2,816 matches
-
analogie : pe analogia negativă, în măsura în care tinde să sublinieze elementele diferite existente în cadrai unei epoci, ignorând elementele asemănătoare, și pe analogia pozitivă, în măsura în care tinde să sublinieze asemănările dintre evenimentele sau producțiile unei anumite perioade, ignorând deosebirile. Perioada romantică și cea barocă s-au dovedit terenuri deosebit de propice pentru astfel de exerciții de inventivitate. Un exemplu ilustrativ este lucrarea lui Meissner Die geisteswissenschaftlichen Grundlagen des englischen Literaturbarocks (Bazele spirituale ale barocului in literatura engleză - 1934), care definește spiritul epocii ca un conflict
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
allegro feroce al lui Frans Hals și la un andante con moto al lui Van Dyck". *18 179 În Germania acest mod de a stabili analogii între arte a generat o pletoră de scrieri despre omul gotic si despre spiritul baroc și a dus la folosirea în literatură a termenilor "rococo" si "Biedermeier", în domeniul artelor frumoase, succesiunea clar ordonată a stilurilor : gotic, renascentist, baroc, rococo, romantic, Biedermeier, realist, impresionist și expresionist, i-a impresionat pe istoricii literari și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
stabili analogii între arte a generat o pletoră de scrieri despre omul gotic si despre spiritul baroc și a dus la folosirea în literatură a termenilor "rococo" si "Biedermeier", în domeniul artelor frumoase, succesiunea clar ordonată a stilurilor : gotic, renascentist, baroc, rococo, romantic, Biedermeier, realist, impresionist și expresionist, i-a impresionat pe istoricii literari și s-a impus și în periodizarea literaturii. Stilurile menționate sunt împărțite în două grupuri principale care, în esență, prezintă opoziția dintre clasic și romantic : de o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
realist, impresionist și expresionist, i-a impresionat pe istoricii literari și s-a impus și în periodizarea literaturii. Stilurile menționate sunt împărțite în două grupuri principale care, în esență, prezintă opoziția dintre clasic și romantic : de o parte, stilurile gotic, baroc, romantic și expresionist : de altă parte, stilurile renascentist, neoclasic și realist. Stilurile rococo și Biedermeier pot fi interpretate ca variante târzii, decadente, înflorate ale stilurilor precedente, respectiv ale barocului si romanticului. Adesea paralelismele sunt foarte forțate ; și este ușor să
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
încercare de a transfera categoriile istoriei artei la literatură este aplicarea de către Oskar Walzel a criteriilor lui Wolfflin. în Kunstgeschichtliche Grundbegriffe (Principiile istoriei artei) *20 Wölfflin a stabilit, pe baza unor elemente pur structurale, deosebirile dintre arta Renașterii și cea barocă. El a elaborat o schema de contrarii aplicabile oricărei picturi, sculpturi și oricărui specimen de arhitectură din perioada respectivă. Arta Renașterii, susținea el, este "liniară", în timp ce arta" bai oca este "picturală". "Liniar" înseamnă că și contururile figurilor și cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
o compoziție asimetrică în care accentul cade nu pe centrul unui tablou, ci pe un colț al lui sau chiar dincolo de cadrul tabloului. Picturile din perioada Renașterii sunt "plane" stau, cel puțin, compuse pe diferite planuri regresive, în timp ce 180 picturile baroce sunt "profunde" sau par să conducă privirea spre un fundal îndepărtat și indistinct. Picturile Renașterii sunt "multiple", în sensul că au părți foarte distincte ; operele barocului sunt "unificate", foarte coerente, închegate. Operele de artă din perioada Renașterii sunt "clare", în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
profunde" sau par să conducă privirea spre un fundal îndepărtat și indistinct. Picturile Renașterii sunt "multiple", în sensul că au părți foarte distincte ; operele barocului sunt "unificate", foarte coerente, închegate. Operele de artă din perioada Renașterii sunt "clare", în timp ce operele baroce sunt relativ "neclare", estompate, confuze. Wölfflin și-a demonstrat concluziile printr-o admirabil de fină analiză a unor opere de artă concrete și a indicat necesitatea evoluției de la Renaștere la baroc. Desigur, ordinea lor nu poate fi inversată. Wölfflin nu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
