32,586 matches
-
a Creștinătății”, sentiment pe care nu l-a inventat Eminescu și pe care domnul cu ai săi l-au trăit efectiv, așa cum aveau să-l trăiască și Ștefan cel Mare și alți mulți contemporani români și străini. În afară de Mircea cel Bătrân (1386-1418), mai apar și alți domni, unii episodic și pretextual, alții de sine stătător, prin adevărate portrete. În această galerie se înscriu „Dragoș vodă cel bătrân”, Vlad Drăgulea, poreclit Țepeș (1448; 1456-1462; 1476), invocat, tot în „Scrisoarea a III-a
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
și Ștefan cel Mare și alți mulți contemporani români și străini. În afară de Mircea cel Bătrân (1386-1418), mai apar și alți domni, unii episodic și pretextual, alții de sine stătător, prin adevărate portrete. În această galerie se înscriu „Dragoș vodă cel bătrân”, Vlad Drăgulea, poreclit Țepeș (1448; 1456-1462; 1476), invocat, tot în „Scrisoarea a III-a”, ca simbol absolut al dreptății, adevărat justițiar, menit să pună ordine în societatea românească de oricând, dar mai ales din epoca poetului („Cum nu vii tu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
aur, iar pe umerii suveranului stă o hlamidă cu flori de aur cusute, boierii „șed în blane de samur”, au pieptare cu mâneci de oțel, sunt încălțați cu cizme roșii „împintenate”, au platoșe și cămăși de zale („Dragoș vodă cel bătrân”).[36] Toate acestea exprimă gloria medievală, „epoca de aur” care nu mai este: „Săracă Țară-de-Sus,/ Toată faima ți s-a dus./ Acu cinci sute de ai/ Numai codru îmi erai.../ Împrejur nășteau pustii,/ Se surpau împărății, Neamurile-mbătrâneau, Crăiile se
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
stăpâni ai pământului țării, au creat statul; instituția supremă a acestuia, domnia, a fost ea însăși asumată de „voievozi-domni” care nu aveau curte propriu-zisă și erau „încunjurați neapărat, în cele dintâi decenii, numai de sfetnici în port românesc, asemănători cu bătrânii chemați la judecățile țerănești”»[41]. După opinia lui Iorga de la începutul secolului al XX-lea și nu numai de atunci, primii conducători ai Țării Românești și Moldovei au fost „domni țărani” sau „domni ai țăranilor”, purtându-se și înveșmântându-se
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
știi că suntem sănătoși...” etc. De aceea, domnii lui Eminescu sunt maiestuoși și simpli în același timp, poartă zale și platoșe, dar cântă din frunză și scriu „cărți” (epistole) în vers popular doamnelor și domnițelor lor. Fiul lui Mircea cel Bătrân folosește pluralul maiestății, dar se simte frate cu codrul, Ștefan cel Mare, flăcăiandru fiind, cânta din frunză, din fluier și din voce, dar, la propunerea codrului, urma să fie ales împărat al naturii și al oamenilor. Nu este vorba aici
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
CUI TE-A SCRIS”. A mulțumit cu multă emoție . Cu placheta “CARTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ, CINSTE CUI TE- A SCRIS” a fost recompensat și preotul CONSTANTIN MĂNESCU- președintele Ligii Scriitorilor - filiala Rm.Vâlcea. În seară, târziu, prin glasul greierilor acompaniat de Bătrânul Alutus, rând pe rând, oaspeții si-au luat rămas bun de la organizatori și au promis că vor participa mai departe la astfel de sărbători românești . Mulți dintre ei au petrecut trei zile minunate la Rm.Vâlcea, asigurate de Ligya Diaconescu
LANSAREA ANTOLOGIEI ” LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – STARPRESS 2015 la RM.VÂLCEA / OSPĂŢ AL CUVÂNTULUI de ZIUA LIMBII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92619_a_93911]
