1,999 matches
-
vorbă! avocatul nostru era de seamă, dar și Mușat nu s-a lăsat, că dreptatea una este, sfântă, ca și adevărul ― unul. Ba e tunsă, ba e rasă, dintr-una-ntr-alta veni și întrebarea că ce-o fi aceea, Centrul? Noi, ca badea din poveste, răspunserăm într-o doară că Centrul este o nimica toată, un grupușor, un grupuleț, mic la stat mare la sfat, mai mare daraua decât ocaua, o nucă de jucărie cu coajă umflată și lustruită dar fără miez, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
veni să-l văd, cu toate că am vrut să-l arunc într-o prăpastie. M-am răzgândit. Și încă un lucru, vreau să-l spun întîi pentru mama, deși n-ar fi fost nevoie, ea îmi cunoaște viața, apoi pentru Vasile badei, cum se zice pe le noi, și pentru cine mai e amator: fata aia cu care am trăit eu la optsprezece ani nu era stricată, s-a căsătorit la București cu un maior, pe urmă s-au despărțit și s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
putea să scriu ceva mai bun decât Andreea asta (www.prosport.ro), în altele operează o calificare, deci este puternic marcat stilistic: nimic bun în România asta pe care toți o desconsiderați deși v-ați născut aici (www.flu.ro) Badea ăsta e prea tare... Păcat că încă nu lasă frica la o parte... (forum.softpedia.com). Adjectivele demonstrative cu forme simple apar deseori și în structuri de tipul Nominal 1 + (adjectiv demonstrativ) + prepoziția de + Nominal 27. Construcțiile nominale de acest
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
de cadre didactice pun bazele grupului coral „Voces”, la început cvartet, apoi cor de voci egale și în final cor mixt cameral. Diversitatea repertoriului, de la colinde românești și străine, prelucrări populare românești („Mociriță cu trifoi” N. Balan, „Dor mi-i bade”Ioan Danielescu) la piese din folclorul altor popoare „La Veneranda” - Italia, „Don’t by the river side” - America, „Yo vendo dos ojos negros” - Chile, face ca formația să ajungă la un număr de 30 de membri. Concertele susținute anual în
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
sătean îl întrebă pe altul într-o zi: Cum faci dumneata, bădiță Ioane, de isprăvești toate treburile atât de repede și bine, cu toate că în zi de duminică toți ai casei nu lucrati, ci sunteti cu toții la biserică? Foarte simplu, răspunse badea Ion, fiindcă în vremea când ne odihnim noi și mergem la biserică, lucrează Bunul Dumnezeu pentru noi. Cum vine asta, bădiță Ioane?! Foarte bine. Dumnezeu lucrează că ne dă soare sau ploaie, vreme bună pentru arat, semănat, cules roadele, ne
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Întreabă câți ani are. Acesta răspunde: - Până la vârsta dumitale Îmi mai lipsesc exact atâția ani cât aș avea peste vârsta dumitale, dacă acum aș avea de 9 ori pe cât am! - Câți ani avea cel Întrebat? 14. TURMA - Câte oi ai bade, În turmă? - Ia ghicește! Dacă le număr câte două sau câte trei sau câte patru, sau câte cinci, sau câte șase, totdeauna Îmi mai rămâne câte o oaie răzleață; Dacă le număr câte șapte Însă, nu mai rămâne nici una. Așadar
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
căderea consoanei(lor) finale; pornim de la forma Kogaionus (Kogaionon are evident termiația grecească on); consoana finală s dispare = Kogaionu - consoana g în vorbire; în unele graiuri locale se confundă cu d (vezi în Banat și azi se spune bage, în loc de bade) = Kodaionu - în limba greacă diftongul ai se citește e (a nu se uita că e transcrierea greacă a cuvântului) = Kodeonu, (Kodeanu) -sunetele k și g , foarte apropiate ca sonoritate se confundă cu ușurință și rezultă un fapt greu de acceptat
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
românesc“, Cernăuți, 12 iunie 1993. footnote> . Dispariția întrevăzută s-ar putea produce prin deznaționalizare, căci, spune poetul, „Românii s-au înstrăinat/ De vatră și credință/ Și moare satul strîmtorat/ Adus la umilință./ Se schimbă chipul de țăran/ În ochii tuturora,/ Badea Ion e azi Ivan,/ Iar Gheorghe-i badea Jora./ Se schimbă șeful birocrat/ Dar tîrgul nu se schimbă,/ Cu numele-i rebotezat,/ El piere pe-a sa limbă“. Iar afirmațiile nu sînt deloc licențe poetice. „Astăzi au rămas foarte puțini
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
s-ar putea produce prin deznaționalizare, căci, spune poetul, „Românii s-au înstrăinat/ De vatră și credință/ Și moare satul strîmtorat/ Adus la umilință./ Se schimbă chipul de țăran/ În ochii tuturora,/ Badea Ion e azi Ivan,/ Iar Gheorghe-i badea Jora./ Se schimbă șeful birocrat/ Dar tîrgul nu se schimbă,/ Cu numele-i rebotezat,/ El piere pe-a sa limbă“. Iar afirmațiile nu sînt deloc licențe poetice. „Astăzi au rămas foarte puțini din românii noștri care să fie înscriși în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
singur existența, TC găsește în lectură un sprijin, un prieten și o modalitate de evadare dintr-o realitate meschină (cea a României în curs de construire a "societății socialiste multilateral dezvoltate"). Profesor suplinitor la Orgoești, el devine un fel de badea Cârțan al zonei, o bibliotecă sătească ambulantă, transportând căruțe cu cărți mai mult pentru lectura proprie, decât în speranța că-i va putea determina și pe alții să citească. În acea perioadă (tocmai se încheiase colectivizarea), satul vasluian încerca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comuna din 24 noiembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. Anexa 1 COMPONENTA Comisiei parlamentare de ancheta privind evaluarea situației Societății Române de Televiziune 1. Badea Alexandru Ion, deputat P.N.T.C.D. 2. Turianu Corneliu, senator P.N.T.C.D. 3. Paslaru Dumitru, deputat P.D.S.R. 4. Solcanu Ion, senator P.D.S.R. 5. Sassu Alexandru, deputat P.D. 6. Vasiliu Eugen, senator P.N.L. 7. Kakasi Alexandru, deputat U.D.M.R. 8. Preda Florea, senator P.R.M.