simetric găsit de Wölfflin în picturile Renașterii. Numărul mare de personaje minore, gruparea lor asimetrica^ accentul variabil pus pe diferitele acte ale pieselor, toate aceste caracteristici arată, după părerea lui, că tehnica lui Shakespeare este identică cu cea a artei baroce, în vreme ce Corneille și Racine, care și-au compus tragediile în jurul unui personaj central, distribuind accentul între acte după tiparele aristotelice tradiționale, sunt încadrați în tipul renascentist, într-o cărticică, Wechselseitige Erhellung der Künste (Luminarea reciprocă a 181 artelor) și în
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Picchu, din Peru, orașele medievale ale Europei mediteraneene și Africii de Nord, ale Europei centrale și nordice, Taj Mahal, Kremlinul, Suzdal, în nordul Rusiei, Orașul Imperial din Beijing. Dintr-o perioadă mai recentă sunt conservate marile ansambluri arhitectonice renascentiste și baroce din Europa și America Latină, unele ansambluri arhitectonice moderne și contemporane (arhitectura europeană neoclasică, Art Nouveau, cubistă, arhitectura americană Secession, urmate de arhitectura strict funcțională de tip City, Downtown ș.a). De un interes deosebit și aflate în regim de conservare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol baroc, componenta clasică a artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a artei românești. Elementele orientale și baroce din decorarea În piatră, orfevrăria, sculptura În piatră și stuc Împrumută o notă particulară și pitorească artei românești din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol baroc, componenta clasică a artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a artei românești. Elementele orientale și baroce din decorarea În piatră, orfevrăria, sculptura În piatră și stuc Împrumută o notă particulară și pitorească artei românești din această perioadă, dar aceste trăsături Împrumutate artei din epocă nu vor modifica cu nimic caracterul său postbizantin. Domnia lui Constantin Brâncoveanu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
operei, de aceeași natură ontologică ca toți ceilalți ,,atomi” ai acesteia. Decorul poate fi sculptat În piatră (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspirație orientală). Ornamentul conferă construcțiilor În stil brâncovenesc expresivitate și eleganță barocă. Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, mânăstirea Hurezi, este o interpretare simplificată a bisericii episcopale de la Argeș. Practic, Manea zidarul, Încearcă să mențină la mânăstirea Hurezi linia stilistică specific românească. Acest ansamblu monastic, cu incintă de spital și chilii, pune
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
reședința domnească și de pe aripa nordică, prezența arcadelor cu arc În plin cintru, aceleași parcă, la etaj ca și la parter - toate acestea crează o atmosferă primitoare de armonie și frumusețe. Acest ansamblu arhitectural nu are nimic comun cu spiritul baroc al secolului XVI. În albul strălucitor al fațadelor tencuite, se topesc toate accentele plastice ale acestora, construcțiile capătă un caracter monumental, echilibrat de umbra modelatoare a pridvoarelor și a foișoarelor. Coloanele (În special bazele și ancadramentele lor) sunt similare celor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
de la Potlogi sunt cele mai importante monumente de arhitectură laică construite din voința lui Brâncoveanu. Diferențele stilistice sunt aproape insesizabile. Și Palatul de la Mogoșoaia și cel de la Potlogi au fost construite Într-o ordonață ritmică specifică Renașterii, cu o decorație barocă, exuberantă. La 14 kilometri nord-vest de București, se Înalță mândre În soare Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, una dintre cele mai frumoase si mai bine păstrate reședințe ale lui Constantin Brancoveanu. Despre Mogoșoaia s-a vorbit mult, s-au scris sute
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
cu cărți În limba greacă, slavonă sau limbi occidentale. Dar nu numai literatura și Învățământul au cunoscut o perioadă de Înflorire ci și arta. În general s-a păstrat stilul bizantin, simplu, dar au fost preluate și elemente renascentiste și baroce. Noile elemente au fost asimilate și combinate cu cele de factură populară. Printre cele mai importante biserici ridicate de Constantin Brâncoveanu sunt cele de la: Potlogi, Mogoșoaia, Brâncoveni, Râmnicu Sărat, Ismail și Galata. O importantă construcție religioasă este mănăstirea Hurez. În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