-
înconjurat de desuetitudine, de orgolii supradimensionate, de răfuieli cu adversarii, proslăvindu-i pe oamenii puterii de atunci”: „Un om așteaptă răsăritul” (1946), „Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej” (1951), „Mărul de lângă drum” (1954), „Partidul m-a învățat” (1954), „Azimă” (1956), „Inima bătrânului Vezuv” (1957), „Cu un ceas mai devreme” (1959), precum și romanele „Pe muchie de cuțit” (1959), „Dispariția unui om de rând” (1963), „Explozie înăbușită” (1971). Despre cărțile lui, la timpul acela, au scris George Călinescu, I. Negoițescu, Gheorghe Grigurcu, Șerban Cioculescu
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
mari sacrificii. A participat la numeroase programe de voluntariat și a avut-o mereu alături. VOLUNTAR - IUBESC ROMÂNIA. Un grup de 24 de studenți români care trăiesc în Spania au zugrăvit și curățat în vacanța de vară un azil de bătrâni și o locuință a unei persoane cu dizabilități. Voluntariatul, afirmă el, este o experiență nouă... te simți bine, dacă faci bine. După părerea dânsului există trei grupe de copii. - copii care sunt în străinătate și care au uitat România... nu
București: Simpozionul HAI ACASĂ – Proiectul DOR DE PĂRINȚI [Corola-blog/BlogPost/92610_a_93902]
-
noastră pe harta financiară și economică a lumii? România are nevoie de un sistem financiar care să-i aparțină, de o politică monetară care să răspundă nevoilor specifice și de o politică fiscală dictată de realitățile noastre. În țara noastră bătrânii sunt umiliți, copiii nu au viitor, pământul este vândut străinilor, iar credința strămoșească este călcată în picioare - iată realitatea! Dezastrul este băgat sub preș. Se dau cifre, care de care mai umflate. Una sunt cifrele, alta economia reală. De pildă
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
joi, 9 mai, zi care marchează atât sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cât și declarația istorică a ministrului francez de externe, Robert Schuman, unul din fondatorii Uniunii Europene. Ziua Europei, deși un simbol al unității în rândul locuitorilor „bătrânului continent”, este umbrită de un euroscepticism în creștere și de urmările politicilor de austeritate aplicate ca soluție la criza. În cadrul unui discurs ținut la Paris, pe 9 mai 1950, Schuman a propus unirea industriilor de oțel și cărbuni a Franței
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92647_a_93939]
-
călăuză pe calea noastră, a tuturor, spre mântuire. Cuvântul său, rostit ca preot, ca duhovnic, ca tată (fiii săi duhovnicești sunt cu miile, părintele Botiș reușind cu mare ușurință să acceadă în străfundurile inimilor credincioșilor de toate vârstele, tineri, adulți, bătrâni, chiar și copii), ca scriitor, ca poet, mai cu seamă, este extrem de grăitor. Deși simplu, a la o privire superficială, cuvântul devine depozitar al multiplelor și complexelor semnificații. Pentru cine intuiește profunzimi dincolo de o simplă înșiruire de litere, de cuvinte
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
ținut cont de aspectul practic al bunătății, vreun act filantropic, renunțând la ceea ce este al nostru - bani, bunuri, timp - și dăruind celor care au nevoie? ,, Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul”, spune un proverb. Să ne gândim la bătrânii care au nevoie să simtă bunătatea celor din jurul lor! Numai bunătatea îi mai ține în viață pe bătrâni și pe cei bolnavi. Oamenii răi nu trăiesc decât pentru ei și nu vor să bucure pe nimeni. A bucura pe cineva
