16,324 matches
-
s-a Împlinit: imaginați-vă ce ar fi făcut pasărilor. Într-o seară, după obiceiul ei, cioara iși puse În gând să fure ceva, așa că plecă de acasă, tare mândră de penele ei albe.Se Îndreptă spre gospodăria unui țăran bătrân care avea spatele Încovoiat și palmele crăpate de la munca câmpului.Văzuse și auzise multe la viața lui, dar o pasăre așa obraznică ca cioara, nu mai văzuse.Așa că, moșul Își puse În cap să o lecuiască pe cioară de trufia
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Îndrăznit să se arate prin lume, că doar nu vroiau să ajungă și de râsul oamenilor. LEGENDA ALBINEI Trăia odată, demult, Într-un sat Îndepărtat, dintr-o țară și mai Îndepărtată, o fată frumoasă și foarte harnică.Mama ei era bătrână acum, Însă era tare mulțumită de fiică-sa, că bine o mai crescuse.Știa să facă de toate cele.Bătătura Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara de lungă, nu o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea frumoasă și harnică, merse din casă În casă, din sat În sat trecu hotarul și se răspândi În toate cele patru zări.Așa că nu Întârziară pețitorii, unul dupa altul. Tineri sau mai bătrâni, frumoși sau urâți, Înalți sau scunzi, grași sau slabi. Însă toti erau niște leneși fără pereche, care nu vroiau decât să vâneze averea fetei.Când veneau În pețit, ei erau cu ochii mai mult la zestre decât la fată. Mama
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În pețit, ei erau cu ochii mai mult la zestre decât la fată. Mama fetei o dojenea și Îi spunea că era normal ca un bărbat să ia de nevastă o fată vrednică și gospodină. Îi mai spunea că era bătrână, mâine poimâine va Închide ochii și tare ar vrea să o știe așezată la casa ei.Ba, ar vrea să apuce ziua În care va ține nepoțeii În brațe.Mama o sfătuia să fie mai răbdătoare, mai chibzuită, că doar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și nu.Ajunsese să nu mai iasă aproape deloc din casă de răul pețitorilor.Când aceștia Îi treceau pragul, ea se ascundea În podul casei ori În lanul cu popușoi și nu ieșea din ascunzătoare, până nu Îi vedea plecând. Bătrâna mamă Îi conducea până la poartă, Îi Încuraja să mai treacă și altă dată.Încet Încet fata nu mai era așa vesela ca până atunci, stătea mai mult singură și nu-i mai spunea totul mamei sale. Într-o seară de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
umplânduși sufletul cu păcate mai mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În toată firea, nu se cade să se poarte ca un nebun și-i spunea mereu să și amintească că ei trăiseră atâția ani În sat, cu respect și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
aceea nu este o sabie otomană, ci este Luna, un astru ceresc care luminează ziua pentru oamenii buni și cu credință În tot ceea ce este frumos. ANUL VECHI ȘI ANUL NOU A fost odată, a fost... A fost un Împărat bătrân, atât de bătrân Încât nimeni nu mai știa câți ani are. Nici el nu mai știa de câți ani Împărățea, căci le pierduse firul. Avea barba albă ca neua până la pământ, era Înalt și atât de slab că văzându-l
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
el nu mai știa de câți ani Împărățea, căci le pierduse firul. Avea barba albă ca neua până la pământ, era Înalt și atât de slab că văzându-l te temeai să nu se rupă În două. Mâna lui slabă și bătrână tremura și nu mai putea ridica sabia, ochii lui cenușii nu mai vedeau clar. Îl chema pe Împăratul acela Anul Vechi. Și a dat Împăratul Anul Vechi zvon În toată lumea că Își caută un urmas la tron. Însă voinicul care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să treacă de probele date de Împărat. Când Împăratul Începuse să și piardă Încrederea că o să găsească un flăcău demn de urcat În tron, iată că Într-o zi se auziră niște pași În sala mare. Împăratul miji ochii lui bătrâni și văzu un flăcău vânjos și lat În spate, cu ochii ageri și strălucitori, cu plete negre, dese, până pe umeri. Era Înalt și bine legat și purta sabia cu mândrețe. Împăratul Îi spuse și lui de cele trei probe și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În fața Împăratului. Căprioara cea tânără și sperioasă, ieși timidă din tufișuri. Anul Nou cânta Întruna, iar căprioara Îl urma cu capul În jos și ochii Înlăcrimați. Și În fața Întregii curți ea mâncă din palma lui, spre uimirea tuturor și bucuria bătrânului Împărat care bătea din palme ca un copil. Într-un cadru festiv, Anul Vechi anunță tot poporul că Anul Nou a trecut toate probele, de aceea el va fi deacum Împăratul tuturor, un Împărat care merită credința și ascultarea lor
