1,486 matches
-
Bacon, a pus accentul pe nevoia de a lansa un atac concentrat asupra naturii. Prin intermediul metodei științifice el a afirmat că avem „puterea să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon, era să „stabilească și să extindă dominația rasei umane asupra universului”14. În timp ce Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel care a pus bazele conceptuale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Prin intermediul metodei științifice el a afirmat că avem „puterea să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon, era să „stabilească și să extindă dominația rasei umane asupra universului”14. În timp ce Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel care a pus bazele conceptuale pentru transformarea naturii În resurse. El a găsit ceea ce considera a fi o piatră din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fusese o sursă de consternare În trecut, a deveni brusc o cauză majoră de interes public. Reformatorii le aminteau oamenilor că a fi Îmbrăcat era elementul care Îl diferențiază pe om de animal. Părul lung a fost de asemenea condamnat. Bacon nota că „animalele sunt mai hirsute decât omul... și omul sălbatic mai păros decât cel civilizat”5. A lucra noaptea era de asemenea suspect. Juristul englez sir Edward Coke a remarcat că „noaptea este timpul În care omul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1969, p. 154. 10. Hansen, Marcus Lee, The Atlantic Migration, Harvard University Press, Cambridge, 1940, pp. 178 și urm. 11. Randall, John Herman, The Making of the Modern Mind, Houghton Mifflin, Cambridge, 1940, p. 223. 12. Ibidem, p. 224. 13. Bacon, Francis, „Novum Organum”, The Works of Francis Bacon, vol. 4, W. Pickering, Londra, 1850, p. 246. 14. Ibidem, p. 114. 15. Randall, John Herman, The Making of the Modern Mind, p. 241, citat de Descartes. 16. Ibidem, pp. 241-242. 17
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Atlantic Migration, Harvard University Press, Cambridge, 1940, pp. 178 și urm. 11. Randall, John Herman, The Making of the Modern Mind, Houghton Mifflin, Cambridge, 1940, p. 223. 12. Ibidem, p. 224. 13. Bacon, Francis, „Novum Organum”, The Works of Francis Bacon, vol. 4, W. Pickering, Londra, 1850, p. 246. 14. Ibidem, p. 114. 15. Randall, John Herman, The Making of the Modern Mind, p. 241, citat de Descartes. 16. Ibidem, pp. 241-242. 17. Locke, John, „Second Treatise”, În Locke, Two Treatises
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Social History of Private Life, Random House, New York, 1962. Axford, Barrie, Berghahn, Daniela, Hewlett, Nick (coord.), Unity and Diversity in the New Europe, Peter Lang, Oxford, 2000. Babe, Robert E., Communication and the Transformation of Economics, Westview Press, Boulder, 1995. Bacon, Francis, Novum Organum, 1620; The Works of Francis Bacon, vol. 4, W. Pickering, Londra, 1850. Barley, M.W., The House and Home: A Review of 900 Years of House Planning and Furnishing in Britain, New York Graphic Society, Greenwich, 1971. Beaglehole
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Axford, Barrie, Berghahn, Daniela, Hewlett, Nick (coord.), Unity and Diversity in the New Europe, Peter Lang, Oxford, 2000. Babe, Robert E., Communication and the Transformation of Economics, Westview Press, Boulder, 1995. Bacon, Francis, Novum Organum, 1620; The Works of Francis Bacon, vol. 4, W. Pickering, Londra, 1850. Barley, M.W., The House and Home: A Review of 900 Years of House Planning and Furnishing in Britain, New York Graphic Society, Greenwich, 1971. Beaglehole, Ernest, Property: A Study in Social Psychology, Macmillan, New York
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-o formă simplificată, adeseori primitivă, fiind tradus În voluntarisme puerile, generând exuberanță și entuziasm celor mai ignoranți dintre sociologi. Or, toată lumea știe că raționalismul voluntarist sfârșește Întotdeauna prin a substitui realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu conform căruia „intelectualul are nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, 4, 481-489. Gergen, K.J. (1985). The social constructionism movement in modern psychology, în American Psychologist, 40 (3), 266-275. Gordon, J.R. (1991). A diagnostic approach to organizational behavior. Boston: Allyn and Bacon. Iluț, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iași: Editura Polirom. Mărginean, I. (1982). Măsurarea în sociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Mărginean, I. (2000). Proiectarea cercetării sociologice. Iași: Editura Polirom. Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică. Iași: Editura Lumen
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Identities in a Global Community, Sage Publication, 2004; Jigău, M. (coord.), Perspective asupra dimensiunii de gen în educație, ISE, UNICEF, Editura MarLink, București, 2004. Kabagarama, Daisy, Breaking the Ice. A Guide to Understanding People from Other Cultures, Boston, Allyn and Bacon, Daisy Kabagarama, 1993; Kanter Rosabeth Moss Despre frontierele managementului, Editura Meteor Press București, 2006; Kiesling, Scott F., ed., Intercultural discourse and communication: the essential readings, Oxford, 2005; Kuhn., T. S., Structura revoluției științifice, Ed. Humanitas, București, 1999; Ladmiral, J. R.