Reflecţii : Bunătatea vs. rãutate [Corola-blog/BlogPost/92687_a_93979]
-
timp - și dăruind celor care au nevoie? ,, Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul”, spune un proverb. Să ne gândim la bătrânii care au nevoie să simtă bunătatea celor din jurul lor! Numai bunătatea îi mai ține în viață pe bătrâni și pe cei bolnavi. Oamenii răi nu trăiesc decât pentru ei și nu vor să bucure pe nimeni. A bucura pe cineva le este o noțiune complet străină și de neînțeles. Iar sursa acestei răutăți este spiritul răului pătruns în
Reflecţii : Bunătatea vs. rãutate [Corola-blog/BlogPost/92687_a_93979]
-
plasată tot în universul „emigranți români în Italia” în care Olimpia are rolul feminin principal. O mai puteți vedea în Killing Time (2012), al lui Florin Piersic Jr., alături de Florin Piersic Jr. și Florin Zamfirescu. Roberto Herlitzka îl interpretează pe bătrânul italian Antonio. Herlitzka este unul dintre cei mai cunoscuți actori de teatru italieni ai momentului. Are 75 de ani, este concitadin cu frații De Serio din Torino și de-a lungul carierei a jucat în peste 50 de filme de
7 opere de milostenie, o poveste italiană cu români [Corola-blog/BlogPost/98292_a_99584]
-
Opinii Moș Crăciun nu mai e ce a fost, dar mie mi-e dor de zilele în care ăl bătrân era un moșulică cu gusturi vestimentare care putea să zboare tras de reni și asculta Frank Sinatra. Hipster Santa! Îi susținem pe cei care cred și ne pare rău de cei care nu o mai fac. Spiritul sărbătorilor este unul
Despre spiritul Crăciunului şi subiecte sezoniere [Corola-blog/BlogPost/98399_a_99691]
-
pasăre. Se crede că în noaptea Anului Nou, animalele capătă grai de la Dumnezeu și vorbesc între ele. Ființa umană care le poate auzi însă își va găsi sfârșitul în anul respectiv. Tot în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, bătrânii spun că aprinderea unei lumânări sau a unei candele sub icoană până se luminează de ziuă are rostul de a-l îndupleca pe Dumnezeu pentru a-ți da un an ușor și luminos. ### Sărbători de iarnă alături de cei dragi Orișicum
Decembrie cu sărbătorile-i de iarnă [Corola-blog/BlogPost/98370_a_99662]
-
de la Locarno. ### Sinopsis Pe Annie, Jean, Claude, Albert și Jeanne îi leagă o prietenie veche, de mai bine de 40 de ani. Acum, cînd memoria începe să dea rateuri, cînd tensiunea o mai ia la galop și spectrul casei de bătrîni apare la orizont, cei cinci pensionari iau o decizie pe cît de curajoasă, pe atît de neașteptată: aceea de a trăi împreună acasă, în loc de a se interna pe rînd la un azil. La început ideea pare nebunească, riscînd să-i
Et si on vivait tous ensemble [Corola-blog/BlogPost/98381_a_99673]
-
curînd dorința de a mai turna încă un film franțuzesc.” ### Geraldine Chaplin și celebrele ei riduri “E foarte mult timp de cînd sînt atașată de proiectul acestui film. Eu urăsc tot ce înseamnă bătrînețea. Nimic din ideea de a fi bătrîn nu mă atrage. Se obișnuiește să se spună că devenim mai înțelepți pe măsură ce înaintăm în vîrstă... Nimic mai fals! Deși, trebuie să recunosc că, grație incredibilei cantități de riduri pe care le posed, am parte de o grămadă de roluri
Et si on vivait tous ensemble [Corola-blog/BlogPost/98381_a_99673]
-
multe suferințe fizice, Calvarul își aduce protagonistul, un cântăreț de mâna a doua, în Belgia rurală. Mai exact într-o zonă săracă și sălbatică unde, rămas cu mașina în pană, protagonistul interpretat de Laurent Lucas devine victimă a demenței unui bătrân văduv dar și a întregii comunități rurale, deloc binevoitoare. Violent și nihilist, Calvarul amestecă printre torturi și umlințe un studiu despre gen și un portret memorabil al psihozelor de grup. Filmul a fost premiat la Amsterdam Fantastic Film Festival și
