2,242 matches
-
Moldova este comparată de romancier cu un balaur, voievodul Ștefan fiind considerat arhanghelul Mihail care are misiunea sacră de a străpunge "fiara ismailiteană". De altfel, Origene a confirmat identitatea balaurului cu șarpele, ca simbol demoniac, în legătură cu Psalmul 73. Capetele de balaur sau șerpii striviți reprezintă biruința lui Hristos asupra răului. Zoomorfismul apare nonechivoc în poezia Patul lui Procust. Dacă, așa cum am remarcat, mai demult, Fred și d-na T. ne apar ca eroi solari, Ladima se situează în cealaltă extremitate; la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tei se află într-un parc, ne departe de lac), "Divinul Critic"(îmi place să cred că-i pot urma calea, nefiind poet și având rețineri față de lirică și lirici)în care-mi va fi dat să mă bat cu balaurii unor discipline, să bat sârba pe loc la un examen pentru că proful avea fixații, aveam să asist neputincios cum un grămătic se desfăta sadic umilind un student purtător de barbă... Rosbif-Contry nu mă interesează, deși-i la modă (poate tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Era improbabil ca un singur individ să dispună de suficiente cunoștințe pentru a-l "trage de limbi". Sau, dacă vreți să-i considerați pe cei numiți de Pițu "Pretorieni" drept "păzitori ai credinței de partid statal", Patafizicianul intră în pielea balaurului cu o mie de capete, fiecare vorbind pre limba lui, întru zăpăcirea simulacrelor de Sfântul Gheorghe, încălecând mârțoage prost hrănite și echipați cu săbii tocite (deși, din exterior, păreau de mare fală). Dar dacă ne întoarcem la schema comodă din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
iraționale, căci pentru a cunoaște trebuie să descinzi în abis. Cartea lui Calvino, prin analogie, nu este doar o sinteză realizată prin decodificarea portretelor Sfinților Gheorghe și Ieronim: "Eroul istoriei este acela care în oraș își îndreaptă lancea către gâtlejul balaurului și în singurătate ține pe lângă el un leu zdravăn, luându-l ca paznic și protector domestic, dar fără să-i ascundă natura de fiară", ci și un compendiu de performanțe ludice și profeții ce țes pe dedesubt poveștile lumii, reeditate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nimeni n-o va culege. nu mai apucă să cadă, se va usca" etc. (Lecție deschisă despre orașul deschis). Și totuși, oricât ar textualiza, oricât ar fi tentat de reconstrucția lumii exterioare prin resorturile poematizării oricărui element din afara eului ("orașul balaur. cu sute de străzi. una este decapitată. trecutul țâșnește./ merg pe strada aceea./ eu. adică viața care o părăsește. câte străzi atâtea fraze./ una singură nu se mai termină.// orașul alunecă printre poeme. bulă de aer prin tuburile cu perfuzie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sorginte folclorică. În toată cartea, de altfel, recuzita specifică unei postmodernități consumiste și goale de sens (oglinda, beteala, confetti-ul, inelele, brățările, poșeta de damă și ruletă) coexistă cu figurația și atmosfera împrumutate din mythosul autohton: zânele frigului (‚zăludele", "nebunele"), balaurii și șerpii înțelepți din aur, vârcolacii etc. Sugestie vizibilă a perisabilității uneia, respectiv a perenității celuilalt; într-un alt plan, a salvării umanului printr-o revitalizare a esențelor ancestrale, grație cărora ființa își poate recăpăta, oricând, echilibrul necesar. Mai mult
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
capse de calme răcori peste coapse. 5. Ce blând sânul stâng mi-l săgeată cu lungi, hieratice lame, de dulce otravă, Adame". Sau o înfiorată Deschidere: "1. La mărul de aur, timp surpat, priponit, în sine însuși încolăcit, încremenită larvă balaur, la mărul de aur. 2. La mărul de aur din Paradis, limpede crisalidă, timp inert, interzis, sacră omidă așteptând sărutul promis, la mărul de aur din Paradis. 3. La mărul de aur, tainic pas, înflorită elitră, fluture curcubeu pe umărul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1985; Restian Adrian, Unitatea lumii și integrarea științelor, Editura științifică și enciclopedică, București, 1989; Riccardi Andrea, Despre civilizația conviețuirii, Humanitas, București, 2008; Rifkin Jeremy, Visul european, Polirom, Iași, 2006; Robert Terente, Roman Eliza, Virtuțile haosului, All, București, 1998; Sagan Carl, Balaurii raiului. Considerații asupra inteligemței umane, Elit, București, 1999; Scarlat Emil, Chiriță Nora, Sisteme cibernetice ale economiei de piață, Editura Economică, București, 1997; Schumpeter Joseph, History of economic analysis, George Allen and Unvin, London, 1954; Selznik Philip, Leadership in Administration, Harper
