5,096 matches
-
BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barba albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme ca o salbă. Ciorile, ca niște semne Răspândite-s pe zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă lupii. Nu se teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375068_a_376397]
-
cântece sunt producțiile spiritului romantic al întregului nostru popor, întîi de toate al celor din colibe, de la turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit o arhivă, nu mai are vitalitatea ultimelor decenii din secolul XX pe când făcea spectacole impresionante. Rolul acestora, însă, în istoria tetrului
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
a și trudit știut sau neștiut, Dumitru Zamfira nu va fi scris niciodată în martirologiile pe care le râvnesc impostorii, dar va rămâne scris în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Suflet omenesc, re-nvie! Primăvara vine, tandru, Cu mai multă duioșie Are în privire soare și a cerului solie: Suflet românesc, re-nvie! Are pașii cu verdeață Și miresme vii în pleoape Are cântul veșniciei Suflet românesc ce scrie O baladă de iubire. Are pacea sacră-n buze Și cu ea aduce muze Și izvoare vechi de ape Cerul cu seninul dulce Ce câmpia o dezmeardă Zvon de bucurie aduce Și la viață ne îmbie: Suflet omenesc, re-nvie! Cluj Napoca, 25
SUFLET OMENESC, RE-NVIE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373866_a_375195]
-
petrecut în falduri, alunec pe lumină și simt răcoarea nopții ca un ogar de soi, sînt predispus la taină și fluier peste vină, usuc pe răni noroiul și-apoi mă spăl cu ploi. Mi-aș construi aripe din lemnuri de baladă și-aș exploda în jerbe topindu-mă în mit, ca să mai mușc din mărul ce stă-n curînd să cadă ca un păcat de aur pe sufletu-mi coclit. Ascultă, domnișoară, cum cîntă veșnicia!... În trupul meu de înger tomnatic
DOMNIŞOARǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373936_a_375265]
-
acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist) este omul de creație și știință care contribuie esențial în dezvoltarea culturii naționale. Iar operele literare scrise sunt dedicate unui scop nobil și anume: de a respecta
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > BALADA MARELUI LUP ALB Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Balada Marelui Lup Alb În vremuri vechi când timpul era de argint, Marele Lup Alb din iubire a venit pe pământ. Singur
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > BALADA MARELUI LUP ALB Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Balada Marelui Lup Alb În vremuri vechi când timpul era de argint, Marele Lup Alb din iubire a venit pe pământ. Singur printre lupii cenușii, cu privire aprinsă Îi iubea ca pe frații săi, într-o lume de ură învinsă. Născut
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
hălăduiește singur printre destinul dușman, Își așteaptă lupii albi, adevărații frați regăsiți peste ani. Cu ochi înlăcrimați ca de stea mai stă de strajă la cetate, Când o Forță a Cerurilor ne va renaște din țărână și ape. Referință Bibliografică: Balada Marelui Lup Alb / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tamara Gorincioi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
soare, cu al lirei glas în rânduri. PRINȚESA TOAMNĂ Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu flori de crizantemă și să-l însoțești în codrii ruginii! Din harpă veche să îți cânte balade! Să te adoarmă cu vals în plutire! Să-ți aducă vise din verile calde! Să te îmbrace în flori de iubire! În vis de primăvară să vezi câmp cu fragi și din cireșe să îți pună cercei! Tandru să îți
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu straie de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în Bolta Cerului. Eu, veșnic supusă, rămân la umbra lui. Cu brațe din ramuri să-i scriu anotimpuri. Ecou de baladă să-i duc în răstimpuri. ------------------------------------------------------ FILIPOIU Maria, născută POPA Maria, la 8 septembrie 1954. Poet, scriitor, coordonator antologii. Cărți publicate: • „Tradiții creștine și ritualuri populare românești” (Poeme), Editura Punct (Paideia), București, 2008 • „Espresii populare și trăiri proverbiale”, Editura Punct (Paideia
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
cadă Pe troiene viscolite, Sclipitoare, de zăpadă. Totu-i pustiit și rece, Negre ziduri, negre geamuri, Vântul șuieră și trece, Fulgii aruncând pe ramuri. Și în iarna grea, geroasă, Peste munții de zăpadă O voce-ncepu, sfioasă, Cântec dulce de baladă. Ca un plâns bate ninsoarea, Iar castelu-ntreg răsună; Norii luminează zarea Și se face vreme bună. E vocea iubitei sale! Flăcăul o recunoaște, Ecoul plutește-n vale Și-un nou dor în el se naște. Deodată-un zgomot mare Tulbură
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele și toate petrecerile tinerilor din sat. Învățaseră să cânte la diferite instrumente de la părinții și bunicii lor. Instrumentele se moșteneau din tată-n fiu, iar meseria cântatului se fura. De fapt, meseria asta era în gena lor
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
The Lark Ascending” / “Ciocârlia în văzduh” (pentru vioară și pian) a lui Ralph Vaughan Williams, publicată în 1914, “Violin Sonata” / Sonata pentru Vioară nr. 2 în Fa minor, opus 6, a lui George Enescu, publicată în 1899, iar la final “Balada” lui Ciprian Porumbescu. Atmosfera încărcată de emoții s-a destins la finalul concertului, când cei doi soliști, în aplauzele publicului au primit flori din partea Ambasadorului României, a Aliantei Românilor din Cipru și a unor elevi ai Școlii Românesti din Nicosia
PIANISTA BIANCA MARIA MATEI ŞI VIOLONISTUL SORIN ALEXANDRU HORLEA AU CONCERTAT LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372429_a_373758]
-