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
timpul cu jocul de cărți, cu fumatul trabucului și cu băutura, Încet Îcet Își făcu un nume prost. Pâun era un tânăr tare Înfumurat. Era cel mai fudul și mai Îngânfat dintre toți tinerii. Tatăl său, Împăratul, era acum foarte bătrân și simțea, pe zi ce trece că puterile Îl părăsesc tot mai mult. Vroia să-l urce pe Păun pe scaunul Împărăției, dar Păun nu era Însurat, iar tradiția ăn aceea țară spunea că la cârmuirea țării nu putea fi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
care au făcut-o, urmărind viețuitoarele. Luându-se dupp animale, paspri și insecte, imitându-le, au Început și ei să scoată sunete, au Început să rostească cuvinte. De atunci Încoace toți oamenii vorbesc, oricât ar fi ei de tineri sau bătrâni, frumoși sau urâți, bogați sau săraci. VULPEA Într-un sat trăia o văduvă frumoasa, subțire la trup, sprintenă și cu părul roșcat. Era vestită prin sate pentru frumusețea ei și chiar dacă au pețit-o bărbații, unii chiar frumoși ori bogați
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-i scape cumva prin pădurile fără capăt, i-au Împiedicat. Dar iarba fiarelor, cum o păscura animalele, desfăcu toți caii Împiedicați. În vremea aceea trăia un om mărunțel pe care toți Îl strigau Moș Arici, nu pentru că ar fi fost bătrân, ci pentru că era adus de spate și privea mereu În pământ. El avea picioarele scurte și ori de câte ori Îl Întâlneai, căra vreascuri și nuiele cu spatele. Ei bine, acel om singuratic auzise de la bunicul său cum că iarba fiarelor ar crește
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
uristoarele i-au spus pe rând: una -să fie frumos ca soarele, a doua-să fie sănătos și zdravăn , alta - să fie Înțelept, altasă fie priceput În toate cele. Ultima ursitoare, pe care nu o chemaseră la botez, căci era prea bătrână și stătea prea departe, În celălalt capăt al lumii, i-a ursit să fie blestemat de mama lui chiar În ziua Însurătorii. Anii treceau, Alun creștea și creștea și se făcea tot mai frumos, tot mai voinic, tot mai Înțelept
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
le puse inelele pe deget, ca de un foc mare o usturară ochii.Se trezi. Geamurile erau deschise , bătea vântul, iar crengile copacilor, mișcîndu-se, spuneau: -Alun se Însoară... Alun se Însoară... În cămașa de noapte , desculță și cu părul despletit , bătrâna mamă căzu În genunchi plângând: -Alun, Alun... Ai fost inima mea, dar tu ai uitat de sufletul meu.Să n-ai parte de soață, să fii la margine de drum, copac singur, că singură și eu am trăit pentru tine
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cuprindea casa, livada și ceva pământ în spatele casei. Iacătă-mă acum și proprietar! Stătea și drămuia casa ce trebuia refăcută de la temelie. După ce făcură actele și-i plăti, bătrâna, "baba Floarea", se mută la o soră de-a ei, mai bătrână ca ea. Petre își amenajă o cameră în care să poată sta cât timp va avea de lucru acolo. Primul gând a fost să refacă împrejmuirea casei, căci într-una din dimineți constată că fusese vizitat de un animal mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
A refăcut sobele. La parter își amenajă un șemineu. Aici gândea să fie living-ul, o sală mică de baie și alături un dormitor și bucătăria. La etaj avea în vedere două dormitoare și o baie. Scosese din livadă pomii bătrâni și uscați și-i folosi toată iarna ca lemne de foc. Fumul ce ieșea în vălătuci anunța pe cei din jur că e cineva în casă. Într-o zi, în timp ce scotea rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut rostogolindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la întoarcere, am mers pe jos până la apartamentul domnului Uehara din Kyobashi. Era singur acasă și citea ziarul. Era îmbrăcat într-un chimono căptușit, în dungi, peste care purta altul scurt - bleumarin cu picățele albe. Mi s-a părut și bătrân și tânăr în același timp. Mi-a făcut o impresie ciudată... impresie pe care mi-ar face-o și o fiară pe care n-am mai văzut-o niciodată. — Nevastă-mea e plecată la cumpărături... cu fetița. Vorbea nazal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