HOTĂRÂRE nr. 13 din 24 noiembrie 1997 pentru constituirea unei comisii parlamentare de ancheta privind evaluarea situaţiei Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117014_a_118343]
-
Miercurea-Ciuc, Str. Frăției nr. 8/10, județul Harghita. 35. Lukacs Eniko Juliana Maria, născută la 5 mai 1957 în localitatea Teaca, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Farkas Francisc și Gyongyi, cu domiciliul actual în Suedia, 11227 Stockholm, Kungsg. 71. 36. Badea Octavian Marian, născut la 23 iunie 1967 în București, România, fiul lui Badea Florea și Dincă Emilia, cu domiciliul actual în Suedia, 18352 Taby, Vedettv. 18, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Covasna nr. 14, bl. E16, ap. 7
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
i-am dat afară. S.B.: Ba chiar pe locuri fruntașe. D.T.: Predicțiile domnului Gafițeanu se confirmau step by step. S.B.: Vorba aceea: au revenit ce au fost și mai mult decât atât! D.T. Stanciu a devenit șef pe complex, iar Badea pe cantina "Tudor Vladimirescu". Oricum se pricepeau. Cu amândoi am rămas însă în relații amicale. S.B.: Dar Stanciu a luat consecutiv primul loc pe țară la întrecerea dintre complexele studențești. D.T.: Ei, dar nu era prima dată când complexul câștiga
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
obții. E înțelept și sumbru. Nesigur de capacitățile tale intelectuale, îți vorbește în pilde transparente, în cuvinte simple și amare. 6. Vorbitorul „popular“. Se coboară la nivelul „publi cului larg“. Cultivă cordialitatea brută, cimilitura, buna-dispoziție „din topor“. La nevoie, zice „bade“, „mătușică“ sau „măi omule“. Se străduiește să miroasă a opincă, se exprimă bolovănos, suduiește îmbuibarea guvernamentală. (Echivalent în planul retoricii feminine e stilul „fată bună“: lași să se vadă, îndărătul fiecărei fraze, „mama“, „soția“, „gospodina“, femeia de suflet și de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
adaptează mediului, ci pretinde că-l poate modela - la fel de deșert -, după dorință. Una egoistă, Întru propria-i hegemonie, lucru necunoscut celorlalte viețuitoare. Pentru a ajunge la mândra, călare pe murg - Încă ceva ce ar merita o chelfăneală, fie ea radiofonică -, badea a tăiat copacul care-i Încurca drumul. Lupul n’a făcut-o, ci doar l’a ocolit și a ținut minte că acela există. Poate că vreodată se va ascunde, Îndărătul lui, de pușca vânătorului. Mă Întreb Îndărătul cărui arbore
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care-i Încurca drumul. Lupul n’a făcut-o, ci doar l’a ocolit și a ținut minte că acela există. Poate că vreodată se va ascunde, Îndărătul lui, de pușca vânătorului. Mă Întreb Îndărătul cărui arbore se va ascunde badea. Vânătorul fiind tot el, prin tot ce-a făcut... „Meridian“, 21 august 2002, ora 12,20 7. Irigație Împrăștiindu-se prin lume, mai mult, acoperind-o cu o povară tot mai grea și generală, omul avea nevoie de asigurarea logisticii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i ca să iubească Șî cu unu șî cu altu’. Poate să știe tot satu’ Da’ să n-o prinză bărbatu’ ! Foaie verde de pe coastă Nici aceea nu-i nevastă Care n-are țol pe pat Și-un drăguț lângă bărbat ! * Bade, mîndrulița ta Care-o iubești acuma E dreaptă ca secera. Da’ când meie pe cărare, Meie strâmbă de schinare. Și când îți face cu mâna Gândești că-i buna, bătrâna, Când îi tină, lunecă, Când îi praf se nchiedică. Dacă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în paie și pe fân, Ș-acu’ iată mă bătrân. Nu-s bătrân de bătrânețe, Ci bătrân de fuste crețe ! Badiu-nieu câtu-i de-nalt, Șade-n picioare sub pat. Și cosește și-mblătește Și de pat nu se lovește ! * Iartă-mă bade de glume, Că n-am făcut alte n lume. Că nu-i nimeni să trăiască, Ce-i frumos să nu iubească, Și să nu păcătuiască ! C-a iubi, cine nu poate, N-are sâmțurile toate. A iubi, cine nu știe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