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
53. 36 Larry, Samovar, Richard, Porter, Understanding Intercultural Communication, în Intercultural Communication. A Reader, Thomson Wadsworth, 2003, p. 71. 37 Ibidem, p. 73. 38 Daisy, Kabagarama Breaking the Ice. A Guide to Understanding People from Other Cultures, Boston, Allyn and Bacon, Daisy Kabagarama, 1993, p. 12. 39 L. E., Sarbaugh, Intercultural Communication, New Jersey, Hayden Book, 1979, Severi, Carlo, Structure et forme originaire, pp. 117-149, în Les idees de l'anthropologie, éditions Armand Colin, Paris, 1988. 40 Daisy, Kabagarama, Breaking the
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Jersey, Hayden Book, 1979, Severi, Carlo, Structure et forme originaire, pp. 117-149, în Les idees de l'anthropologie, éditions Armand Colin, Paris, 1988. 40 Daisy, Kabagarama, Breaking the Ice. A Guide to Understanding People from Other Cultures, Boston, Allyn and Bacon, 1993, p. 124. L. E., Sarbaugh, Intercultural Communication, New Jersey, Hayden Book, 1979, Severi, Carlo, Structure et forme originaire, pp. 117-149, în Les idees de l'anthropologie, éditions Armand Colin, Paris, 1988. 42 Larry Samovar, Richard, Porter, Understanding Intercultural Communication
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
politice, redactată adesea probabil chiar de D. Bolintineanu sau de Al. Zanne, diverse informații și note referitoare la știință și tehnică, foarte multe cugetări și maxime. O serie de articole se ocupă de Cântecele populare, de definiția poeziei după Aristotel, Bacon și Fénelon, de starea literaturii și a instrucțiunii la români. Al. Zanne este autorul, între altele, al unei compilații privind teatrul englez premergător lui Shakespeare, iar D. Bolintineanu, al unei serii de Studii literare. Versificarea română. V. Alecsandri publică poeziile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
aprobarea acesteia (assertivenes) una pozitivă. Aceste corelații sunt mult mai puternice în cazul gemenilor monozigoți. Rezultatele studiului ne fac să credem că factorii genetici intervin în dezvoltarea și manifestarea comportamentului agresiv. Același tip de rezultat a fost obținut de McGue, Bacon și Lykken (1993) prin folosirea chestionarelor multidimensionale. Unele cercetări susțin că efectul transmiterii predispozițiilor agresive este mai important la indivizii de sex masculin, diminuând odată cu vârsta. Totuși Carmelli și colegii săi (Carmelli, Rosenman și Swan, 1988 citat de Carmelli, Swan
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și LAMB T.A., Testosterone, status, and mood in human males. Hormones and Behavior, 14, 1980, pp. 236-246. MCCAUL K.D., GLADUE B.A. și JOPPA M., Winning, losing, mood, and testosterone. Hormones and Behavior, 26, 1992, pp. 486-504. MCGUE M., BACON S., LYKKEN D.T., Personality stability and change in early adulthood: A behavioral genetic analysis. Developmental Psychology, 29, 1993, pp. 96-109. MEYER T.P., Effects of viewing justified and unjustified real film violence on aggressive behavior. Journal of Personality and Social Psychology
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
relațiilor sociale. Atunci când A. Comte se pronunța pentru o analiză a relațiilor din cadrul societății în reperarea așa-numitelor legi de manifestare sau constante, el nu a făcut decât să urmeze deviza Knowledge is Power a unor iluștri gânditori precum Fr. Bacon, Descartes. Aceeași idee, dintr-o cu totul altă perspectivă existențială și de gândire, este urmărită de Foucault. Dacă gândirea lui A. Comte este dincolo de vreo ideologie politică, în ciuda faptului că unii au văzut în el un soi de "radical socialist
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi apărut un singur număr, în decembrie același an. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă la „Telegraful” lui I. C. Fundescu, cotidian liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească, concretizată în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare, afirmându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
a ei cu economia. Crede că Jess pur și simplu trece printr-o „fază“, ca Suze, atunci cînd a fost vegetariană vreme de vreo trei săptămîni, pînă cînd a clacat nervos și a băgat În gură aproape tot sandvișul cu bacon. Nu prea cred, spune Suze, care a stat În casa lui Jess și știe cum e. Înșfacă numărul Funky Baba din mîna mamei și-l Împinge sub balansoarul lui Wilfrid, exact În clipa În care tata și Jess apar În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
