Barbu conchise: „Acolo ai stat, Sultănico!?” O tristețe a apărut în ochii fetei și ai bătrânei, dar în centrul satului, o clădire imensă, o Casă de cultură, multe magazine, spații comerciale, străzi moderne cu trotuare și spații verzi, toate făcute de mâinile harnicilor domnișani. Școala pe care o știa de pe vremea lui Spiru Haret, este azi
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Acasa > Stihuri > Momente > GUST DE DUNĂRE ȘI PRUT Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului te-au lăsat, bătrână mare, singură cu pescărușii... ici și colo câte-o barcă taie-o dâră de vapoare. pe nisipul plajei tale numai urme de picioare. câte-un val mai umple golul, prea sătul, și el, de sare. ca o mamă grijulie, (deși
GUST DE DUNĂRE ŞI PRUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360921_a_362250]
-
-n planta ce răsare. În tot ce, soarele lumină, născut în bucurii, iubirea, recunosc stăpână. Iubesc pentru-a trăi! Puterea cuvântului scris Pe când, pe tăbliță scriam, Scrijelind cu-n condei ascuțit Mirată îmi descopeream Numele ce mi-l port smerit. Bătrâna ce mi-a pus în mâini, Tăblița cu ramă de lemn Mi-a dat toată dragostea sa Și cel mai cuminte îndemn. Și, parcă-mi dădea o icoană, Un odor al său mult iubit. Mi-a rămas în suflet, o
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
un tremurat, ce era cu el, îl trăsese curentul, privi spre Cișmigiu și își aminti de pădurea lui de acasă, cumpărată proaspăt de la Eliza Câmpineanu, ce bine ar fi fost acolo în răcoarea ei, pentru ea dăduse mahmudelele rămase de la bătrână-său, Duran, și loturile de pământ din Tudoria...Scoase batista și-și șterse fața...Ce căuta el aici în București, în brambureala asta ? De ce dracului nu rămăsese el acolo în satul lui să stea cu nevasta și copiii ? Cineva îl
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
foarte bogat stabilit în Pitești, avusese pe aceeași stradă și atelierele, acum naționalizate, ca și casa. Locuiam acolo mai multe familii , ocupam fiecare câte un apartament, chiar și foștii proprietari plăteau chirie la stat, ca și noi. Mi-amintesc de bătrâna fostă proprietăreasă cum a deschis larg geamurile dinspre șosea, la etaj, când a trecut spre București coloana oficială a lui Gheorghiu -Dej, ce fusese în vizită la Pitești. Nu stiam eu atunci, prin anii '60, ce înseamnă aplauzele ei, scandările
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
esti o profesionistă adevărată. Ava aproape scăpa paharul din mână. - Isuse, tu nu știi să bați la ușă? M-ai speriat! - Ținând cont, că te iei în piept cu balaurii cei mai mari, nu pot crede, că te sperie o bătrână infirmă. Madame zâmbi ușor ironic. Se evaluau reciproc, prima impresie era formată. "Babă e tare"observa Ava, ținută femeii. Purta un costum din două piese, grena, asortat cu bijuterii fine. Părul grizonat, îi încadra chipul. Ochii captau atenția, albastru limpede
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
Dai din bici și face plici! Piele groasă pe obraz De opt zile ești neras Ca Silvestru lu' Stalone În filmul cu Sharon Stone. Porți blue jeans c-așa e moda Și bei numa' whisky and soda Din pensia lu' bătrâna... La muncă, nu la-ntins mâna! TREI DOAMNE (recitați poezia accentuat cât de repede puteți) La o petrecere, Trei dispecere, Fac întrecere, Cum să secere Un june-prim ! A treia-l ochește, A doua-l dorește, Prima îl vrăjește, Și îl
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
și dealuri. Poposind aici, te adăpostești în corturi sau cabane, curentul electric este doar o lampă romantică de gaz. Te poți încălzi la focul cu lemnele adunate din pădure. Apa proaspătă de băut, gătit și pentru spălat ți-o dăruiește bătrâna noastră Dunăre, curgând neobosită și înviorând pe fiecare călător. În zumzetul albinelor și a ciripitului de păsări nu simți nevoia de tehnologia modernă, pe care ți-o oferă viața de zi cu zi, și fără de care simți că nu te