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
-se asupra lor și devorându-le asemenea unui leu". Interpretarea contextual-alegorică este ingenioasă: Spre a evidenția puterea lui Dumnezeu, singura care rânduiește totul în lume (v. 9), în versetele 10 și 11 poetul dă mai întâi exemple grandioase (leul, leoaica, balaurii), apoi se coboară în lumea măruntă a insectelor". La rândul lor, clasicistele Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu practică, în versiunea recentă pe care au dat-o Cărții lui Iov din Septuaginta, o întoarcere la tradiția primară, cea a reproducerii prin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Expoziția personală din 1921, pictorul expune un alt tablou, Sfântul Gheorghe, semn că preocupările pentru arta bizantină nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și a celei bizantine, Sfântul călare pe cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă pe scut. O bună parte din picturile și panourile decorative ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pasăre și coadă de șarpe, însă Paciurea nu respectă decât parțial sintaxa monstruoasă originară, toate cele trei componente apar în reprezentările paciuriene, dar separat. Himera nu face parte însă din bestiarul tradițional românesc, care include alte ființe cu caracter ofidian, Balaurul, Zmeul, Zburătorul. Adaptarea acestei figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiara ia locul omului, În timp ce acesta nu mai are nimic omenesc. Însemnul războinicilor era măciuca, armă a luptei arhaice, specifică În „jocurile tinerilor” (Călușarii, care subzistă mereu În amintirea confreriilor inițiatice. Un alt obiect important era stindardul, „un corp de balaur cu cap de lup. Totul era alcătuit din aramă, de unde și supranumele de lupii de aramă ai dacilor. Stegarul ținea ridicat lupul de aramă, care În mers făcea să șuiere aerul În gura lui deschisă și să freamăte solzii de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
curat, tânăr și gingaș, În vreme ce Vântul turbat este un duh necurat. Rosturile lor sunt de a goni sau de a mâna norii de aramă Încărcați cu zloate. Norii sunt comparați cu niște „Butii ciudate ale văzduhului pe care solomonarii cu ajutorul balaurilor le Încarcă cu apă pentru a le purta pe cer și a le Încărca sub formă de ploaie pe pământ.” Norii sunt Încadrați În mai multe categorii: unii mici, mărunți și aburii pe care se consideră că seara coboară Fârtatul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de șaman este o toacă mică de lemn ce declanșează furtunile, un posibil echivalent al tobei șamanului. Solomonarii descind din munți la vremuri de cumpănă, iar dacă sunt alungați pedepsesc satul prin grindină. Aceste personaje mitice călătoresc prin văzduh pe balauri până ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg gheața, o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vremuri de cumpănă, iar dacă sunt alungați pedepsesc satul prin grindină. Aceste personaje mitice călătoresc prin văzduh pe balauri până ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg gheața, o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg gheața, o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele bisericii ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra solomonari, care „au fost
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fier asupra norilor și rostea: „Cu toaca te opresc/ Dacă ești nor necurat/ Să te duci peste munți/ Dacă ești curat/ Să vii peste sat.” Credințele În Solomonari sau contrasolomonari au persistat, Îndelung timp În spațiul carpatodanubian, ca și credința balauri, În ciuda apariției unor Învățături diferite ale Bisericii creștine, ajungându-se chiar la o coexistență Între aceste Învățături și vechile credințe populare. IV Practici magico-rituale la sărbători Se pot spune foarte multe lucruri despre tradițiile populare românești la anumite sărbători. Tudor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ca număr, turmentați și ei de postura de cetățean cu iluzorii drepturi politice într-o epocă a