blestemat a românului Ion Caraion, autor de Cântece negre (Chants Noirs, 1946) se va dezvolta mai ales după dezghețul anilor '60: scriitorul este o ureche de dulceață și o ureche de venin. Anatol Baconski este un poet și un prozator baroc (poezii/poesies, 1950; Fluxul memoriei/ Le Flux de la memoire, 1957; Echinoxul nebunilor/ L'Equinoxe des fous, 1967). parabolele sale se hrănesc din cadavrul viu al cotidianului degradat îngrozitor prin agresivitate și din grotescul hilariant. petre Dumitru (sic) nu întârzie să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pieței. Ori altul o fi motivul, atâta vreme cât, vreun secol, fântâna a fost simbol pentru municipalitatea coruptă. Via Maqueda și Corso Vittorio Emanuele se întretaie într-o piață octogonală, de fapt o intersecție din care se ridică în patru colțuri clădiri baroc fumurii, pe fațadele cărora, sculpturi și fântâni adună simboluri de peste tot, ca întregul Palermo. Și unde altundeva ar putea sta mai bine îngrămădite trăsurile cu cai decât în Quattro Canti? De aici poți să alegi dacă te îndrepți către Vucciria
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de putere și de trăire deplină − gloria, ipostaza supremă a sinelui ideal spre care tinde fanatic noul erou - devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental pentru mișcarea de idei suprapusă perioadei baroce. Împotriva diversității armonioase a renașterii, barocul susține un destin colectiv unitar (replică dată protestantismului). Orice formă de pluralism este văzută ca o degradare − un argument anti-reformat, dar și anti-renascentist, de aceea este preferată ca regim politic monarhia absolutistă; gândirea definește
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unui sistem solar, în care întreaga gândire se adună în jurul actului primordial, iluminant și fondator, al lui "Cogito ergo sum". Dorința de unitate se înfruntă însă cu conștiința unei rupturi, care duce în final la lumea duală sau la "fractura" barocă (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76). Raportul între dualitate și unitate apare ca o formulă centrală de organizare a imaginarului perioadei. Necesitatea de a reduce efectele rupturii identitare generează formele de voluntarism, de ostentație, deseori seducătoare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
localnicilor de a adapta creativ textele cu circulație europeană −, dacă luăm în considerare faptul că letopisețele și cronicile, în afara mitului întemeietorului și a modelelor voievodale, surprind eroicul doar în limitele evenimentului principal. În schimb, acolo unde intervin apologurile sau reflecțiile baroce, ne aflăm în prezența anti-modelelor, care urmează a fi condamnate de istorie, de divinitate și de memoria colectivă, sau în apropierea unor destine curmate violent, uneori injust (de fapt, atipic): Și așea, scârbindu-se împărățiia, l-au mazilit pre Constantin-vodă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă a imaginarului, într-o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă a imaginarului, într-o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor consacrate în renaștere. Accesul la profunzimea sensului religios se face
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent. La rândul lui, neoclasicismul reintroduce un "dezechilibru iconoclast între puterea Rațiunii" și imaginație, iar semnele "funcționalismului" său se fac simțite curând, prin anularea simbolisticii baroce atât de bogate și prin introducerea unor simple și univoce alegorii (Durand, Aventurile imaginii 141). Imaginarul continuă să reziste, însă contextul și cadrul său de manifestare se schimbă fundamental în ultimele două secole. Dincolo de perioada iluministă, caracterul dublu (laic și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dincolo de perioada iluministă, caracterul dublu (laic și religios) al acestui depozit ordonat de imagini și de coduri de mentalitate se pierde. De la raționalism și pozitivism, ambele iconoclaste (despărțite de copleșitoarea stilistică vizuală, în primul rând cu motivație religioasă, a artei baroce), civilizația europeană deprinde și afirmă un alt tip de gândire: științifică și, disimulant (încă), ne-religioasă. Imaginarul se diferențiază astăzi în funcție de palierele culturale cu care interferează. Arta modernă își va crea deliberat propriul "sistem" imaginar (mai curând forme și stilistici
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ca tabloul să devină tridimensional, modifică trasee, schimbă decorul, stinge și aprinde luminile de scenă, închide și deschide uși ascunse, creează false așteptări, cheamă actorii în avanscenă sau trage spectatorul în spatele fantoșei, plasate altminteri în contre-jour. E binecunoscută fraza uneori barocă a autorului, cu adresări directe către cititor, cu la fel de cunoscutul clin d'œil disimulat retoric sau cu atenționările care nu sunt altceva decât îngroșări ale cadrelor, reflectoare puse pe colțuri umbrite ale istoriei, ridicări cinice de cortine, gros-plan-uri sau chiar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]