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
PE MĂRI... Gânduri navigând pe mări, Înfruntând aprige furtuni, Iluzorii țărmuri peste zări, Zburând neîncetat peste genuni. Ele pleacă din inima în clocot, Care se zbuciumă în a vieții luptă, Bătăile ei fac mai puțin zgomot, Atunci când amintirile-și ascultă. Bătrână trecută prin mulți ani, Rezistă prin magice forțe îndrăznețe, Uită de greutăți și de dușmani, Se bucură acum de bătrânețe. Astfel de gânduri aleargă în hoarde, Vizitând prieteni, neamuri, copii, Încă mai rezistă uzatele-i coarde, Păstrând frumusețe și bucurii
NAVIGÂND PE MĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364244_a_365573]
-
răspunse Ciprian și se despărțiră. Cam la zece luni de la acea noapte Ciprian din cauza problemelor din familie și a mediului dur în care trăia ajunsese să doarmă din nou în stradă. Uneori mai apela la câte un prieten, la niște bătrâne care îl mai lăsau să doarmă câte o noapte la ele însă erau și nopți când trebuia să le doarmă în stradă, ajunsese să înțeleagă ce înseamnă să lupte cu nopțile reci de toamnă să simtă acea istovire provocată de
NOPTI CHINUITOARE ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368274_a_369603]
-
trudită, / Din bob rotund, din frământare, / Din mâna mamei, obosită, / Iese franzela, cu sudoare. // Hambarele au obosit / Sub greul lanului cu rod; / Încet, încet au putrezit / Și scândurile lor de pod. Cuptorul cere îngrijire / Spre-a coace fața lui Hristos, / Bătrâna-n tremurânda-i fire / Se-nchină zilnic, mai frumos. // Celor ce din pământ fac pâine, / Un steag și-un imn le dăruiesc. / Mă plec, așa cum se cuvine, / Eroi ai pâinii, îi numesc.” Și marele regizor Sergiu Nicolaescu s-a bucurat
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
din pete cu reflecții de curcubeu Un desen nemaiîntâlnit de interferări multicolore. Îmi vin în fire, însă, sub trăznete și bubuituri prelungi. De fapt, Stau pe o verandă sticloasă, Aproape de mare, Făcând schițe despre Fuziunile apei cu cerul... (5) Azi bătrânele Sunt grase și obraznice. Iar din cei de odinioară, Mici și triști, Trecuți prin focul războiului Aproape că n-a mai rămas. Moartea le-a scris Și le-a interzis Să se amestece în lume Așa cum s-a interzis odată
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în veacuri iluzie eu sânt metaforă pe cerul unei specii mioape fata morgana-n veacuri străină apărând [5] Născut eu sânt la poarta bătrânei Europe un Cal Troian de aur în sinea lui plângând astfel cei din cetate în spasmele lor sumbre mă zăreau trist pe zare lucind din când în când [6] Calul Troian al unei Cetăți închisă-n sine duhnind a hoit
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
33] Și se-aprind iarăși torțe femeile-n lumine se văd dement pe mese goale dansând și stins de undeva se pare că tropăit se-nalță însă visul rămâne ca vis al unui vis [34] Și ei zăresc la țărmul bătrânei Europe osul unei Americi ce fuse Cal Troian nu cumva mort e Calul acolo unde este Cetatea fiind ea însăși mormântul lui de Cal [35] Și vaiete se-nalță și lumea se scufundă Cetatea este burta ce-și naște Calul
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
acum, dacă vrei! Străbătură câteva străzi. Traversară bulevardul și intrară pe o străduță. - Uite o casă mai veche! Aceasta o fi oare? Dar, nu este prea mare? La parter și primul etaj nu locuiește nimeni. Uite însă la mansardă, o bătrână ne privește, spuse Paul. Se uitară amândoi curioși spre fereastră, studiind în același timp, cu atenție clădirea. La parter, termopanele proaspăt montate contrastau puternic cu restul clădirii. Parterul era zugrăvit recent, dar etajele erau cu tencuiala scorojită, într-o stare
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]