ridicării noroadelor; Ghiță Pristanda e caricatura perfectă a brațului care exercită constituțional violența legitimă: Gheorghe nume al eroului creștin aflat în luptă cu balaurul devine Ghiță, slugă la ușa stăpînului față de care dovedește o totală docilitate prin veșnica ipostază a unei espectative aprobatoare (pristanda joc popular moldovenesc în care jucătorii nu avansează ci bat pasul pe loc). Numele personajului feminin a fost raportat la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184) „Și tot așa mergând ei încă un an de zile, cu mare greutate și zdruncin, au trecut peste nenumărate țări și mări, și prin codri și pustietăți așa de îngrozitoare în care foșgăiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel cu ochi fărmăcători, vidre câte cu douăzeci și patru de capete și altă mulțime nenumărată de gângănii și jigănii înspăimântătoare, care stăteau cu gurile căscate, numai și numai să înghită; despre a cărora răutate și lăcomie nu-i
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Ioan Petru Culianu, își propune să descopere în nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca existența unor "scenarii mitice" a căror schemă funcțională încearcă să o prezinte, descompusă, cititorului. Articolele sale din Adevărul literar și artistic, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului" 19 februarie 2002; "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului" (I, II) 4-11 iunie 2002) sunt veritabile exerciții de mitanaliză în care criticul își propune să stabilească un raport între arhitectura mitică a operei discutate și firul povestirii, pe de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Orgoliosul pasează și de această dată responsabilitatea altuia. Nu el, ci divinitatea e cea vinovată. Dumnezeu la care pînă acum nu făcuse deloc apel, se constituie în scuză a tuturor neputințelor trăite. Ghiță-Gheorghe care ar fi trebuit să lupte cu Balaurul, trăiește acum din plin frică de posibila răzbunare a lui Lică văzut cel puțin ca reprezentant al răului dacă nu chiar răul însuși. Mai mult, îl vedem contemplând prăbușirea soției: ... de aceea parcă-i venea să se bucure când iar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
apoi prăbușirea definitivă. Ghiță nu este și nu ajunge niciodată un Gheorghe. Nimeni, nici măcar Ana, nu-l numește vreodată așa. Sfântul mare mucenic capadocian al cărui nume îl poartă cârciumarul apare în iconografia românească salvând o fată din ghearele unui balaur mai mult sau mai puțin simbolic. Ghiță de la Moara cu noroc nu își mântuie soția din niciun necaz și nici nu luptă măcar cu sine pentru a învinge monștrii interiori sau exteriori ce îi cotropesc ființa. Dacă în nuvela Moara
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de la epopeea burgheză la abisul pasiunilor", prefață la Mara, Editura Național, București, 1996. Lăsconi Elisabeta, "Mara și modernitatea vieneză", în Caiete critice revistă lunară de critică literară și informație științifică, 9-10 (106-107), 1996. Lăsconi Elisabeta, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002. Lăsconi Elisabeta, "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 619-620, 4-11 iunie 2002. Manolescu Nicolae, "Săraca văduvă cu doi copii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Florin Manolescu semnează pagina dedicată Magdalenei Popescu din Dicționarul scriitorilor români redactat sub coordonarea și revizia științifică a lui Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu la Editura Albatros în anul 2001. 38 Elisabeta Lăsconi, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002, p. 10. 39 Anton Cosma, Geneza romanului românesc, Editura Eminescu, București, 1985, p. 202. 40 Idem., p. 205. 41 Idem., p. 206. 42 Idem., p. 260. 43 Idem
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
poetică sociologică a personajelor", în vol. Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977, p. 71. 94 I. Cheie Pantea, "Slavici și vocația tragicului", în vol. Palingeneza valorilor, Editura Facla, Timișoara,1982, p. 40. 95 Elisabeta Lăsconi, "Moara cu Noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002, p. 9. 96 Sara Iercoșan, "Moara cu noroc", în Dicționar de opere literare M-P, Coordonare și revizie științifică Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, p.
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]