FABRICE DU WELZ ÎN PROGRAMUL DRACULA FILM [Corola-blog/BlogPost/98533_a_99825]
-
Cluj, Monitorul de Cluj, Ziua de Cluj, Transilvania Reporter, Filmtett, Transindex, Stiridecluj.ro, Cluj.com, Clujulcultural.ro SUPERNOVĂ 1. Artificii în plină zi/ Black Coal, Thin Ice, r. Diao Yinan (Chină) 2. Avocatul/ The Attorney, r. Yang Woo-seok (Coreea de Sud) 3. Bătrânul de 100 de ani care a șters-o pe fereastră/ The 100-Year Old Mân Who Climbed Ouț the Window and Disappeared, r. Felix Herngren (Suedia) 4. Ciudată mai e dragostea/ Love is Strânge, r. Îra Sachs (SUA) 5. Colivia de
„Best of” la TIFF 2014. Povești multi-premiate în Supernova și What’s Up, Doc? [Corola-blog/BlogPost/98700_a_99992]
-
din urmă Pe drumul vieții sângerând în toamnă. Stau lângă-un zid. O iederă-l sugrumă. La poale, mișună furnici flămânde, Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă Și aș pleca departe, dar n-am unde... În zidul cel bătrân o inimă se surpă, În turn răsare luna cu oasele subțiri, Sângele în valuri spre ceruri parcă urcă, Cu toamnă, cu ruine, cu doruri de iubiri... Citește mai mult Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă,În ochi, o
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
mă prind din urmăPe drumul vieții sângerând în toamnă.Stau lângă-un zid. O iederă-l sugrumă.La poale, mișună furnici flămânde,Miroase-a vânt, a soare ars, a brumăși aș pleca departe, dar n-am unde...În zidul cel bătrân o inimă se surpă,În turn răsare luna cu oasele subțiri,Sângele în valuri spre ceruri parcă urcă,Cu toamnă, cu ruine, cu doruri de iubiri...... XXI. ÎN AURIUL ASFINȚIT, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2038 din 30
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
elegantă și cocheta, așteaptă-n zorii zilei, soarele cel cald,dat copilei. Trandafirul din Șaron, o floare rară,albăstruie, care-mi preface dimineață, într-o culoare curcubie. *** Câmpii deschise O poiana de flori rare, dezvelite sub raze solare, descrețesc frunțile bătrânilor înțelepți, ce-și caută tinerrețea pierdută, undeva în prezentul floral... Amintirile,euforismul, surâsul mai dulce decât dulcineea, se reîntorc spre poieni, dezvelind istorii; scriind-o pe a lor, regâsindu-se-n multiculorile flori. Ileana Vičič Stâncă. Referință Bibliografica: Trandafirul din Șaron / Ileana
TRANDAFIRUL DIN ȘARON de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381681_a_383010]
-
Românul a fost scos de sărăcie să-și lase glia, neamul, casa, tot, ca să plece în lume să se arânească (cum se spune pe la noi, prin Teleorman). Au plecat să construiască altora case, să crească altora copiii, să îngrijească altora bătrânii. În primul val au plecat, în majoritate, cei vizionari (mai puțini) și cei fără posibilitate de angajare în țară. Tot românul auzise că se fac bani în străinătate și voia să-și plătească ratele la bancă, să strângă bani pentru
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
mie. Și astăzi am urmele și sunt dureroase când merg cu încălțăminte mai puțin comodă. Rezultatul a fost că, după două săptămâni în Madrid, pe la sfîrșitul lui octombrie, mă trezesc cu un telefon de la cineva, să am grijă de un bătrân de 92 de ani, căruia îi murise soția în urmă cu șase luni. Am negociat să îmi plătească 750 euro pe lună în mână, să-mi facă contract, dar aveam liber doar 12 ore pe săptămână și au fost de
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]