odihnă. Apariția imprimeriei pe litere mobile, spre jumătatea sec. XV, a înlesnit difuzarea ideilor și a învățământului medical. Scolastica oricât de criticată ar fi, a făcut loc dezbaterii de idei pe informații bine memorate și în orizont enciclopedic. Thomas Roger Bacon, liberal în orientare, experimentalist în cunoaștere, fizician, matematician și chimist „doctor admirabil“, ceea ce înseamnă cunoscător în toate, este produsul scolasticii, deși s-a despărțit de ea. Preocupat de medicină, Bacon afirmă că centrul sistemului nervos este în creier. Spiritul Renașterii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe informații bine memorate și în orizont enciclopedic. Thomas Roger Bacon, liberal în orientare, experimentalist în cunoaștere, fizician, matematician și chimist „doctor admirabil“, ceea ce înseamnă cunoscător în toate, este produsul scolasticii, deși s-a despărțit de ea. Preocupat de medicină, Bacon afirmă că centrul sistemului nervos este în creier. Spiritul Renașterii, mai laic și mai raționalist a avut un impuls și în Sf. Toma d’Aquino unitorul inimii cu rațiunea în cunoașterea lumii sensibile și transcedentale. Dar scolastica, printre alții l-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
traducător al lui Hippocrat și autor al Economia Hippocratis în care unifică medicina cu filosofia; François Rabelais medic, romancier, pedagog ș.a. Dar și nemedici, oameni de știință și filosofi s-au interesat realmente de medicină. L-am citat pe Roger Bacon, dar și pe Copernic, Montaigne ș.a. Nu se poate să nu arătăm și contribuția pictorilor Renașterii la faima medicinei: Albert Dürer scrie o carte de anatomie cu planșe studiu pentru artiști, Michelangelo într-o încăpere mai tainică, în Florența, a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Prima condiție însă, care-l atestă este starea de sănătate a continentului. și aceasta este precară, amenințată chiar. FILOSOFIA DESCHIDE ORIZONTURI NOI În căutare de noi optici orientative și de noi metodologii, medicina este atentă și aproape de eforturile filosofilor. Francis Bacon (1561 - 1626) oferă Noul Instrument (Novum Organum, 1620) de regândire a concepțiilor anterioare și de aprofundare a cunoașterii directe: metoda inductivă înseamnă observare, analiză, comparare, experimentări, concluzionare, definire, regulă, lege care guvernează fenomenul sau seria de fenomene. Prieten cu medicii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și fizician Blaise Pascal (1623 - 1662), în prezența metodei inductive, deschide noi orizonturi medicinei. O metodă nouă, eficientă, înseamnă mai multe cunoștințe și mai exacte, de unde și nevoia de sistematizare a acestui secol. Un continuator de seamă a lui F. Bacon este filosoful pedagog John Locke (1632 - 1704), pentru care toate cunoștințele provin din simțuri și din experiența dublată de reflexie, căci nici o informație nu ajunge în intelect dacă mai întâi nu a fost în simțuri (Eseu asupra intelectului, 1690). Contemporanul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
raționaliști și experimentaliști ai Renașterii și ai sec. al XVII-lea elogiază alchimia, precum Newton sau eruditul medic anatomist David Ryckaert (1612 - 1661) obsedat de miracolul organismului uman și de ideea prelungirii vieții, la care gândește și contemporanul său Francis Bacon. Numai necunoașterea istoriei alchimiei stârnește mirare. De idealurile ei nici Leonardo da Vinci nu era străin. Lumea, în genere, o taxează prin judecăți reducționiste, nihiliste, din necunoaștere. Considerăm absolut necesar să-i acordăm un paragraf, nu cu titlu de paranteză
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și de asemenea cu medicina. Paracelsus, vizionarul, a gândit și întrevăzut sănătatea lumii prin dezvoltarea laboratoarelor chimico-medicale, el însuși îmbogățind farmacopeea cu unele extracte, tincturi etc. Tot în sens medical corectiv și cu interpretare alchimică, au gândit și contemporanii Roger Bacon, Sf. Albertus cel Mare (Bollstaedt), toți ecleziastici, filosofi pasionați de știință; primul „doctor admirabil“, al doilea „doctor universal“, al treilea „ca primii doi“. În Renaștere, Agricola (1494 - 1555) naturalistul a folosit alchimia în agricultură. Contemporanul său Bernard Palissy a folosit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]