neobișnuită. Tu poți rosti în cuvinte ceea ce lumea doar gândește. Dacă aș trăi alături de tine, ai fi un permanent izvor de inspirație pentru mine. Deși ușor rănit în amorul propiu, tonul lui nu părea, în clipele acelea, al unui om bătrân. Mi-a trecut o clipă prin minte că poate ar merita să trăiesc alături de el dacă, prin forța mea, munca unui artist atât de renumit ar întineri și ea. Însă mi-a fost imposibil să mă imaginez în brațele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
profesoara mea, englezoaica, atunci când era pe punctul de a se întoarce în țară. Aveam nouăsprezece ani. „Să nu te îndrăgostești niciodată. Dragostea aduce nefericire. Dacă simți nevoia să iubești, atunci e mai bine să ți se întâmple când ești mai bătrână, când o să ai peste treizeci de ani.“ Am rămas stupefiată. Îmi era imposibil la vremea aceea să-mi imaginez viața de după treizeci de ani. Artistul rupse, brusc, tăcerea. Era puțin înciudat. — Se zvonește că vă vindeți casa. E adevărat? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe EL. Poate că și planurile mele vor înflori precum uriașele crizanteme. Oh, de s-ar face octombrie și de i-ar trece mamei febra! Cam la o săptămână după ce i-am scris unchiului, el a aranjat ca un doctor bătrân, Miyake, să vină de la Tokyo s-o consulte pe mama. Fusese cândva doctorul Curții. Doctorul Miyake a fost o cunoștință de-a tatălui meu și mama era încântată. Aveam impresia că îi făcea plăcere chiar și felul lui brutal de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
însă eram la școli diferite. (rând liberă Au trecut doisprezece ani și ar fi trebuit să depășesc odată faza Jurnalului Sarashinei. Ce naiba am făcut tot timpul ăsta? Nu m-a atras revoluția, dar n-am cunoscut nici dragostea. Capetele mai bătrâne și mai înțelepte ale lumii ne-au descris întotdeauna revoluția și dragostea ca două dintre cele mai nerentabile activități omenești. Înainte de război, chiar și în timpul războiului, eram convinși de asta. De la înfrângere însă, nu prea mai avem încredere în ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de fiori din cap până-n picioare. M-am dus pe terasă și m-am uitat prin ușa de sticlă. Pe treaptă, se afla, la soare, un șarpe. M-a cuprins amețeala. „Știu cine ești. Un pic mai mare și mai bătrână decât data trecută. Ești șerpoaica ale cărei ouă le-am ars. Ți-am simțit răzbunarea apropiindu-se. Așadar, pleacă acum.“ M-am trezit implorându-l astfel pe șarpe, pe când stăteam cu privirile pironite asupra lui. Nu dădea nici un semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
altădată, însă părul lui nu mai avea pic de strălucire și se subțiase. Fața i se buhăise și era livid, iar ochii foarte roșii. Îi lipseau câțiva dinți din față, însă gura îi mergea întruna. Îmi făcea impresia unei maimuțe bătrâne, cocoțată într-un colț de cameră. M-a observat una dintre fete și i-a făcut un semn cu ochiul domnului Uehara. Și-a întors capul spre mine și, lipsit de orice expresie, mi-a indicat cu bărbia să intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mult efort. Dacă vârsta medie a angajaților este prea înaintată, organizația va avea de întâmpinat o rezistență majoră la schimbare, pentru că personalul este literalmente obosit. Există și companii în care salariații nu sunt bătrâni cu adevărat, dar organizațiile însele sunt bătrâne. Este cazul, de pildă, al unor instituții publice, tradiționale, în care nu se întâmplă decât rar ceva deosebit și pentru care schimbarea reprezintă o adevărată tragedie. Amintim aici doar dificultățile pe care le întâmpină administrația de stat în reformarea sistemului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]