la căpșunărie, în legumicultură sau pomicultură, nu reușea să cuprindă totul, tocmea oameni cu ziua, mai ales feciori și fete. În pauze, Nicu acorda instrumentul, îl ducea spre buzele înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau un brâu, de se încingea, pentru puțin timp, jocul odihnitor, încât munca ce urma părea o glumă. Bun băiat, Nicu, vestit în nouă sate de pe cele trei văi, ale Doamnei, Bratiei și Vâlsanului. Respectat de
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
adape. Îmi este dor de Eminescu pe înserate Când îi citesc versul pe genunchi de iubită, Construiesc din metafore cu migală palate Și alături de el cad iarăși în ispită... Eminescu Eminescu, cetatea limbii române cu toate turnurile Carpaților modelate de balade în care își au adăpost Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân, toți bărbații înmuguriți pe acest pământ. Eminescu planetă luminoasă în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor laminate de înțelepciunea poporului scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul. Eminescu cetate cu toate punțile
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
cărări de-argint și flori De tei presărate rânduri, rânduri. Îi aud glasul venind dinspre trecut Dulce ca mierea cuvintelor străbune Când este veacul șoaptă de-nceput Și luna vibrează iubirea pe strune. Doinesc tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Așternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca aerul și seva ce-n arbori suie, În fiecare dintre noi îl regăsim Cioplit în inimi veșnică statuie. Dor Îmi
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
ani, în anul 1869, împreună cu alți prieteni iubitori de folclor, printre care și binecunoscutul jurnalist al timpului, prozatorul Grigore Haralambie Grandea (1843-1897), poetul se alătură cercului literar Orientul(3), având ca scop culegerea, din graiul viu al poporului, basme, doine, balade și legende cu întâmplări din istoria frământată de nevoi a celor care locuiseră acest pământ străbun, vitejii daco-geți, cât și a celor care îl locuiau acum sub numele de român. Printre basmele populare culese de Eminescu se numără: Călin-Nebunul, Frumoasa
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
lirica populară, în manuscrisul 2260, 315-328 ce se găsește la Biblioteca Academiei, sunt culese o serie de cântece de lume și irmoasele(11) ce cuprind peste o sută de texte. Pe lângă toată această încărcătură de creații populare se mai adaugă baladele și basmele populare în proză, din care marele poet s-a inspirat în poemele sale: ”Călin nebunul, Fata-n grădina de aur, Miron și frumoasa fără corp, Poveste Dochiei și ursitoarele, Ursitoarele, Mușatin și codrul, Dragoș Vodă cel Bătrân, Peste
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
nevăzută a lunii, - Mai ții minte? Cum speriați, Învățau să zboare Lăstunii?” Fără prezent Dialogul cu iubirea este dialogul cu ideea de iubire iar confesiunea devine concretețe, detaliu de aplicare în echilibristica și compensarea eventualelor sinusoide contemplative. “tu îți dorești balade pentru eternitate și dimineți interzise există doar păsări cu nume de piatră ocazional orizontale arcade.” Aplecare Iar mitul androginului reîntregit duce finalizarea iubirii ca apropiere ideatică, eternizată, absolutizată, singurătatea, absența ființei iubite fiind doar o îndurerare pasageră, pentru că.... “E bine
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
celui rostit... Pe vremea aceea punctul culminant al celei mai populare petreceri, petrecerea nunții, la care lumea se distra, dansa, cânta etc., până când venea rândul aedului și se producea, cum spuneam, punctul culminant: se rostea, cântat, lungul text al unei balade, al unei epopei homerice... Și toată lumea amuțea, ascultând cu înfiorare!... Nunțile durau mai multe zile, iar poetul avea timp să spună până la capăt cum a fost când s-a supărat atât de cumplit Ahile!... Sau cum a fost să moară
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
titlurile studiilor lor, au apărut în volumele intitulate „Program” al periodicului P.M.L.A. (Publications of M.L.A.), între anii 1974 și 1990. Șerban C. Andronescu a căutat prezența sublimului (categorie estetică, nu epitet) în literatura populară, afirmând că a găsit-o în balada „Miorița”, în basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, în „Alexe, omul lui Dumnezeu”, în legenda blajinilor, în unele poezii populare, arătând inspirația autohtonă isihastă în toate aceste creații (acolo unde criticii vedeau influențe străine). A pledat pentru recunoașterea
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
de mic. D.I.: Am inceput sa calatoresc de mic de la Vânju Mare la Lipiceni, la Bozovici în Caras Severin, apoi la Iași. Dar călătoriile mele au început după ce am intrat la Ansamblul C.C.S., unde am debutat în anul 1949, cu „Balada” lui Mihăilescu-Toscani. Spun la Ansamblul C.C.S. (Consiliul Central al Sindicatelor), din punct de vedere național, pentru că „Balada” am cântat-o și în Finlanda, în anul 1949. R.E.L.: Ulterior, activitatea s-a desfășurat an de an, zi de zi, la Ansamblul
DE VORBA CU DAN IORDACHESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344949_a_346278]
-
Caras Severin, apoi la Iași. Dar călătoriile mele au început după ce am intrat la Ansamblul C.C.S., unde am debutat în anul 1949, cu „Balada” lui Mihăilescu-Toscani. Spun la Ansamblul C.C.S. (Consiliul Central al Sindicatelor), din punct de vedere național, pentru că „Balada” am cântat-o și în Finlanda, în anul 1949. R.E.L.: Ulterior, activitatea s-a desfășurat an de an, zi de zi, la Ansamblul C.C.S. din1949 - 2002, si la Ansamblul S.P.C. (Sfatul Popular al Capitalei), în perioada 2002-2006, unde ai înființat
DE VORBA CU DAN IORDACHESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344949_a_346278]