liniștea sufletului meu... Cârțișoara Mi-e dor de sătucul de sub munte, Mi-e dor de ulițele sale-nguste, De iarba de pe malul șanțului, De ploile repezi de vară. Mi-e dor de mirosul de fum primăvara. Mi-e dor de badea Ion, cu coasa pe umăr, De luna dintre sate mi-e dor, De seri cu lună nebună mi-e dor... Seara de vară-n Cârțișoara Seara, vara-n Cârțișoara O-ntâlnești pe Marioara Cu vreo treabă la fântână Ori cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pus la punct, Ion o tras de bucurie vreo două șnapțuri de răchie cu electricianul instalator ce tocmai gătase lucrarea. Cu această ocazie meseriașul găsi cu cale să-l instruiască pe Ion în probleme de electrosecuritate : -«Iar la instalație, dragă bade Ioane să nu umbli niciodată, pentru că nu știi de nu-i sub tensiune și una, două, curentul te trăznește și una două dă cu dumneata de pământ !» - « D’apoi cum vine asta ?, să dea cu mine de pământ ? Și încă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
face frica. Dar de-odată se oprește: -«Nu mai pot. Să stau nițel» Gândi apăsând cu mâna inima ce-i da afară. -«Că de cât să fac infarct, fac mai bine un vițel!» CAPITOLUL VI Valori naționale ale Cârțișoarei 1. Badea Cârțan Motto: (Duiliu Zamfirescu : «Badea Cârțan la Roma», 1895) (N. Iorga :«Oameni care au fost».) Despre Badea Cârțan, nu s-a vorbit niciodată îndeajuns față de râvna pe care a depus-o în flacăra în care a ars cu dorința nestrămutată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se oprește: -«Nu mai pot. Să stau nițel» Gândi apăsând cu mâna inima ce-i da afară. -«Că de cât să fac infarct, fac mai bine un vițel!» CAPITOLUL VI Valori naționale ale Cârțișoarei 1. Badea Cârțan Motto: (Duiliu Zamfirescu : «Badea Cârțan la Roma», 1895) (N. Iorga :«Oameni care au fost».) Despre Badea Cârțan, nu s-a vorbit niciodată îndeajuns față de râvna pe care a depus-o în flacăra în care a ars cu dorința nestrămutată de a-și vedea cândva
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
inima ce-i da afară. -«Că de cât să fac infarct, fac mai bine un vițel!» CAPITOLUL VI Valori naționale ale Cârțișoarei 1. Badea Cârțan Motto: (Duiliu Zamfirescu : «Badea Cârțan la Roma», 1895) (N. Iorga :«Oameni care au fost».) Despre Badea Cârțan, nu s-a vorbit niciodată îndeajuns față de râvna pe care a depus-o în flacăra în care a ars cu dorința nestrămutată de a-și vedea cândva consătenii și pe toți transilvănenii lui ridicați la nivelul conștiinței că romînii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
transilvănenii lui ridicați la nivelul conștiinței că romînii de peste tot sunt una și aceeași nație și că România nu poate fi decât țara care va cuprinde în granițele ei firești, tot ce e suflare și cuget românesc. De aceea de Badea Cârțan încă se va mai vorbi și se va mai scrie. Avem pe masa noastră de lucru maldăre de cărți și materiale despre viața, peregrinările și preocupările lui Badea Cârțan care n-a aflat odihnă în zbuciumata lui existență, suprema
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
avea să se realizeze la mai puțin de un deceniu după ce el trecea în eternitate. Au povestit cu dragoste și talent despre viața marelui patriot, propagandist român, personaj de legendă, Octavian Metea în lucrările sale «Prin Vama Cucului», sau «Patriotul Badea Cârțan - fiu al neamului românesc», Ion Dianu în «Pe urmele lui Badea Cârțan», Vasile Cărăbiș în «Badea Cârțan», și câți alții. Lăsăm cititorului plăcerea de a citi separat aceste frumoase lucrări literare, iar noi vom prezenta în continuare date despre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]